SPECIFICATII PRIVIND MONTAJUL INSTALATIEI FRIGORIFICE

1.MONTAJUL CONDUCTELOR

1.1. Montajul conductelor din polietilena

1.1.1. Montajul conductelor din pista

In timpul operatiilor de montaj, cat si la terminarea acestora, firma de montaj va efectua toate operatiile de verificare cuprinse in normativele de montaj in vigoare, in scopul obtinerii unei lucrari de calitate si al obtinerii avizului de punere in functiune.

In timpul montajului, beneficiarul investitiei trebuie sa urmareasca si sa verifice, prin personal calificat, toate fazele si operatiunile de montaj, participand alaturi de constructor la verificarile de montaj, solicitand atunci cand este cazul repetarea operatiunii de verificare, remedierea defectiunilor, a abaterilor de la proiect sau de la normele de montaj.

Inaintea montarii conductelor pe suporti se vor controla:

• daca materialele de montaj nu au suferit degradari in timpul transportului, depozitarii si al manipularii;
• daca traseul si amplasarea suportilor corespund indicatiilor din proiect;
• daca centrarea si alinierea tevilor sunt conform detaliilor din proiect;

daca lungimea tronsoanelor este aleasa corespunzator pentru ca sudurile pe
pozitie sa fie realizate in punctele cele mai favorabile;

• daca sunt respectate cotele, daca directia si inclinarea tronsoanelor asezate in
  pozitia definitiva sunt conforme cu desenele de montaj.

Dupa terminarea montarii conductelor, acestea se vor verifica vizual si cu instrumente obisnuite de masurat. Se vor urmari in special:

• daca dimensiunile si configuratia traseului sunt conform proiectului;
• daca sunt montati toti suportii.

Verificarea si incercarea sudurilor se va face de catre personalul firmei de montaj. Toate sudurile vor fi supuse unei examinari vizuale in vederea depistarii eventualelor fisuri sau abateri de executie peste limitele prevazute in tehnologia de sudura. Imbinarile prin sudura care prezinta defecte exterioare la examinarea vizuala se vor reface m totalitate. Orice defect depistat in urma verificarilor va fi indepartat si remediat prin grija executantului, modul si conditiile de remediere stabilindu-se de catre firma de montaj prin tehnologia de sudare.

Dupa realizarea circuitelor de tevi din pista (legarea tevilor alaturate prin coturi), fiecare circuit se va verifica cu aer sub presiune daca intreaga sectiune de curgere este libera. In cazul constatarii unor eventuale obturari se vor remedia acele circuite asigurandu-se o circulatie libera. Capetele libere se vor asigura cu dopuri.

1.1.2. Montajul conductelor din canalul tehnic

Distribuitorul, colectorul cat si conductele de polietilena racordate la acestea, se vor monta in canalul tehnic care leaga pista de statia de frig. Amplasarea lor se va face pe suporti metalici plasati din 2 in 2 m.

7.1.1.3.           Materiale de montaj

• distribuitor/colector: sunt din polietilena de inalta densitate PE 80, SDR1, PN 10, 180x16.4 mm. Tronsoanele prefabricate (prevazute cu racordurile pentru cuplarea cu tevile din pista, pentru robinetele de aerisire, manometru si termometru) se sudeaza pe loc.
• tevi pista se livreaza colaci de teava de polietilena de inalta densitate PE 80, SDR1, PN 10,  25x2.3 mm, cu o lungime de cca. 320 m.
• tevi canal tehnic sunt din polietilena de malta densitate PE 80, SDR1, PN 10,  180x16.4 mm.
• cot de compresiune sunt din polietilena de inalta densitate PE 80, SDR1, PN 10,  25x2.3 mm, in forma de U (la 180°) si  180x16.4 mm, la 90°.

• mufe de legatura sunt din polietilena de inalta densitate PE 80, SDR1, PN 10. Sunt folosite pentru racordarea portiunilor de teava cu 25x2.3, prin electrofuziune.
• dop obturare: sunt din polietilena de inalta densitate PE 80, SDR1, PN 10. Se folosesc la blindarea distribuitorului si colectorului, la una din extremitati.

