Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
Epuratoare umede (Venturi). Epuratoare Venturi
Principiul de lucru:
t Patentat in 1920, pus in practica in 1940
t Studiul din 1949 al lui Johnstone si Roberts arata absorbtia SO2 la colectarea particulelor de aerosol in tubul Venturi rectangular la 72m/s
t Bazat predominant pe mecanismul de colectare a particulelor (aglutinare)
t Folosesc o sectiune ingustata a curgerii gazului (ajutaj) care cauzeaza cresterea vitezei (accelerare) urmata de o sectiune divergenta unde viteza gazului scade (decelerare).
t Lichidul de purificare este injectat deasupra duzei sau direct in ajutaj.
t Metodele de injectie a lichidului includ duze cu spray sub presiune si curgere prin tuburi drepte indreptate inspre centru (perpendicular pe directia de curgere a gazului).
t Este important sa existe o distributie uniforma a picaturilor de-a lungul sectiunii difuzorului de aer, astfel incat picaturile sa fie pozitionate pentru a spala in mod egal gazele si particulele de aerosol care intra.
t Gazele se misca cu viteze intre 80 si 120 m/sec se ciocnesc de picaturile de lichid care se misca cu viteza mai mica si astfel predomina mecanismul de colectare a particulelor cu impact inertial.
t Configuratia ajutajului poate fi rectangulara sau circulara.
t Deschizaturile ajustabile ale difuzorului de aer valideaza variatia vitezei gazului si presiunea picaturii (care afecteaza eficienta colectarii particulelor) si pot fi ajustate la variatii ale debitului total al gazului.
Utilizare:
t Ocupa cel mai mic volum de epurare de gaz umed si ca urmare are cel mai mic timp de retinere a gazului
t Capacitate mare de captare a particulelor de aerosoli solizi si lichizi, cu cheltuieli minime de constructie si exploatare
t Diametrul particulelor intre 0,001mm si 20mm
Schema
Rezistenta pneumatica a tubului
cu :
raportul ariilor ajutajului si tubului.
Introducerea aerosolului suplimentar
t In directia aerosolului primar
t Radial din interior
t Radial din exterior
Avantaje
t Volum mic al instalatiei
t Actionare simpla
t Securitate perfecta
t Consum redus de lichid
t Cheltuieli mici de exploatare
t Capacitate mare de epurare
t Se poate cupla la alte instalatii
t Investitii mici
Venturi cu duza reglabila
Epureaza:
t Cetile diversilor acizi
t Gazele furnalelor inalte si cuptoare metalurgice
t Gazul gudron
t Pulberile sau vaporii compusilor chimici nocivi
t Pulberi de turnare
t Pulberi organice, coloranti prod. farmaceutice
t Praf de carbune si silice
t Praf de cauciuc si rasini
t Praf de zahar si sapun
t Pulberi si vapori explozibile
Ipoteze:
t Pentru particule cu diam. > 0,5mm, care se aglutineaza sub influenta ciocnirilor si au o masa mare, rezistenta mediului=forta gravitationala
t Distanta cea mai mare pe care o are de parcurs o particula pentru a se ciocni este D
Rezistenta mediului aerosolului primar:
Legea lui Stokes
unde:
m=vascozitatea gazului
dp diametrul particulei aerosolului primar
vp viteza particulei aerosolului primar
Lucrul mecanic al particulei:
unde:
F forta
D diametrul conductei
Inertia particulei in curentul de gaz:
Greutatea particulei:
Aerosolul secundar
vg=viteza liniara a gazului
d0=diametrul particulei aerosolului secundar
Diametrul particulei aerosolului secundar
L/G=raportul dintre cantitatea de lichid si cea de gaz
Diametrul picaturii
tensiunea superficiala a lichidului
ρL=densitatea lichidului
L=vascozitatea lichidului
Numarul de particule desprafuite in unitatea de timp pe un sector de drum unitar:
Dv difuzia
C0=concentratia initiala a aerosolului primar particule m3
x grosimea stratului laminar (raza particulei sferice)
Randamentul desprafuirii:
C0 concentratia aerosolului primar
C concentratia dupa epurare
Randamentul depinde de:
t Natura aerosolului primar si diametrul lui
t Raportul gaz/lichid (aerosol secundar)
t Viteza gazului in ajutaj
t Natura aerosolului secundar si modul de introducere
t Marimea instalatiei
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate