Generatoarele de curent continuu utilizate in tractiunea electrica

GENERATOARELE DE CURENT CONTINUU
UTILIZATE IN TRACTIUNEA

ELECTRICA

GENERALITATI .CLASIFICARE.CARACTERISTICILE GENERATOARELOR DE CURENT CONTINUU

Generatoarele electrice de curent continuu sunt masini electrice care transforma energia mecanica a motorului termic in energie electrica. La generatoarele de curent continuu fluxul magnetic este produs de catre infasu rarea de excitatie asezata pe poli, fiind parcursa de curentul de excitatie I_e.

Valoarea curentului de excitatie se regleaza cu ajutorul unei rezistente variabile (R).

Dupa modul de alimentare a infasurarii de excitatie generatoarele se impart in:

a)

generatoare cu excitatie separata (figura infasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa independenta de curent (baterie de acumulatoare, retea de curent continuu sau un generator auxiliar, cum este cazul locomotivelor diesel-electrice);

b) generatoare cu excitatie proprie (autoexcitatie) infasurarea de excitatie este alimentata de la generatorul respectiv.

Dupa felul in care sunt conectate infasurarile de excitatie la bornele rotorului se pot deosebi:

generator cu excitatie in derivatie (figura infasurarea de excitatie este conectata in paralel cu infasurarea rotorica. Pentru a se putea realiza excitatia este necesar ca generatorul sa aiba un magnetism remanent. Curentul de excitatie la generatoarele cu excitatie in derivatie si puteri pana la KW trebuie sa fie de marimea 0,1 din valoarea curentului rotoric, ceea ce impune ca infasurarea de excitatie sa aiba rezistenta mare, lucu realizat cu un numar mare de spire si sectiunea conductorului mica;

generatorul cu excitatie serie (figura infasurarea de excitatie este conectata in serie cu infasurarea rotorica. In acest caz curentul de excitatie este acelasi cu cel produs de generator, fapt ce determina ca infasurarea de excitatie sa aiba o rezistenta mica, deci numar mic de spire, iar sectiunea conductorului sa fie mare;

generator cu excitatie compound (figura la acest tip de generator infasurarea de excitatie se compune dintr-o infasurare derivatie si o

infasurare serie. La generatoarele la care fluxurile celor doua infasurari(serie si derivatie) au semne opuse
excitatia este anticompund.

c) generator cu excitatie mixta (figura

infasurarea de excitatie este formata dintr-o infasurare separata si o infasurare serie si/sau derivatie.

Functionareaunui generator este caracterizata prin anumite relatii care se stabilesc intre marimile undamentale (tensiune, curent de sarcina,turatie, curent de excitatie etc.) aleacestuia.

Reprezentarile grafice ale acestor dependente in conditiile in care anumite marimi se mentin constante se numesc caracteristici ale generatoarelor electrice. Dintre aceste caracteristici un interes deosebit prezinta caracteristica de mers in gol si caracteristicile de mers in sarcina.

Caracteristica de mers in gol este reprezentarea grafica a variatiei tensiunii electromotoare E_g, a generatorului in functie de curentul de excitatie I_e, in conditiile in care la bornele generatorului nu este conectat nici un consumator. Caracteristica se traseaza in conditiile in care turatia este mentinuta constanta si poate fi trasata pentru diferite regimuri de turatie n₁, n₂.

Tensiunea electromotoare la bornele unui generator a carui indus se roteste cu viteza n este data de relatia:

E_g = k_e (j n,

unde:

k_e este o marime constanta si caracterizeaza parametrii constructivi al generatorului (numar de poli, numarul cailor de curent);
j - fluxul magnetic al generatorului.
Aspectul caracteristicii este dat in figura

La cresterea curentului de excitatie Ie, de la valoarea 0 spre imax tensiunea electromotoare a generatorului variaza dupa curba 2, iar la scadere dupa curba astfel ca cele doua curbe inchid o suprafata S datorita histerezisului magnetic.

In practica se utilizeaza o curba medie care trece pe la mijlocul distantei dintre cele doua curbe si zero.

Tensiunea la bornele generatorului de curent continuu U este intotdeauna mai mica decat tensiunea electromotoare datorita caderii de tensiune pe infasurarea rotorica.

unde:

I - curentul care trece prin infasurarea rotorica;
R - rezistenta infasurarii rotorice.

