Normativ pentruarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 v c.a. si 1500 v c.c. – partea 1

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI PANA LA 1000 V c.a. SI 1500 V c.c. – partea 1

Indicativ: I 7-02
Inlocuieste: I 7-98 DOMENIUL DE APLICARE TERMINOLOGIE, CLASIFICARI SI ABREVIERICONDITII GENERALEPROTECTII SI MASURI DE PROTECTIEMATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE. TIPURI DE INSTALATII ELECTRICEVERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICECONDITII PENTRU INSTALATII DIN SPATII SPECIALEAnexa 1: PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI I.7.Anexa 2: CATEGORIILE INFLUENTELOR EXTERNE IN FUNCTIE DE NATURA LOR SI GRADUL DE INFLUENTA (CLASA) CONFORM CLASIFICARII INTERNATIONALE DIN SR CEI 364-3+A1Anexa 3: ALEGEREA MODULUI DE POZARE SI A TIPURILOR DE CONDUCTE ELECTRICE IN FUNCTIE DE INFLUENTELE EXTERNEAnexa 4: INCADRAREA PRINCIPALELOR INCAPERI IN CATEGORII Sl CLASE DUPA INFLUENTELE EXTERNE Sl GRADELE MINIME DE PROTECTIE IMPUSE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE (SR EN 60529)Anexa 5: SECTIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE IN EXTERIOR, PE PERETII CLADIRILOR Anexa 6: SECTIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE IN INSTALATIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLADIRILORAnexa 7: CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE NEIZOLATE, LIBERE IN AERAnexa 8: CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATEAnexa 9: CURENTI MAXIMI ADMISIBILI IN REGIM PERMANENT LA CORDOANE DE CUPRU CU IZOLATIE Sl MANTA DE PVC SAU CAUCIUC, IN EXECUTIE USOARA, MEDIE SAU GREA PENTRU INSTALATII ELECTRICE MOBILE, MONTATE IN AERAnexa 10: COEFICIENTII DE CORECTIE A CURENTILOR MAXIMI ADMISIBILI IN CONDUCTOARE, IN FUNCTIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT Anexa 11: STABILITATEA UNOR MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE, LA ACTIUNEA PRINCIPALILOR AGENTI CHIMICIAnexa 12: ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR Sl TEVILOR DE PROTECTIE PENTRU CONDUCTE Sl CABLURIAnexa 13: SARCINA ADMISIBILA LA POZARE IN PAMANT SI IN AER, CABLU CU U_o/U = 0,6/1 kV

1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente:

a. cladirilor cu destinatie de locuinta;

b. cladirilor comerciale;

c. cladirilor publice (civile);

d. cladirilor industriale (de productie);

e. cladirilor agricole si horticole;

f. cladirilor prefabricate;

g. caravanelor, locurilor de campare si altora similare;

h. santierelor, expozitiilor, targurilor si altor instalatii temporare;

i. constructiilor navale si vaselor de agrement;

j. cladiri de depozitare.

1.2. Normativul se aplica la:

a. circuite alimentate la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. inclusiv; in curent alternativ, frecventele preferentiale care au fost luate in considerare in acest normativ sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclusa utilizarea altor frecvente pentru scopuri speciale.

b. circuitele, altele decat circuitele interne ale aparatelor, lucrand la tensiuni de peste 1000 V si provenind de la o instalatie avand o tensiune care nu depaseste 1000 V c.a., de exemplu lampi cu descarcare, filtre electrostatice;

c. orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor;

d. toate instalatiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cladirilor.

e. cablarile fixe de telecomunicatii, semnalizare, comanda si altele similare (exclusiv circuitele interne ale aparatelor);

f. extinderi sau modificari ale instalatiilor si parti ale instalatiilor existente afectate de extindere sau modificare, reparatii capitale, reabilitari sau modernizari.

1.3. Prevederile normativului nu se aplica la:

a. echipamentul electric de tractiune;

b. echipamentul electric al autovehiculelor;

c. instalatiile electrice de la bordul navelor;

d. instalatiilor electrice ale aeronavelor;

e. instalatiile in mina;

f. echipamentele de reducere a interferentelor radio, cu exceptia celor care afecteaza securitatea instalatiilor;

g. imprejmuirile electrice;

h. protectia cladirilor impotriva trasnetelor;

i. sistemele de producere, distributie si transport pentru consumatorii publici.

j. la depozite de materiale pirotehnice si explozive.

1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice tehnologice prevederile prezentului normativ se aplica impreuna cu reglementarile tehnice corespunzatoare acestor instalatii in masura in care nu contravin prevederilor prezentului normativ.

1.5. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta prevederile Legii 90/1996 si Legii 10/1995 referitoare la cerintele de calitate:

- rezistenta si stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

- protectia impotriva zgomotului.