1.2. Montajul conductelor din otel

1.2.1. Receptia materialelor de montaj

a)           materialele si produsele folosite pentru realizarea conductelor si elementelor de conducte si montarea acestora trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de executie, receptie si marcare prevazute in standardele sau normele tehnice mentionate in proiect;

b)          in situatii deosebite, utilizarea altor materiale sau produse de montaj este admisa numai dupa obtinerea avizului de la proiectant si beneficiar. Utilizarea altor materiale sau efectuarea de lucrari neavizate de proiectant si beneficiar vor fi facute pe riscul executantului, iar costul inlocuirii acestor materiale / lucrari, in cazul cand sunt considerate nesatisfacatoare, va fi suportat de executant;

c)           materialele si produsele utilizate trebuie sa fie insotite de certificate de calitate in care sa fie inscrise toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care acestea au fost supuse conform normelor tehnice in vigoare;

d)          este interzisa utilizarea materialelor sau produselor pentru care nu exista agremente tehnice si certificate de calitate;

e)           constructorul va receptiona fiecare element de montaj si va admite la montaj numai acele materiale ce corespund in totalitate cu cerintele inscrise in standarde;

f)           elementele receptionate vor fi marcate de constructor si vor fi depozitate de acesta in apropierea locului de montaj, in concordanta cu reglementarile in vigoare privind transportul, depozitarea si manipularea acestora;

g)          pentru receptionarea armaturilor, executantul va efectua proba sub presiune hidraulica a acestora, la un stand de verificare realizat pentru acest scop. Se impune revizia prealabila a mecanismelor de actionare si reglaj aferente.

h)      toate probele armaturilor se fac in prezenta reprezentantului autorizat al beneficiarului, dupa care armaturile se marcheaza distinct si se incheie un proces verbal in care se inscriu toate rezultatele incercarilor la care au fost supuse acestea;

i)        armaturile care nu corespund specificatiilor de comanda sau verificarilor de receptie se inlocuiesc in conformitate cu legislatia de contractare in vigoare;

j) nu se admit la montaj armaturile care nu au fost supuse operatiunilor de verificare sus mentionate;

k) elementele confectionate pe santier sau in atelierul unitatii (suporti conducte, detalii speciale de montaj) se vor supune acelorasi conditii de receptie la montaj ca si celelalte elemente standardizate ce intra in componenta conductei.

Conditiile minime de receptie mentionate nu scutesc unitatea de montaj de respectarea normativelor tehnice in vigoare pentru efectuarea lucrarilor specifice de montaj.

1.2.2. Pregatirea operatiilor de montaj

Unitatea specializata pentru efectuarea lucrarilor de montaj este raspunzatoare pentru alegerea corespunzatoare a procedeelor tehnologice de montaj, de calitatea produselor si lucrarilor in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu prevederile proiectelor de executie.

Unitatea de montaj va elabora tehnologiile de sudura pentru toate elementele de montaj. Prin tehnologia de sudura se vor indica toate elementele pregatitoare (taiere, sanfrezare, polizare etc) modul de executie si tipul materialului de adaos, in functie de procedeul de sudura aplicat, precum si procedeele de verificare a acestor lucrari.

Inainte de inceperea acestor lucrari de montaj, unitatea de executie are obligatia de a cunoaste si de a-si insusi documentatia de montaj elaborata de proiectant.

Eventualele erori din documentatia de montaj vor fi semnalate proiectantului si beneficiarului inainte de inceperea lucrarilor pe santier, pentru a se evita lucrari ulterioare de demontare - remontare. Aceasta presupune o verificare continua din partea constructorului a documentatiei inainte de fiecare faza de montaj.

Alegerea fluxului optim de montaj este de competenta unitatii de montaj si este determinata de mijloacele si fortele de munca ale acestuia.

In operatiile premergatoare de montaj intra si realizarea tuturor elementelor constructive de sustinere a conductelor, respectiv chituci, console, cadre metalice, stalpi etc. Se interzice montarea conductelor pe elemente de sustinere provizorii sau care nu sunt prevazute in proiect.

inainte de inceperea operatiunilor de montaj se va verifica fiecare element de sustinere in parte comparativ cu prevederile din proiect, respectiv:

amplasarea;

dimensiunile;

cotele de nivel.