La mers in gol valoarea curentului prin indus este astfel ca si caderea de tensiune pe acestea este 0, tensiunea la bornele generatorului, U fiind egala cu tensiunea electromotoare E.

Caracteristica de mers in gol se poate imparti in trei zone principale:

portiunea a - este partea rectilinie a graficului in care tensiunea electromotoare variaza aproape liniar cu variatia curentului de excitatie Ie, zona in care circuitul magnetic este nesaturat;

portiunea b este zona in care, pe masura ce creste curentul de excitatie Ie (creste si fluxul magnetic), saturatia circuitului magnetic creste, iar curba se abate de la variatia liniara, tensiunea electromotoare crescand mai incet in comparatie cu curentul de excitatie;

portiunea c - se caracterizeaza printr-o crestere nesemnificativa a tensiunii electromotoare fata de cresterea curentului de excitatie datorita saturatiei circuitului magnetic.

In general, tensiunea nominala a generatoarelor obisnuite se alege la interferenta dintre zona a si zona b, deoarece functionarea in zona a se caracterizeaza printr-o instabilitate a valorii tensiunii, iar in zona c se restrang posibilitatile reglarii valorii tensiunii in limitele dorite. Pentru generatoarele de curent continuu utilizate in tractiunea feroviara functionarea se extinde atat
in zona a, cat si in zona b datorita necesitatii reglarii tensiunii in limite largi.

Caracteristica de mers in sarcina (externa este reprezentarea grafica a variatiei tensiunii U la bornele generatorului in functie de curentul de sarcina I, in conditiile mentinerii constante a turatiei n si a curentului de excitatie Ie. Forma caracteristicii depinde de sistemul de excitatie al generatorului.

In figura sunt prezentate caracteristicile externe ale unui generator in functie de felul excitatiei: 1 - excitatie separata; 2 - excitatie in derivatie;3 - excitatie serie; 4 - caracteristica functionarii generatorului la putere constanta.

Din variantele prezentate rezulta ca nici una din acestea nu corespund conditiei de functionare la putere constanta.

Cerinta cea mai importanta a generatorului de curent continuu utilizat in tractiunea feroviara este ca la puterea nominala a motorului termic caracteristica externa a acestuia sa se suprapuna peste caracteristica de tractiune (variatia fortei de tractiune in functie de viteza).

Caracteristica generatorului principal Puterea generatorului principal de curent continuu este data de relatia:

^pg=Ug^-Ig ^[W].

unde:

U_g tensiunea generatorului [V];
Ig - curentul de sarcina [A].

In conditiile in care generatorul preia integral puterea motorului diesel se stabileste relatia:

^Ug'h ^rg ^PMD^,

unde:

PMD - puterea motorului diesel;
r_g randamentul generatorului.

La un regim de turatie si cuplu constant, motorul va avea o putere cons tanta P_MD k, in consecinta, si puterea generatorului principal trebuie sa fie constanta. Se apreciaza ca si randamentul generatorului r_g este constant.

Daca se reprezinta grafic variatia tensiunii si curentului unui generator utilizat in tractiunea feroviara, se obtine caracteristica externa ideala a generatorului care este o hiperbola. Variatia este similara cu variatia fortei de tractiune in functie de viteza.

Din punct de vedere constructiv forma caracteristicii externe este influentata de valorile maxime ale tensiunii si curentului. Tensiunea maxima este limitata de saturatia magnetica a masinii, de pericolul formarii cercului de foc la colector si de rezistenta de izolatie a infasurarilor. Valoarea curentului este limitata de incalzirea infasurarilor, conditiile de comutatie si rezistenta mecanica.

Datorita acestor limitari ale tensiunii si ale curentului, caracteristica externa ideala a generatorului are forma din figura reprezentata de curba (ABCD), alaturi de care s-a trasat si caracteristica externa reala, curba (AEFGD). Ambele caracteristici sunt trasate pentru o turatie 'n' constanta.

Caracteristica externa reala intersecteaza curba de putere constanta (BC) in punctele (E) si (G), corespunzatoare curentilor (I_E)si (I_G), puncte in care puterea motorului diesel este utilizata integral. Analizand in continuare cele doua caracteristici, se observa ca pe portiunile (AE) si (GD) puterea generatorului este mai mica decat puterea pe care o poate furniza motorul die-
sel, iar pe portiunea (EG) situatia este inversa, aparand tendinta de supraincarcare a motorului diesel.