1.6. Acest normativ se aplica numai pentru alegerea si conditiile de instalare ale echipamentului electric.

1.7. In anexa 1 sunt prezentate standarde si reglementari conexe instalatiilor electrice, mentionate in normativ.

2. TERMINOLOGIE, CLASIFICARI SI ABREVIERI

In afara termenilor definiti in standardele si reglementarile conexe date in anexa 1, in acest normativ se utilizeaza si urmatorii termeni specifici:

2.1. Instalatii electrice de alimentare si de distributie. Definitii

2.1.1. Alimentare normala cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica dintr-o sursa de energie electrica (transformator, generator) prevazuta pentru a se asigura functionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, in regim normal.

2.1.2. Alimentare de rezerva cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica prevazuta pentru a se asigura mentinerea in functiune, neintrerupta sau o perioada de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la intreruperea alimentarii normale.

2.1.3. Alimentarea de rezerva de siguranta

Alimentarea de rezerva cu energie electrica prevazuta pentru a se mentine in functiune echipamentele necesare asigurarii sigurantei utilizatorilor.

2.1.4. Instalatie electrica de utilizare

Totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.

2.1.5. Puterea instalata a unui consumator

Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.

2.1.6. Putere instalata a unui receptor

Puterea nominala a receptorului inscrisa pe placuta indicatoare a receptorului.

2.1.7. Putere instalata a unei coloane sau a unui circuit

Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.

2.1.8. Puterea reala (P_r) a unui receptor

Marime electrica egala cu produsul dintre puterea instalata (P_I) si coeficientul de incarcare (C_I) al acestuia.

2.1.9. Puterea absorbita (P_a) a unui receptor

Marimea electrica egala cu raportul dintre puterea reala (P_r) si randamentul real al receptorului (h_r).

2.1.10. Coeficient de simultaneitate (C_s)

Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate in acelasi circuit sau aceeasi coloana care functioneaza simultan si suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiva.

2.1.11. Coeficient de incarcare (C_I)

Valoarea raportului dintre puterea reala si puterea instalata a unui consumator sau receptor.

2.1.12. Curent diferential rezidual (curent de defect, I_D)

Marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curentilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit intr-un punct al instalatiei electrice.

2.1.13. Curent diferential nominal (de functionare, I_Dn)

Curent diferential rezidual ce provoaca declansarea unui dispozitiv de protectie diferential.

2.1.14. Curent nominal de sarcina (I_n)

Curent pe care il suporta aparatul in functionare normala si care este stabilit in general de producator.

2.1.15. Curent maxim de descarcare (I_max)

Curent de descarcare, cu forma de unda T₁/T₂ = 8/20 ms, suportat o singura data de un descarcator de supratensiune.

2.1.16. Curent nominal de descarcare (I_n)

Curentul de creasta de descarcare, cu forma de unda T₁/T₂ = 8/20 ms, utilizat pentru a desemna un descarcator de supratensiune si la care se incearca de 20 de ori, fara a se deteriora.

2.1.17. Nivel de protectie (U_p)

Valoarea tensiunii care caracterizeaza performantele protectiei unui descarcator de supratensiune la curentul nominal de descarcare I_n.

2.1.18. Tensiunea maxima in regim permanent (U_c)

Valoarea maxima admisibila a tensiunii eficace de frecventa industriala care poate fi aplicata continuu intre bornele descarcatorului de supratensiune, fara a afecta buna lui functionare.

2.1.19. Tensiune reziduala

Tensiunea care apare la bornele descarcatorului la trecerea curentului nominal de descarcare I_n si corespunzand tensiunii aplicate echipamentelor de protejat.

2.1.20. Tensiune maxima de amorsare

Tensiunea de creasta, de unda 1,2/50 ms, caracteristica descarcatoarelor tip eclator.

2.1.21. Perturbatia electrica de tip comun

Perturbatia care se suprapune peste tensiunea retelei si se propaga intre diferite conductoare active.

2.1.23. Dispozitiv de protectie la curent diferential-rezidual (dispozitiv diferential)

Aparatul mecanic sau asociatia de aparate destinate sa provoace deschiderea contactelor atunci cand curentul diferential rezidual ajunge in anumite conditii la o valoarea data (curent diferential nominal).

2.1.24. Intrerupator automat (disjunctor)

Aparatul mecanic de comutatie capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa automat curenti, in conditii normale de functionare pentru circuit, precum si sa stabileasca, sa suporte o durata specificata de timp si sa intrerupa curenti, in conditii anormale de functionare pentru circuit (de exemplu curenti de scurtcircuit sau suprasarcina).

2.1.25. Tensiune foarte joasa de securitate

Diferenta de potential care nu depaseste 50 V, valoarea eficace in curent alternativ, intre conductoare sau intre un conductor oarecare si pamant, intr-un circuit la care separarea de reteaua de alimentare este asigurata printr-un transformator de separare sau un convertizor cu infasurari separate.

Pentru circuite nelegate la pamant se foloseste abrevierea TFJS.

Pentru circuite legate la pamant se foloseste abrevierea TFJP.

2.1.26. Tabloul general de distributie

Tabloul electric racordat direct la reteaua furnizorului de energie electrica, la un post de transformare sau la o sursa proprie a consumatorului de energie electrica si care distribuie energia electrica la alte tablouri de distributie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

2.1.27. Tabloul principal de distributie

Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

2.1.28. Tabloul secundar de distributie

Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal si de la care energia electrica se distribuie la receptoarele consumatorului.

2.1.29. Sigurante general

Sigurantele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.

2.1.30. Coloana electrica

Calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general sau tabloul secundar de la tabloul principal.

2.1.31. Coloana electrica magistrala

Calea de curent care alimenteaza pe parcursul ei cel putin doua tablouri de distributie, in derivatie.

2.1.32. Coloana electrica colectiva

Calea de curent din care se alimenteaza mai multi consumatori.

2.1.33. Coloana electrica individuala

Calea de curent care serveste pentru alimentarea unui singur consumator.

2.1.34. Circuit electric

Calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.

2.1.35. Zona (volum) de accesibilitate (zona de manevrare)

Volumul cuprins intre oricare punct de pe o suprafata unde oamenii au acces in mod obisnuit si elementele inconjuratoare pe care o persoana poate sa le atinga fara mijloace auxiliare.

2.1.36. Zone (volume) de protectie pentru bai, dusuri si piscine

Volumele specifice de protectie in care exista pericole de soc electric.

2.1.37. Soc electric

Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal.

2.1.38. Electrocutare

Socul electric fatal.

2.1.39. Atingere directa

Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu parti active ale unei instalatii electrice.

2.1.40. Atingere indirecta

Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu mase puse accidental sub tensiune datorita unui defect electric.

2.1.41. Curent de soc electric

Curentul care, traversand corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice.

2.1.42. Tensiuni de atingere

Tensiunea care apare la producerea unui defect intre parti simultan accesibile.

2.1.43. Tensiunea limita admisa de atingere (U_L)

Valoarea maxima a tensiunii de atingere care este permisa a se mentine timp nelimitat in conditii de influente externe specificate.

2.1.44. Masura de protectie completa (neconditionata)

Ansamblul masurilor care impiedica pe om sa atinga partile active sau il protejeaza impotriva curentilor periculosi in cazul atingerilor admise ale partilor active.

2.1.45. Masura de protectie partiala (conditionata)

Ansamblul masurilor care protejeaza omul impotriva socurilor electrice prin atingerea accidentala a partilor active.

2.1.46. Loc de munca putin periculos

Spatiu care in conditii normale este caracterizat simultan prin urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprinsa intre 15…30°C;

- pardoseala (amplasament) izolanta.

2.1.47. Loc de munca periculos (mediu periculos)

Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30°C, dar cel mult 35°C;

- pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant);

- parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult 60% din zona de manipulare;

- prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit etc.);

- prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.

2.1.48. Loc de munca foarte periculos (mediu foarte periculos)

Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;

- parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai mult de 60% din zona de manipulare;

- prezenta de agenti corozivi.

2.1.49. Schema de protectie (schema de legare la pamant)

Schema in care se reprezinta situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice in raport cu pamantul.

2.1.50. Stabilitate termica

Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al unui curent electric in regim permanent, intermitent sau de scurta durata (scurtcircuit), fara a depasi temperatura admisa corespunzatoare regimului respectiv.

2.1.51. Stabilitate dinamica

Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricatie, fara sa-si modifice calitatile functionale.

2.1.52. Parte activa

Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, in functionare normala, inclusiv conductorul neutru (N), insa prin conventie, exclusiv conductorul PEN.

2.1.53. Parti intermediare (conductoare electric)

Partile conductoare inaccesibile care, in functionare normala, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune in caz de defect.

2.1.54. Masa (a unui echipament sau element de constructie)

Partea conductoare accesibila a unui echipament electric sau a unui element de constructie care poate fi atinsa, dar care in mod normal nu este sub tensiune si care poate ajunge sub tensiune in caz de defect.

2.1.55. Impedanta a buclei de defect

Impedanta totala a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect.

2.1.56. Pardoseala izolanta electric (pardoseala electroizolanta)

Pardoseala la care stratul de uzura nu prezinta crapaturi si rosturi care depasesc 3 mm si care nu este strapunsa la tensiuni de cel putin 1000 V, care acopera intreaga suprafata si este din materiale izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelita, linoleum, PVC etc.) lipite de suport.

2.1.57. Atmosfera exploziva

Amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori, ceata, praf sau fibre in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului necontrolat (drept conditii atmosferice normale se considera presiunile totale ale amestecului cuprinse intre 0,8 si 1,1 bar si temperaturile cuprinse intre –20°C si ±40°C).

2.1.58. Arie periculoasa (datorita atmosferelor explozive gazoase)

Spatiul in care, in conditii normale de functionare sau avarie, se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile in concentratii suficient pentru a da nastere unei atmosfere potential explozive (explozii volumetrice).

2.1.59. Protectie antiexploziva (a unui echipament electric)

Executia speciala pentru echipamentele care functioneaza in zone cu pericol de explozie in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de catre echipamentele respective.

2.1.60. Temperatura maxima de suprafata (temperatura limita)

Temperatura cea mai inalta care este atinsa la functionarea in conditiile cele mai defavorabile de functionare, de catre orice parte sau suprafata a unui echipament electric si care este susceptibila sa produca o aprindere a atmosferei potential explozive inconjuratoare.

2.1.61. Temperatura de mocnire a prafului in strat

Temperatura minima a unei suprafete incalzite aflate in aer liber, pe care praful depozitat in strat de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lenta.

Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate sa aiba loc sub aceasta temperatura.

2.1.62. Durata t_E

Timpul necesar pentru ca o infasurare, alimentata in curent alternativ sa atinga, sub curentul sau de pornire, temperatura limita, plecand de la temperatura stabilizata in regim nominal, cand functioneaza la o temperatura ambianta maxima admisa.

2.1.63. Influente externe (vezi si art. 2.3.)

Actiunile factorilor externi asupra instalatiilor electrice.

2.2. Abrevieri si simboluri

2.2.1. PE – Conductor de protectie

Conductor prevazut in anumite masuri de protectie impotriva socurilor electrice.

2.2.2. N – Conductor neutru

Conductor racordat la punctul neutru al retelei si care poate contribui la transportul energiei electrice.

2.2.3. PEN – Conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru

2.2.4. SEN – Sistem electroenergetic national. Constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.

2.2.5. PATA – Protectie automata impotriva tensiunilor de atingere.

2.2.6. PACD – Protectie automata impotriva curentilor de defect.

2.2.7. DDR – Dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual.

2.2.8. TFJS – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite nelegate la pamant.

2.2.9. TFJP – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite legate la pamant.

2.3. Influente externe. Categorii si clase de influente

2.3.1. Fiecare conditie de influenta externa este notata printr-un cod format dintr-un grup de doua majuscule si o cifra (conform SR CEI 60364-3) asezate in urmatoarea ordine si cu urmatoarele semnificatii:

Prima litera: categoria generala de influente externe:

A: Mediu;

B: Utilizari;

C: Caracteristici constructive ale cladirilor.

A doua litera: natura influentei externe: A; B; C etc.

Cifra: clasa influentei externe: 1, 2, 3 etc.

2.3.2. Categoriile de influente externe in functie de natura lor si gradul de influenta (clasa) conform clasificarii internationale din SR CEI 60364-3 se dau in anexa 2 are cuprinde si corespondenta dintre simbolurile romanesti utilizate.

2.3.3. Incadrarea principalelor incaperi ale constructiilor in categorii si clase dupa influentele externe si gradele minime de protectie impuse echipamentelor electrice, se da in anexa 4. Incadrarea incaperilor neincluse in acest tabel se face prin asimilare.

3. CONDITII GENERALE

3.1. Conditii generale de baza

3.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995.

3.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate.

3.1.3. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 3.1.1.

3.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare.

3.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate.

3.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.

3.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri.

3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.

3.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4.

3.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.).

3.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.

3.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii.

3.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament).

3.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv.

3.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor.

3.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.

3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii
nr. 90/1996.

3.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea.

Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice.

3.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2).

3.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa.

Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.

3.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate.

3.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile.

3.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse.

3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare.

3.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime.

3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107.

3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:

deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;

sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).

3.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 3.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata.

3.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.

Tabelul 3.1.

Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii

NOTA:

1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.

2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20.

3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14.

4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49.

3.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.

3.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.).

3.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare.

3.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.

3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:

- straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;

- elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.

Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.

3.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54.

3.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice

3.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107.

3.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica.

3.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri:

- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124.

- la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13).

Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului.

3.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu:

- baterii de acumulatoare;

- pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS);

- generatoare independente de alimentare normala;

3.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face:

- manual, comutarea fiind facuta de un operator sau

- automat, fara interventia unui operator.

3.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi:

- fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa);

- cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;

- cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s;

- cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s;

- cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

3.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT (fig. 3.7.

3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse.

3.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A.

Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica.

3.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, social-culturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155.

3.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii:

- daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica;

- daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);

- daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice.

3.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143.

3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului.

3.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora.

3.5. Scheme de legare la pamant

3.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:

Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul:

T – legarea directa la pamant a unui punct activ – neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil;

I – izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare.

A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul:

T – legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii;

N – legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza.

Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN:

S – schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ).

C – schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).

3.5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie:

- Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema (fig. 3.1.); se utilizeaza:

cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei;

la ultimul tablou spre consumator;

- Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema (fig. 3.2.

- Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei (fig. 3.3

3.5.3. Schema TT (fig. 3.4 si fig. 3.5) are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza – masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa.

3.5.4. In schema IT (fig. 3.6 si fig. 3.7) toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect.

3.5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150…230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului.

4. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

4.1. Protectia impotriva socurilor electrice

Conditii generale

4.1.1. In instalatiile electrice trebuie sa se aplice masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si animale domestice sau de crescatorie), impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte.

4.1.2. Masurile de protectie se aleg avandu-se in vedere particularitatile lor, posibilitatile de aplicare in functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. In toate situatiile in care se pot aplica mai multe masuri de protectie, solutia se va alege pe criterii tehnico-economice la aceeasi eficienta.

4.1.3. Masurile de protectie diferite aplicate in aceeasi instalatie nu trebuie sa se influenteze sau sa se anuleze reciproc, respectandu-se si prevederile din NSSMUEE 111 – NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE.

4.1.4. Masurile de protectie pot fi realizate fie prin insasi constructia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei masuri de protectie la executarea instalatiei, fie printr-o combinare a acestora.

4.1.5. Masurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel incat sa fie asigurate si durabile in timp.

Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte

4.1.6. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurata daca se aplica masura de protectie “alimentare la tensiune foarte joasa de securitate” (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, in urmatoarele conditii:

- tensiunea cea mai ridicata a circuitului va fi sub limita superioara a domeniului I de tensiune (50 V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 4.1.A si 4.1.B;

- sursa de alimentare va fi o sursa de protectie (siguranta) care indeplineste prevederile de la art. 4.1.7.

Tabelul 4.1.A

Domenii de tensiuni in curent alternativ

U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;

(*) – Daca neutrul este distribuit, materialele si aparatele alimentate intre faza si neutru se aleg astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii intre faze.

Tabelul 4.1.B

Domenii de tensiuni in curent continuu

U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;

(*) – Daca este distribuit conductorul median (M), echipamentele alimentate intre pol si median (M) sunt alese astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii dintre poli.

Valorile din acest tabel se refera la curent continuu neted (filtrat).

Aceasta clasificare a domeniilor de tensiune nu exclude posibilitatea introducerii de limite intermediare pentru anumite situatii de instalare.

4.1.7. Sursele de siguranta pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:

a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu infasurari separate asigurand o separare de siguranta intre circuitele primar si secundar, astfel incat intre circuitele TFJS si TFJP sa nu apara o tensiune mai mare decat valorile indicate in domeniul I din tabelele 4.1 si a carui tensiune primara sa fie de cel mult 1000 V;

b) sursa de curent cu un grad de siguranta echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motor-generator cu infasurari separate electric, daca caracteristicile lor si valorile de incarcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare);

c) sursa electrochimica (acumulatoare) sau alta sursa ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicata (de ex. grup motor termic-generator);

d) dispozitivele electrotermice in care s-au luat masuri constructive care asigura chiar in caz de defect intern in acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire sa nu fie mai mare decat limita superioara a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B).

4.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmatoarele conditii:

a) partile activate ale circuitelor de TFJS sa nu fie in legatura cu partile activate sau conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pamantul;

b) masele materialelor si echipamentelor electrice sa nu fie legate la pamant, la vreun conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS;

c) intre partile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai ridicata sa fie luate masuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin echivalenta cu aceea existenta intre circuitele primare si secundare la un transformator de separare;

d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomanda sa se utilizeze conducte electrice distincte;

e) folosirea in comun a unui cablu multifilar fara nici un invelis metalic sau conductoare izolate montate in tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele sa aiba o izolatie corespunzatoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit sa aiba la originea sa protectia impotriva suprasarcinilor si materialele sa fie corespunzatoare tuturor conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse;

f) pe circuitul de alimentare al sursei sa se prevada un intrerupator iar pe circuitul primar si pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale circuitului;

g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie sa fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau sa nu permita constructiv decat conectarea fiselor circuitelor TFJS si TFJP;

h) prizele de TFJS sa nu aiba contact de protectie;

i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie sa indeplineasca conditiile impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pamant) sau sa fie dispuse conform art. 4.1.20 (“Izolare suplimentara”) si de regula, cele executate in clasa I de protectie sa nu fie amplasate in locuri “foarte periculoase” definite conform STAS 8275;

j) daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate partile activate trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor directe prin bariere sau invelisuri cu gradul de protectie minim IP 2XX sau sa fie izolate, izolatia putand suporta tensiunea de incercare de 500 V timp de 1 minut.

Protectia impotriva atingerilor directe

4.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a partilor active.

Necesita numai partial astfel de masuri, instalatiile electrice din incaperile sau spatiile pentru servicii (echipamente) electrice, daca sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 si BA 5 (EE)) si daca au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si Reglementarile Specifice in ceea ce priveste:

conditiile referitoare la marcarea incaperilor sau spatiilor;

instalarea de obstacole sau distantarea fata de partile active in incaperile pentru echipamentele electrice neinchise;

distantele si inaltimile minime pentru spatii de circulatie si manevra.

4.1.10. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri:

a) izolarea partilor active;

b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active;

c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active;

d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate;

e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu I_D ≤ 30 mA ca masura suplimentara.

4.1.11. Protectia prin “izolarea partilor active” trebuie sa se realizeze prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa aiba caracteristici corespunzatoare in conditiile de solicitare mecanica, termica, electrica etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor considera izolatii cu caracteristici corespunzatoare in cazul protectiei impotriva atingerilor directe.

4.1.12. Protectia prin “carcase” se realizeaza astfel incat in mod permanent sa nu fie posibila atingerea partilor active datorita naturii, amplasarii, fixarii, rezistentei mecanice si eventual si a caracteristicilor izolante ale acestora, in conditii normale de exploatare.

Pentru ca protectia prin “carcase” sa fie completa, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) Gradul de protectie al invelisurilor (carcaselor) exterioare sa fie cel putin IP 2XX iar intre obstacole si partea activa distanta minima va fi de minim 40 mm.

Nu este necesar sa fie respectata aceasta distanta daca partile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un invelis izolant.

b) Suprafetele superioare ale invelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor accesibile (de ex. invelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX.

c) Invelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie sa aiba, in functie de materialul, si dispunerea lor, suficienta rezistenta mecanica pentru a suporta solicitarile in functionare normala.

d) Desfacerea sau scoaterea invelisurilor (carcaselor) nu trebuie sa fie posibila decat cu o cheie sau cu o scula numai dupa scoaterea de sub tensiune a partilor active protejate prin aceste bariere sau invelisuri. Tensiunea nu trebuie sa poata fi restabilita decat dupa remontarea barierelor sau invelisurilor sau sa fie prevazut un al doilea obstacol care sa nu poata fi scos decat cu o cheie sau o scula si care sa constituie o protectie partiala.

4.1.13. Protectia prin “bariere sau obstacole” se aplica numai in incercari pentru echipamentele electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial daca este realizata astfel impiedica:

- fie o apropiere intamplatoare de partile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj);

- fie contacte intamplatoare cu partile activate, in cursul operatiilor de intretinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare).

4.1.14. Protectia prin “amplasarea in afara zonei de accesibilitate” poate asigura numai o protectie partiala. Conform acestei masuri, partile active simultan accesibile ce se gasesc la potentiale diferite vor fi amplasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei de accesibilitate.

Doua parti active simultan accesibile se vor considera doua parti active aflate la o distanta mai mica de 2,5 m pe verticala, conform SR CEI 60364-4-41. Daca in incaperea respectiva se transporta sau se manipuleaza obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mari corespunzator.

Daca suprafata pe care se sta sau se circula de obicei este limitata printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigura un grad de protectie mai mic decat IP 2XX, distantele ce-i limiteaza zona de accesibilitate la atingere, se vor masura de al acest obstacol.

4.1.15. In cazul in care se cere o siguranta marita (de ex. in conditii de pericol de incendiu), masurile de protectie impotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale de protectie de inalta sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.

Protectia impotriva atingerilor indirecte

4.1.16. Masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte trebuie luate in cazurile in care exista pericolul ca utilizatorii sa intre simultan in contact cu o masa si un element conductor, intre care, ca urmare a unui defect, poate sa apara o diferenta de potential periculoasa.

4.1.17. Fac exceptie si nu necesita aplicarea de masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte:

a) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile utilizate la post fix, daca satisfac simultan urmatoarele conditii:

- sunt situate in incaperi cu prezenta neglijabila a apei, din clasa AD1 (U0) incadrate in “locuri putin periculoase”, definite conform STAS 8275;

- sunt amplasate la distante mai mari de 0,8 m de toate elementele conductoare in legatura cu pamantul.

Daca totusi doua mase ale echipamentelor fixe sau mobile pot fi atinse simultan, trebuie luate masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte.

b) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile cu tensiunea nominala de lucru sub valorile tensiunilor de atingere si de pas maxim admise.

c) Tuburile de protectie metalice sau alte carcase metalice de protectie de clasa II de protectie, daca se gasesc la un capat in contact permanent, de rezistenta neglijabila (de ex. imbinare prin filetare) cu o masa legata la un conductor de protectie si tuburile metalice utilizate pentru protectia trecerilor prin elemente de constructie.

d) Alte materiale si echipamente prevazute in standardul de conditii speciale sau in reglementari specifice.

4.1.18. Protectia impotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin:

- A. Masuri de protectie “fara intreruperea alimentarii”, care cuprind urmatoarele mijloace:

a) folosirea materialelor si echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau echivalente;

b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41;

c) separarea de protectie;

d) executarea de legaturi de echipotentializare locale,

- B. Masuri de protectie prin “intreruperea automata a alimentarii”, folosind dispozitive de protectie.

Masura de protectie impotriva atingerilor indirecte “fara intreruperea automata a alimentarii” este indicata de exemplu pentru echipamentele electrice care cer o functionare fara intreruperi, chiar la un prim defect de izolatie, fara a periclita viata oamenilor (de ex. in laboratoare de incercari, in unele procese de productie).

4.1.19. Protectia prin “folosirea materialelor si echipamentelor din clasa II de protectie” se aplica prevazand astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla izolatie prin constructie) si respectand si urmatoarele conditii de utilizare:

a) partile active conductoare accesibile si partile intermediare ale echipamentelor nu trebuie legate la nici un conductor de protectie;

b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fara a afecta in vreun fel dubla izolatie cu care este prevazut echipamentul;

c) verificarea starii dublei izolatii (izolatiei suplimentare) se face periodic;

d) in normele de produs trebuie precizat ca echipamentele fac parte din clasa II de protectie si au fost certificate ca atare.

4.1.20. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se realizeaza in timpul executarii instalatiei electrice in cazul materialelor si echipamentelor care au numai izolatie principala, prin acoperirea cu o izolatie suplimentara realizata ca un invelis izolant pe toate partile sau printr-o carcasa metalica acoperita cu material izolant la interior si la exterior, in urmatoarele conditii:

a) invelisul trebuie astfel realizat incat sa aiba un grad de protectie minim IP 2XX si sa acopere toate partile active, putand suporta toate solicitarile (mecanice, electrice, termice, etc.) in functionare normala; tensiunea de incercare va fi de 2500 V (intre partile active si parti metalice exterioare) pentru o tensiune nominala de max. 500 V si rezistenta de izolatie trebuie sa fie mai mare de 7 MW

b) invelisul nu va fi traversat de elemente conductoare care ar putea transmite un potential dintr-o parte in alta;

c) daca invelisul are un capac ce poate fi scos fara ajutorul unei scule speciale, trebuie prevazut cu un ecran izolant pentru protectia impotriva atingerii intamplatoare nu numai a partilor active ci si a partilor intermediare accesibile numai daca invelisul este deschis si acest ecran trebuie sa poata fi scos numai cu o scula speciala;

d) masele din interiorul invelisului nu vor fi legate la conductorul de protectie si nici aparatele, chiar daca au borna de protectie; se admite trecerea conductoarelor de protectie ale unor aparate din exteriorul invelisului, cu conditia ca acestea sa fie marcate corespunzator si izolate in interiorul lui (inclusiv bornele de protectie) in aceleasi conditii ca si partile active;

e) marcajul de legare la pamant va fi anulat vizibil daca exista pe borne si aparate;

f) invelisul nu trebuie sa deranjeze buna functionare a materialelor sau a echipamentelor astfel protejate.

4.1.21. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se aplica numai in incaperi din clasa AD1 (U0), in care pardoseala si peretii sunt izolati si in care trebuie indeplinite una sau mai multe din urmatoarele conditii:

a) masele fixe sunt dispuse la distante de peste 2 m pe orizontala si 2,5 m pe verticala astfel incat nu exista pericolul unui contact simultan cu o masa si un element conductor oarecare, in cazul in care acestea s-ar putea gasi la potentiale diferite datorita unui defect de izolatie a partilor active; aceasta distanta se poate reduce la 1,25 m in afara zonei de accesibilitate la atingere.

b) nu sunt prevazute nici un fel de conductoare de protectie.

c) izolatia trebuie sa aiba o rigiditate mecanica suficienta si sa poata suporta o tensiune de incercare de cel putin 2000 V. curentul de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 1 mA in conditii normale de utilizare.

4.1.22. Protectia prin “separare electrica de protectie” a circuitelor se realizeaza prin intercalarea intre reteaua de alimentare si receptor a unui element intermediar care poate fi:

- transformator de separare cu infasurari distincte si izolatie intarita, asigurand o separare de siguranta echivalenta intre circuitul primar si secundar si cu tensiunea primara de maxim 1000 V;

- grup motor-generator cu infasurari distincte electric, asigurand o separare de siguranta intre circuitul primar si secundar, echivalenta cu cea a unui transformator de separare.

La aplicarea masurii “separare de protectie” se respecta urmatoarele conditii de instalare:

a) sursele de separare vor fi de clasa II de protectie sau vor fi instalate conform prevederilor de la art. 4.1.20 (masura “izolare suplimentara”);

b) tensiunea nominala a circuitului separat va fi de maxim 500 V;

c) circuitul separat nu va avea nici un punct comun cu alt circuit si nici un punct legat la pamant;

d) circuitul separat va fi pozat in tub separat sau sa fie executat cu cablu distinct si va fi asigurat cu o protectie proprie la suprasarcini;

e) distributiile fixe vor fi executate cu conductoare izolate, pozate in tuburi de protectie sau in cabluri fara nici un invelis metalic si aparatele de instalatii (cutii de derivatii sau conexiuni, prize etc.) vor fi cu carcase din material izolant;

f) masele circuitului separat nu vor fi legate nici la pamant nici la masele altui circuit;

g) daca circuitul alimenteaza un singur aparat, masa sa nu va fi legata la un conductor de protectie;

h) se admite si alimentarea dintr-o singura sursa de separare a mai multor aparate, daca se respecta simultan urmatoarele conditii:

- masele circuitelor separate trebuie legate intre ele prin conductoare de egalizare a potentialelor, aceste conductoare nu vor fi legate la pamant, la alte conductoare de protectie, la masele altor circuite sau la elemente conductoare;

- prizele trebuie sa fie cu contact de protectie si la acestea se leaga conductoarele de egalizare a potentialelor mentionate anterior; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse in cablu;

- se prevede un dispozitiv de protectie care sa semnalizeze primul defect de izolatie la masa si care sa deconecteze in maximum 5 s. din momentul aparitiei celui de al doilea defect de izolatie la alta masa.