Fata de prevederile din proiect se admit urmatoarele abateri in realizarea elementelor de sustinere a conductelor:

a)       in lungul conductei, axul elementului de sustinere poate fi deplasat fata de pozitia din proiect cu ± 200 mm, urmand ca suportul conductei sa se reamplaseze corespunzator si fara a modifica amplasarea altor elemente de montaj pe traseu;

b)     cota de nivel poate avea o abatere de ±5 mm fata de cea din proiect dar panta generala a conductei nu trebuie sa scada sub 2%;

c)       la abateri ale cotei de nivel peste limita admisa se va proceda la modificarea acesteia de catre cel care a executat elementul de sustinere.

In situatia in care apar neconcordante la montaj intre proiectul specialitatii de instalatii frigorifice si proiectele altor specialitati (electrice, incalziri, ventilatii, sanitare, constructii) unitatea de montaj va solicita proiectantului eliminarea neconcordantelor prin modificarea documentatiei sau prin dispozitii de santier. Acest lucru nu presupune oprirea lucrarilor in intreaga instalatie, ci numai in zona circuitului afectat de neconcordanta.

2. MONTAJUL CONDUCTELOR SI ARMATURILOR

Conductele de otel se vor monta in statia de frig astfel:

pe circuitul de sola. intre racordurile vaporizatoarelor si conductele de polietilena din canalul tehnic, pe circuitul vasului de expansiune si al rezervorului de preparare sola;

pe circuitul de freon vapori, intre racordurile compresoarelor si cele ale condensatoarelor;

pe circuitul de freon lichid, intre racordurile condensatoarelor si racordurile vaporizatoarelor si pe legaturile la rezervorul de freon lichid.

Operatiile de sudare ale elementelor unui traseu de conducte sub presiune din componenta instalatiei frigorifice se vor efectua de sudori atestati si autorizati pentru astfel de lucrari, utilizandu-se numai proceduri de sudura omologate.

O atentie deosebita se va acorda circuitelor de freon, avand in vedere ca eventualele scapari de fluid din instalatie conduc la inlocuirea integrala a acestuia, cu consecintele financiare corespunzatoare.

La conductele fara presiune (curgere libera) operatiile de sudare ale elementelor de conducte pot fi executate de orice categorie de sudori calificati.

Fiecare sudura de pe traseele de conducte se va marca, vizibil, cu poansonul sudorului care a executat-o.

La debitarea tevilor sau a altor elemente de conducta se va avea grija ca marcajele pentru identificarea si calitatea materialelor sa fie vizibile dupa aceasta operatie, iar tronsoanele ramase fara marcaj in urma debitarii vor fi marcate similar cu cele intiale.

Taierea si pregatirea capetelor tevilor si a celorlalte elemente de conducte pentru sudare se va face in conformitate cu standardele, normativele si instructiunile tehnice in vigoare.

Nu se admite sudarea stuturilor, tevilor de drenare, aerisire sau a altor elemente in cordoanele de sudura ale conductei sau in portiunile curbe ale acesteia. In cazurile prevazute in proiect se pot suda in portiunile curbe ale tevilor numai racordurile AMC sau suportii de colt pentru conductele verticale.

Distanta dintre doua suduri consecutive pe portiuni drepte ale conductelor ce transporta fluide sub presiune va fi de minimum 50 mm, dar nu mai putin de 5 grosimi de perete al tevii respective. imbinarile de racord (teava in teava) se vor executa astfel incat sa se asigure o distanta de minim 50 mm de la cordonul de sudura la alt cordon de sudura existent pe conducta.

Lucrarile de sudura se vor executa numai la temperaturi de peste 0°C, iar locul de executie va fi protejat impotriva intemperiilor. Nu se admite inceperea sudarii daca prelucrarea capetelor tronsoanelor sau pieselor ce se asambleaza nu corespund prevederilor din prescriptiile tehnologice elaborate de executant.

La montajul sistemului de conducte se vor prevedea toate stuturile de aerisire si golire necesare efectuarii probelor hidraulice, stuturi cuprinse in schemele si detaliile de executie ale instalatiei. Stuturile de aerisire si golire se vor monta in toate punctele de nivel maxim sau minim ale traseelor de conducte, respectiv in toate zonele in care la umplerea cu apa se pot forma pungi de aer, sau in zonele in care, la golirea apei, raman pungi de lichid. Stuturile vor avea o lungime de minim 200 mm. Dupa efectuarea probei hidraulice stuturile de aerisire se blindeaza, iar cele de golire se includ in schema de exploatare a instalatiei.