Pentru ca caracteristica externa a generatorului principal, sa fie cat mai apropiata de caracteristica externa ideala (favorabila tractiunii feroviare), constructiv s-a adoptat solutia unui generator cu trei infasurari figura si anume:

infasurarea de excitatie in serie - anticompound (c care, atunci cand este parcursa de un curent electric, produce un curent electric de sens contrar celui produs de catre infasurarile de excitatie in derivatie si separate. Prin aceasta curentul de sarcina este limitat la valorile superioare. Tot aceasta infasurare produce campul magnetic de baza, la pornirea motorului diesel,cand generatorul functioneaza in regim de motor de curent continuu cu ex-
citatie serie figura

infasurarea de excitatie derivatie (e) este legata in paralel cu infasurarea rotorica, curentul care strabate aceasta infasurare fiind proportional cu tensiunea de la bornele generatorului principal. Pentru valoarea maxima a tensiunii curentul are valoarea i_e = 3A;

infasurarea de excitatie separata da posibilitatea reglarii tensiunii

generatorului principal astfel incat sa se obtina o caracteristica externa cat mai apropiata de caracteristica externa ideala, in acest scop fiind conectata la generatorul auxiliar prin intermediul rezistentei variabile (rv) si a servoregulatorului de camp. Valoarea maxima a curentului de excitatie este i_{e max}

A, pentru o incalzire medie a bobinajului si rezistenta variabila complet scurcircuitata.

Caracteristica externa reala a generatorului principal este reprezentata in figura Analizand aceasta diagrama, se poate imparti in urmatoarele zone:

curba (FE) corespunde zonei (I) de demaraj cand este necesara o forta de tractiune mare corespunzatoare unor valori mari ale curentului si tensiuni mici. Pe aceasta portiune puterea preluata de generatorul principal este mai mica decat puterea debitata de motorul diesel, acesta fiind subincarcat;

curba (EDCB) corespunde zonei (II) in care puterea motorului diesel este integral utilizata de catre generatorul principal. Deoarece in aceasta zona puterea generatorului si a motorului diesel se mentin constante, caracteristica are forma unei hiperbole. Punctul (D) corespunde puterii uniorare A; V), iar punctul (C), puterii de durata A; V);

curba (BA) corespunde zonei (III) in care tensiunea la bornele generatorului principal se modifica foarte putin mentinandu-se aproape de valoarea maxima, iar puterea scade pe masura ce viteza creste.

In concluzie, daca generatorul nu ar avea infasurarea excitatiei separate cu reglare automata a valorii curentului de excitatie, acesta ar trebui sa functioneze dupa curba (BGE) imposibil de realizat deoarece puterea generatorului principal ar fi mai mare decat puterea debitata de catre motorul diesel. Conditia ca puterea motorului diesel sa fie utilizata integral de catre generator nu este, de asemenea, posibila pe intreg domeniul de functionare deoarece la extremitatile diagramei exista limitarile de tensiune si curent.

CONSTRUCTIA GENERATOARELOR.
DATE PRINCIPALE

Grupul de generatoare figura se compune din generator principal si generator auxiliar.Amandoua generatoarele sunt montate pe acelasi arbore care este antrenat de la arborii cotiti ai motorului diesel prin intermediul unui angrenaj cu roti dintate avand raportul de transmisie Pentru o turatie a motorului diesel de rot./min. turatia generatorului este de rot./min.

Arborele generatoarelor este sustinut la capatul dinspre generatorul auxiliar de un rulment cu role cilindrice (tip NU M/C3), iar la celalalt este cuplat printr-o flansa cu axul rotii dintate superioare a angrenajelor de sincronizare de la arborii cotiti. Racirea grupului de generatoare este facuta de un ventilator propriu, fixat pe arbore la capatul dinspre motorul diesel. Acesta aspira aerul din sala masinilor pe la partea opusa si il refuleaza printr-o deschidere dreptunghiulara, la partea inferioara a grupului, in capatul dinspre motorul diesel.

Figura Sectiune prin grupul de generatoare: 1 - rulment cu role; 2 - arborele rotorului; 3 - flansa de cuplare; 4 - ventilator; 5 - suportul ventilatorului; miezul magnetic al generatorului; inele de strangere; surub; infasurarea rotorului; lamele de cupru; bucsa; con de strangere; surub; stegulete; mufe; greutati de echilibrare; -portperii; -perii de carbune; suportportperii; punteaportperiilor; inele colectoare; carcasa; -poliprincipali; infasurarea excitatiei separate; -infasurarea excitatiei in derivatie; -infasurarea excitatiei anticompound; infasurarea de compensatie; 28 - poli auxiliari; 29 - infasurarea polilor auxiliari; 30 - bornele generatorului principal, corpul rotorului generatorului auxiliar; miezul magnetic al generatorului auxiliar; infasurarea rotorului; lamelele colectorului; inele de strangere; -buloane de strangere; colectorul generatorului auxiliar; 38-con de strangere; -surub; portperii; 41 - perii de carbune; 42 - suport de portperii; 43 - inele colectoare; 44 - punteaportperiilor; -jugul statorului; polii principali ai generatorului auxiliar; -poli auxiliari ai generatorului auxiliar; 48 - infasurari de excitatie; 49 - infasurarea polilor auxiliari; 50 -bornele generatorului auxiliar

a) Generatorul principal tip GCE este o masina de curent continuu avand 10 poli principali si 10 poli auxiliari, compensata, cu excitatie mixta (separata, in derivatie si in serie anticompound).

Datele tehnice ale generatorului principal sunt:

puterea nominala    KW;

turatia nominala    rot./min.;

tensiunea maxima de scurta durata V;

curentul maxim de scurta durata A;

curentul maxim de excitatie    A;

numarul de poli principali   

numarul de poli auxiliari   

Generatorul principal se compune din doua subansamble mari: statorul si rotorul. Intre stator si rotor (infasurarea rotorica si infasurarea statorica) exista un spatiu numit intrefier.

Statorul este subansamblul generatorului unde se produce fluxul magnetic inductor prin alimentarea polilor principali si se compune din carcasa,poli principali si poli auxiliari de comutatie.

Carcasa este formata dintr-un cilindru metalic (fonta sau otel cu mare conductibilitate magnetica in interiorul caruia sunt fixati polii principali si polii auxiliari. O parte a carcasei serveste la inchiderea fluxului magnetic de la pol la pol si se numeste jug.

Polii principali sunt formati dintr-un miez si infasurarile executate sub forma de bobine, miezurile sunt confectionate din tabla de otel avand grosimea de mm. Forma tablelor se obtine prin stantare. In partea catre rotor miezurile polilor se termina printr-o portiune mai lata (3), care foloseste la sustinerea bobinelor polului si pentru a inlesni trecerea fluxului mag-
netic prin intrefier; aceasta parte a miezului se numeste si talpa polului. Pe fiecare pol este montata cate o bobina a infasurarilor de excitatie serie si derivatie si doua bobine pentru infasurarea de excitatie separata.

Polii auxiliari la fel ca si cei principali, sunt formati dintr-un miez si o bobina infasurata pe el. Bobinele polilor auxiliari figura sunt confectionate din cupru electrolitic moale.

Rotorul este partea generatorului care transforma energia mecanica in energie electrica. Partile principale ale rotorului sunt: miezul, infasurarea rotorica si colectorul.

Miezul rotorului este alcatuit din tole stantate de tabla silicioasa izolate intre ele printr-un strat de lac izolant pentru diminuarea curentilor Foucault indusi in miez. Tolele sunt asamblate in pachete astfel incat crestaturile sa se suprapuna perfect pentru a nu impiedica asezarea infasurarilor. La capetele miezului, pe ambele parti, se prevad tole de otel cu grosimea de mm care au rolul de a nu permite celorlalte tole sa se rasfire.

Infasurarea rotorului este o infasurare buclata combinata cu una ondulata denumita si tip broasca, utilizata de obicei la masinile electrice de curent continuu de putere ridicata. Partea de bobinaj a rotorului, care se afla in ancose, se asigura impotriva fortelor centrifuge cu pene de lemn presat (lignoston), iar partea care iese in afara este asigurata cu bandaje din sarma.