La montarea elementelor componente ale instalatiei se va avea in vedere ca unele dintre acestea (filtre de impuritati, clapete de retinere, supraveghetoare de curgere), se vor inlocui cu tronsoane flansate pe perioada de efectuare a curatirii traseelor sau a altor probe specifice. Elementele mentionate se vor monta in instalatie numai dupa efectuarea tuturor operatiilor de curatire.

2.1. Materiale de montaj

Tevi: conductele de sola inclusiv circuitul vasului de expansiune si conductele de freon (lichid, sau vapori) se executa din teava de otel. fara sudura, pentru temperaturi scazute. STAS 9378/87, material OLT 35 R.

Materialele de executie pentru conducte sunt indicate pe fiecare circuit, in listele de conducte din proiect.

Fitinguri: sunt realizate din acelasi material ca si teava pe care se monteaza.

Se utilizeaza:

coturi forjate din teava de otel

reductii concentrice, forjate:

Armaturi:

Robinete de inchidere cu fluture, din otel, PN 16, pe circuitele de sola;

Robinete de includere cu ventil, dm otel, PN 25, pe circuitele de freon;

Robinete de inchidere cu sfera, din otel, PN 16, pe circuitele pentru umplere cu sola si pentru racordarea vasului de expansiune;

Clapete de retinere, din otel, PN 16, pe circuitele de sola;

Filtre de impuritati, din otel, PN 16, pe circuitele de sola;

Racorduri elastice, pe circuitele de sola, PN 16 si pe circuitele de freon
vapori, PN 25;

Supraveghetoare de curgere, pe circuitele de sola;

Supape de siguranta, pe vasul de expansiune PN 25/16 si pe rezervorul de freon lichid

Flanse:

Flanse rotunde cu gat, PN 16, STAS 6064/84, material R 52.4a, pe circuit
sola;

Flanse .rotunde cu gat, PN 16, STAS 6064/84, material OLC 25, pe circuit
umplere sola;

Flanse rotunde cu gat, PN 25, STAS 6065/84, cu etansare cu canal si pana,
material R 52.4a, pe circuitele de freon;

Flanse rotunde plate, PN 16 STAS 8014/84, material R 44.4a, pe circuit sola.

Organe de asamblare

Pe circuitele de sola si cele de freon se utilizeaza prezoane STAS 8121/2-84 si piulite hexagonale inalte STAS 8121/3-84. Material: OLC 35 AS-R pentru prezoane si OLC 25 AS-R pentru piulite.

Pe circuitul de umplere cu sola se utilizeaza suruburi cu cap hexagonal STAS 4272/89 si piulite hexagonale STAS 4071/89. Material: OLC 35 AS-K pentru suruburi si OLC 25 AS-K pentru piulite.

Garnituri de etansare

Din marsit, pentru toate circuitele

7.3.       PROBAREA CONDUCTELOR

3.1. Probarea conductelor de polietilena

Inainte de inceperea probelor conductelor se va verifica daca sunt montate stuturile de aerisire pe distribuitor-colector.

Probarea conductelor se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor de conducte, in conditiile tehnice prevazute in normativele in vigoare si se executa in doua etape:

a)       proba pneumatica;

b)     proba hidraulica.

Proba pneumatica se va face cu aer, la presiunea de 3 bar, timp de 6 ore, in care presiunea trebuie sa nu coboare cu mai mult de 3%. Toate imbinarile se verifica cu apa si sapun. Eventualele neetanseitati se remediaza, dupa care proba se reia.

Verificarea hidraulica consta in umplerea cu apa si etilen glicol (35%) a conductelor si incercarea la presiune. Umplerea circuitului cu solutie apa-etilen glicol se va face din rezervorul de preparare a solutiei (RPS) asigurandu-se o recirculare continua pentru scoaterea aerului. Ventilele RF-1, RF-16, RS-22 si RS-23 sunt deschise, iar RF-2, RF-15, RS-20 si RS-21 sunt inchise. Presiunea de incercare hidraulica este de 1.5 p. regim (min 5 bar) asigurata cu o pompa manuala cu piston. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometre cu clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de l0min, timp de 3ore. Verificarea hidraulica se considera corespunzatoare daca, pe durata ei, nu au existat variatii de presiune si daca la conducte nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari. Defectiunile depistate in urma efectuarii probei hidraulice se remediaza corespunzator. In vederea remedierii neetanseitatilor, intregul circuit supus probelor va fi golit de lichidul de proba. Dupa remediere se reumple circuitul si se repeta probele conductelor. Se supun acestor probe atat conductele amplasate in pista cat si colectorul, distribuitorul si conductele de alimentare din polietilena amplasate in canalul tehnic.

Aceste lucrari se executa inainte de finisarea instalatiei (izolari, vopsiri, mascari) si cand temperatura ambianta este de cel putin +5°C.

Toate imbinarile conductelor vor fi vizibile si usor examinabile in cursul probelor.

Se verifica starea aparatelor de proba prin controlarea existentei buletinelor de verificare si a sigiliilor aparatelor, precum si starea aparatelor pentru urmarirea probei, ca si starea instalatiei de probat: robinete, flanse, fitinguri etc.

Probarea conductelor se executa in prezenta organelor autorizate, a beneficiarului si a proiectantului.

Daca proba hidraulica se realizeaza cu apa, dupa efectuarea acestei probe instalatia se va goli de apa, se va aerisi si se va reumple cu solutie de apa-etilen glicol (35%).

La terminarea probelor, se intocmesc procese verbale care trebuie sa contina urmatoarele date:

data efectuarii probei;

numarul si clasa conductei, obiectul de investitie, numarul de comanda intern si numarul proiectului de executie;

felul incercarii (de rezistenta, de etanseitate);

fluidul de incercare;

valoarea presiunii de incercare si timpul de mentinere sub presiune;

rezultatul incercarii (corespunzator, defectiuni sau remedieri);

in cazul folosirii de manometre inregistratoare la efectuarea probelor, se anexeaza la procesul verbal de proba si diagrama de inregistrare a presiunii.

Dupa efectuarea probelor, deasupra conductelor de polietilena din pista, pline cu solutie de apa-etilenglicol la presiunea de 3 bar, se aseaza o plasa de armare de 100x100x4, fixata cu clipsuri (coliere) de plastic de tevile de polietilena.

Tevile de racire din polietilena se vor ingloba intr-un strat de beton cu intarire rapida, minim B 400, de 6.5 cm grosime, turnat in flux continuu, conform proiectului de constructii. Acoperirea minima a armaturilor la partea superioara a suprabetonarn va fi de 2 cm. Suprafata stratului airnat se va netezi si sclivisi, rezultand un suport pentm gheata neted si perfect orizontal.

3.2. Probarea conductelor de otel

Umplerea cu solutie apa-etilen glicol a conductelor de otel dm circuitul vaporizatoarelor se va realiza dupa inchiderea ventilelor RF-1. RF-16, RS-22 si RS-23 (care fac legatura cu pista) si deschiderea robinetelor RF-2 si RF-15 (inchise in perioada umplerii si a probelor conductelor de polietilena din pista si din canalul tehnic) cat si a robinetelor corespunzatoare din circuitul de umplere RS-20 si RS-21 (initial normal nchise).

Circulatia solutiei din circuitul vaporizatoarelor se va realiza atat cu pompa de umplere PUC cat si cu pompele PSP/1, respectiv PSP/2, aerisirea fiind asigurata prin intermediul rezervorului de preparare a solei RPS.

Conductele de freon vor fi probate pneumatic, cu azot gaz, la presiunea de 30 bar, min. 48 ore. Aceasta operatie se va realiza de personal calificat, agrementat de furnizorul de echipament.

Dupa efectuarea probelor traseele de conducte se vor grundui si vopsi.

4. IZOLAREA UTILAJELOR SI CONDUCTELOR

Pentru diminuarea transferului de caldura de la mediul ambiant la solutia de apa si etilen glicol care alimenteaza pista si pentm evitarea condensarii vaporilor de apa din aer pe suprafata rece a utilajelor si conductelor corespunzatoare se prevede izolarea lor termica.

Vaporizatoarele sunt 'livrate cu o izolatie termica dm spuma poliuretamca cu o grosime de 19 mm.