Colectorul este un redresor mecanic cu rolul de a redresa tensiunea electromotoare alternativa indusa in infasurarea rotorica. Partile componente le colectorului sunt prezentate in figura Montarea colectorului pe arbore se realizeaza prin presare. Lamelele colectorului sunt confectionate din cupru electrolitic tras la rece si se prelucreaza in forma de coada de randunica. Legatura acestuia cu bobinele infasurarii rotorice se face prin steguletele lipite de lamele. Intre lamelele metalice se monteaza lamele de micanita, care dupa strungirea colectorului se decaneleaza pe la o adancime de mm pe toata lungimea colectorului. Fata de piesa de susti nere colectorul este izolat prin interpunerea unui cilindru de micanita, iar fata de inelul de strangere prin mansetele izolante (2) si (6). Manseta bucsei de strangere (1), care iese de sub lamelele de colector, se bandajeaza cu sfoara si se lacuieste. Lamelele colectorului, asamblate in cerc, sunt presate intre bucsa (1) si conul de presare (7) cu buloanele (5).

Suprafata colectorului trebuie sa fie neteda si circulara, bataia radiala maxim admisa fiind de 0,4 mm.

Periile si suportiiportperii Periile, ca si elemente componente ale unui generator electric de curent continuu, indeplinesc trei functii principale:

realizeaza transferul de energie electrica de la colectorul aflat in rotatie spre consumatori;

realizeaza un contact aderent alunecator, fara ungere, pe suprafata colectorului aflat in rotatie;

se opune actiunii tensiunii electromotoare din spirele comutate.
Periile sunt confectionate din carbune grafitat avand dimensiunile x

x12, 5^x50mm. Deoimportanta deosebita este caderea de tensiune in zona de contact dintre perie si colector. Valoarea caderii de tensiune depinde de calitatea materialului din care este confectionata peria, densitatea de curent, starea colectorului si forta de apasare a acestora pe colector. Buna functionare a contactului alunecator se caracterizeaza prin: suprafata buna de contact a colectorului, durata mare de functionare a periei, pierderi electrice si mecanice reduse, lipsa aproape completa a scanteii sub perie, uzura neinsemnata a colectorului, intensitate scazuta a zgomotului produs.

Suportul portperii este format din mai multe casete cu rolul de a ghida periile si a le mentine in contact permanent cu colectorul. Amplasarea periilor pe colectorul generatorului se face in modul aratat in figura In acest fel se evita uzura prematura a colectorului, acestea acoperind intreaga suprafata. Pentru a se crea un contact intim intre perii si colector, portperia
este prevazuta cu un deget de presiune, care mentine peria apasata pe colector. Verificarea presiunii se face cu ajutorul unui dinamometru, valoarea prescrisa fiind de kgf/cm². Abaterea presiunii pe diferite perii nu trebuie sa depaseasca mai mult de din valoarea presiunii medii.

Suportii portperii se monteaza prin buloane pe puntea portperiilor figura Ansamblul punte-portperii se introduce in carcasa generatorului, iar fixarea se face numai dupa amplasarea corecta a periilor. Pozitia corecta a puntii portperiilor (axa neutra) se determina si se marcheaza cu
ocazia incercarilor.

Verificarea pozitiei corecte a puntii se face prin metoda inductiei cu ge neratorul in stare de repaos, dupa slefuirea prealabila a periilor pe colector.Aceasta cuprinde urmatoarele operatii:

infasurarea excitatiei separate se alimenteaza de la o baterie de acumulatori printr-o rezistenta variabila R_v. Valoarea curentului prininfasurare nu trebuie sa depaseasca 5-10% din valoarea curentului nominal;

la bornele infasurarii rotorice se conecteaza un milivoltmetru cu scala cuprinsa intre si 60 mV, cu rezistenta aditionala R_v pentru tensiuni de 1,5 - 3V. Daca se procedeaza la conectarea si deconectarea infasurarii de excitatie in infasurarea rotorica se introduce o tensiune electromotoare de trans formare care deviaza acul aparatului de masura intr-o parte sau cealalta in functie de pozitia periilor.

In cazul in care periile sunt in axa neutra, tensiunea electromotoare este zero. Puntea portperii se roteste pana cand la conectarea si deconectarea bobinajului acul milivoltmetrului ramane pe zero.

Pe masura uzarii colectorului suportii portperiilor se regleaza astfel incat intre acestia si colector sa se mentina o distanta de 2 mm.

b. Generatorul auxiliar XGE este o masina electrica de curent continuu cu excitatie derivatie, avand opt poli principali si opt poli auxiliari.