Toate conductele de polietilena amplasate in canalul tehnic (distribuitorul, colectorul si conductele care alimenteaza pista, inclusiv racordurile pana la tevile din pista) se vor izola cu material elastomeric tip KATMANFLEX de 19 mm grosime.

Eventualele spatii neizolate, ce pot aparea la racordarea cu tevile din stratul de beton vor fi completate cu izolatie prin injectie cu spuma poliuretanica.

Conductele din otel din statia de frig care fac legatura cu cele de polietilena din canalul tehnic si vaporizatoare, se vor izola cu doua straturi astfel:

unul din material elastomeric tip KAIMANFLEX de 19 mm grosime;

al doilea din Larnell caserat de 20 mm protejat cu folie de aluminiu.

portiunile de conducte din circuitul de freon vapori care pot fi in contact cu personalul de deservire vor fi izolate dm punct de vedere al protectiei muncii cu un strat din Lamell caserat de 20 mm grosime protejat cu folie de aluminiu.

5. DESCRIEREA AGREGATULUI FRIGORIFIC 30HZV - 280

Agregatul frigorific 30HZV - 280 CARRIER este un ansamblu compact cuprinzand:

a)         8 compresoare frigorifice semi-ermetice cu 6 pistoane cu miscare rectilinie alternativa;

b)       un vaporizator de freon lichid, multitubular orizontal cu doua circuite de agent frigorific. Freonul vaporizeaza in tevi, iar solutia de apa si etilen glicol circula prin spatiul intertubular si se raceste. Vaporizatorul este de tip uscat, asigurand o supraincalzire a vaporilor rezultati.

c)       un sistem de reglare a functionarii, incluzand dispozitive de control a diferentei de presiune intre circuitele de joasa presiune (LP) si inalta presiune (HP) ale agregatului frigorific, de protectie referitoare la debitul minim de sola, la temperatura minima a solei, la functionarea in scurt-circuit, dispozitive de indicare a parametrilor de lucru (temperatura, presiune, debit) cat si supape de siguranta, filtre de impuritati si incalzitoare pentru carterele compresoarelor si pentru vaporizator;

d)       un sistem de control al circuitului de ulei (protectie si indicare a presiunii si temperaturii);

e)       un tablou PRO-DIALOG; acesta este un sistem de control si monitorizare care asigura conducerea si reglarea agregatului frigorific.

6. BAZA LEGISLATIVA PENTRU EXECUTIA LUCRARII

La executia lucrarilor se va urmari respectarea cu strictete a legislatiei privind calitatea in constructii si anume:

C 56 Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

HG 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;

HG 261/1994 Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

HG 272/1994 Regulamentul privind controlul calitatii in constructii;

HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Aceasta impune respectarea a sase cerinte de calitate, pe toata durata de realizare si de functionare a unei constructii si anume:

rezistenta si stabilitate;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatia termica, hidrofuga, economia de energie;

protectia impotriva zgomotului.

Aceste cerinte se regasesc si in directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE.

Executia lucrarilor se va face in conformitate cu ISO 5149/1998 Instalatii frigorifice - Prescriptii de siguranta, tinandu-se seama si de instructiunile specifice fiecarei operatiuni, precum si de recomandarile furnizorilor de materiale.

In continuare enumeram cateva din STAS-urile si normativele pe care trebuie sa le respecte executantul acestei lucrari:

NRPM/1995, Norme republicane de protectia muncii;

Ordinul 9/1993, Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii;

Normativ P118/1983, Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului;

STAS 11357, Masuri de siguranta contra incendiilor;

C 300, Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente lor;

Ordinul MLPTL 1219/MC/1994 si MI 381/1984 pentru aprobarea Normelor Generale de Prevenire si Stingere a Incendiilor;

HG 52/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de Prevenire si Stingere a Incendiilor;

Ordinul 463/1993 privind Protectia Mediului;

STAS 6156, Protectia imporiva zgomotului;

STAS 12025/2, Acustica in constructii.

Prescriptiile tehnice, regulamentele si normativele enumerate nu sunt limitative; ele vor fi completate pe parcursul elaborarii lucrarii de catre executant cu normele specifice executiei.

LISTA DE UTILAJE