Datele tehnice ale generatorului auxiliar sunt

puterea nominala    KW;

tensiunea nominala    V;

curentul nominal    A;

curentul de excitatie    A;

numarul de poli   

turatia rot./min.

Schema de principiu a generatorului auxiliar este prezentata in figura 17 . Din punct de vedere constructiv acesta se compune din:

-rotorul generatorului auxiliar figura are o infasurarea ondulata, care este asigurata contra fortelor centrifuge prin trei bandaje asezate in canalele pachetului de tole, precum si prin bandajele capetelor bobinelor,care ies din pachetul de tole. Capetele conductoarelor bobinelor se lipesc direct la colector nefiind necesar stegulete datorita fortelor centrifuge mai reduse;

statorul este in acelasi timp si scutul grupului de generatoare in el fiind amplasat lagarul cu rulment. In circuitul infasurarii de excitatie este conectat regulatorul automat de tensiune, acesta regland tensiunea la bornele generatorului la o valoare constanta de 170 V indiferent de valoarea curentului, adica indiferent de sarcina.

INTRETINEREA SI CONTROLUL FUNCTIONARII GRUPULUI GENERATOR

Lucrarile de intretinere a grupului de generatoare se fac in depou cu ocazia reviziilor si reparatiilor. Pe langa acestea, personalul de locomotiva este obligat sa faca un control al functionarii in exploatare pentru a interveni operativ in cazul unor defectiuni.

Principalele operatii care se executa cu ocazia reviziilor si reparatiilor la grupul de generatoare sunt:

Suflarea grupului se face in vederea indepartarii stratului de praf de pe subansamblele generatoarelor (poli, colector, punte portperie etc.). Inainte de efectuarea operatiei se vor izola motoarele de tractiune prin intermediul intrerupatoarelor si se scoate siguranta pentru excitatia generatorului principal.Suflarea grupului cu aer comprimat (p kgf/cm²) se face cu motorul

diesel la turatia de mers in gol prin gratarul de protectie din partea lagarului rulmentului. In continuare se vor demonta capace le de vizitare a generatorului principal si se va rascoli cu aer comprimat praful depus la stegulete si colector pentru ca acesta sa fie evacuat de ventilatia proprie

Intretinerea rulmentilor arborele grupului generator se sprijina in partea generatorului auxiliar pe un lagar cu un regulator al cantitatii de unsoare figura 19).

Rulmentul care se monteaza in lagarul de sprijin este tip NU M/C3 cilindric,
cu role (D mm; d mm; B mm). Jocul radial al rulmentului este de
mm in stare libera si 0,130 mm in stare montata. Perioada de completare a unsorii (termenul de ungere)prescrisa este de circa 1.500 ore de exploatare. Dupa expirarea acestui termen se preseaza in rulment, cu generatorul in functie,o cantitate de aproximativ 800 gr unsoare prin niplul de ungere (6). Cantitatea de unsoare in exces este eliminata de catre regulatorul cantitatii de unsoare. Unsoarea sub presiune trece prin niplul de ungere (6) si ajunge in spatiul gol al capacului interior(7), cantitatea in exces intra in contact cudiscul al regulatorului care este fixat rigid de arbore si se roteste odata cu acesta. Unsoarea care ajunge in contact cu discul sub influenta fortelor centrifuge este dirijata prin fanta dintre disc si inelul (9) in cutia pentru unsoare (10). Reglarea cantitatii de unsoare se face dupa cateva zeci de rotatii de la introducerea unsorii prin niplu, dupa care fanta are rolul doar de a feri rulmentul de praf si murdarie.

3. Intretinerea colectoarelor, periilor si portperiilor. Revizia colectoarelor se face prin demontarea capacelor de vizitare de pe carcasa generato rului principal si auxiliar. Pentru buna functionare a masinilor electrice de curent continuu colectoarele trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

- forma si calitatea suprafetei periferice - suprafata trebuie sa fie perfect rotunda pe intreaga lungime. Pentru obtinerea unui contact bun intre perie si suprafata colectorului aceasta trebuie sa fie lustruita, neteda si curata de o culoare brun-roscat. O suprafata de culoare albastra este un indiciu de suprasolicitare termica cauzat de un curent prea mare. Daca numai o parte din lamele sunt innegrite atunci acesta este un indiciu de contact imperfect intre lamele si capetele bobinajului sau de conductoare intrerupte.

In cazul unui colector ovalizat, acesta se rectifica prin strunjire. Slefuirea colectorului se face cu o piatra de granulatie fina, fixata rigid pe un suport sau cu un disc avand diametrul de mm pe care s-a fixat un strat de carboround;

pozitia suprafetelor frontale - acestea trebuie sa fie perpendiculare pe axa de rotatie;

continuitatea contactului - in cadrul operatiilor de intretinere izolatia dintre lamelele colectorului se curata pe o adancime de mm. Executarea incorecta a acestei operatii are ca rezultat aparitia la suprafata peri ferica a unor muchii izolante, caz in care peria nu mai face contact cu suprafata lamelelor de cupru figura 20.a Prelucrarea corecta a placilor de mica se face ca in figura 20.b Marginile lamelelor trebuie sa fie tesite cu
sablonul sub un unghi de la o adancime de aproximativ mm;

paralelismul lamelelor colectorului cu axa de rotatie este necesara pentru realizarea unei bune comutatii. In conditiile in care aceasta cerinta este respectata, in functionare, lamelele parasesc suprafata de contact a periei simultan pe toata lungimea;

contactul electric bun intre lamelele colectorului si bobinaj - aceasta conditie presupune ca lipiturile dintre capetele conductorilor de bobinaj si stegulete sa fie sigure.

Pentru revizia periilor la generatorul principal se deblocheaza puntea portperiilor figura prin slabirea celor patru suruburi Se desface legatura cablurilor flexibile de conectare (1) si se roteste puntea cu ajutorul unei chei speciale, dupa ce, in prealabil, s-a scos afara stiftul de blocare Operatiile de verificare a periilor si portperiilor constau in:

verificarea calitatii suprafetei de contact dintre perie si colector pentru asigurarea unei suprafete intime de contact peria trebuie ajustata dupa curba colectorului, iar suprafata de contact trebuie lustruita. Calitatea suprafetei de contact depinde in buna masura si de calitatea materialului din care este confectionata peria. Structura periei trebuie sa fie omogena, lipsita de granule mai mari, iar prin continutul de grafit trebuie sa aiba calitati un-
guente necesare contactului alunecator;

verificarea presiunii de apasare a periilor presiunea de apasare a periilor pe colector trebuie sa fie uniforma, pentru evitarea incarcarii inegale a periilor. O presiune scazuta pe perii conduce la uzura prematura a acestora si la cresterea pierderilor electrice in zona de contact. O presiune mai mare conduce la scaderea caderii de tensiune insa pierderile mecanice de frecare cresc. Valoarea admisa pentru presiunea de apasare a periei este kgf/cm²;

verificarea dimensiunilor periei periile de carbune se inlocuiesc

cand inaltimea acestora este de circa 0,4 - 0,5 din valoarea initiala. Periile noi care se monteaza trebuie pasuite intotdeauna pe suprafata rotunda a colectorului astfel incat sa atinga colectorul pe toata suprafata;

verificarea ajustajului dintre perie si portperie - jocul intre perie si portperie trebuie sa fie astfel ales ca periile sa poata culisa, iar repartitia presiunii pe intreaga suprafata de contact sa fie cat mai uniforma;

in vederea limitarii efectului vibratiilor portperiile trebuie sa fie cat mai rigid fixate de tije;

pentru a permite periei un ghidaj perfect distanta intre muchia portpe riei si colector se regleaza la valoarea prescrisa.

La terminarea verificarilor puntea portperii se aduce in pozitia de exploatare marcata prin cele doua semne pana ce surubul de blocare scapa in opritor. In continuare se fixeaza puntea cu cele patru suruburi si se leaga cablurile flexibile la inelele colectoare. Verificarile se fac similar si pentru ge-
neratorul auxiliar.

Dupa incheierea lucrarilor de revizie si reparatie se efectueaza urmatoarele probe:

se masoara rezistenta de izolatie. Aceasta trebuie sa fie in stare rece min. 50 Mohmi, iar in stare calda min. 1 Mohm;

se masoara intrefierul, toleranta admisa fiind de ± din valoarea nominala;

se verifica si se regleaza comutatia;

se verifica si se corecteaza axa neutra a generatorului principal si generatorului auxiliar.