In cazul echipamentelor electrice portabile se vor respecta si prevederile STAS 12216.

4.1.23. Protectia prin “legaturi locale” de egalizare a potentialelor, fara legare la pamant poate asigura numai o protectie partiala si are un domeniu limitat de aplicare, la locuri de munca de mica intindere, unde trebuie impiedicata aparitia tensiunilor de atingere periculoase si nu se poate realiza o protectie impotriva atingerilor indirecte prin deconectarea automata a alimentarii. In cazul folosirii acestui mijloc de protectie se iau masuri pentru evitarea expunerii unei persoane care vine din afara in amplasamentul respectiv, la diferente de potential periculoase.

4.1.24. Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii, trebuie astfel realizata incat sa intrerupa automat circuitul ca urmare a unui defect intre o parte activa si o masa a circuitului sau a echipamentului, astfel incat sa nu se poata mentine o tensiune de atingere prezumata mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In conditii speciale se impun valori de 25 V c.a. si 50 V c.c.

Protectia impotriva atingerilor indirecte prin “intreruperea automata a alimentarii” se realizeaza cu:

- dispozitive automate de protectie impotriva supracurentilor;

- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR) – art. 4.1.29. … 4.1.35.

Este necesara folosirea PACD cu DDR in cazul in care:

- nu sunt asigurate conditiile de declansare in timp util prin protectiile la suprasarcina si la scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de impedanta mare – conductoare lungi si/sau scurte cu sectiune relativ mica);

- circuitele alimenteaza receptoare care trebuie sa ramana in functiune nesupravegheate de personal.

La alegerea dispozitivului de protectie se tine seama de tipul schemei de legare la pamant.

4.1.25. In retele legate la pamant (schemele TT si TN) se aplica protectia prin “intreruperea automata a alimentarii” si “semnalizare” la primul defect, respectandu-se urmatoarele conditii generale:

- toate masele instalatiei trebuie legate la un conductor de protectie, cu exceptia acelora pentru care s-a aplicat ca masura de protectie “TFJS sau TFJP”, sau una din masurile de protectie fara intrerupere automata a alimentarii;

- masele care pot fi simultan accesibile se leaga prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant, chiar daca fac parte din instalatii diferite;

- toate masele unei aceleiasi instalatii vor fi legate prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant;

- masele care nu sunt simultan accesibile, in schemele IT pot fi legate la prize diferite de pamant numai daca toate masele asociate aceluiasi dispozitiv de protectie vor fi legate la aceeasi priza de pamant;

- conductoarele de protectie si prizele de pamant se dimensioneaza si se executa respectandu-se pe langa conditiile din acest subcapitol si conditiile speciale si standardele si reglementarile specifice;

- in fiecare cladire se executa o legatura principala de egalizare a potentialelor (conductor principal de egalizare a potentialelor) avand o sectiune minima de 16 mm² Al, si 10 mm² Cu sau o sectiune echivalenta in cazul altor materiale, la care trebuie legate urmatoarele elemente:

conductorul principal de protectie (PE sau PEN)

conductele de apa;

conducte de gaze;

coloanele de incalzire;

elementele metalice ale constructiei.

- in cazurile in care conditiile impuse in protectia prin deconectare automata nu pot fi in totalitate indeplinite si se cer conditii de siguranta marita, trebuie executate si legaturi suplimentare de egalizare;

4.1.26. In schema TN trebuie respectate si urmatoarele conditii:

a) Toate masele instalatiei electrice trebuie legate prin conductoare de protectie la neutrul alimentarii legat la pamant (PE PEN).

b) Conductorul principal de protectie trebuie legat la pamant in apropierea fiecarui transformator, la capetele si ramificatiile aeriene si la distante de cel mult 1000 m pe traseu.

c) Legarea la pamant trebuie sa se faca la prize de pamant distribuite pe ansamblul instalatiei, iar rezistenta rezultanta a prizelor sa fie cat mai mica posibil, dar nu mai mare de 4 W

d) Dispozitivele de protectie la supracurenti si sectiunile conductoarelor de protectie PE sau PEN se aleg astfel incat daca se produce o legatura accidentala directa intre faza si conductorul de protectie sau masa, acest defect sa provoace un curent de scurtcircuit cu o intensitate suficienta pentru a asigura deconectarea in caz de defect intr-un timp inferior specificat in tabelul 4.2, in functie de tensiunea de atingere prezumata.

Pentru aceasta trebuie satisfacuta relatia:

Z_a x I_n ≤ U_o

in care:

Z_a – impedanta buclei de defect, in ohmi;

I_n – curentul ce asigura functionarea dispozitivului de deconectare automata la scurtcircuit intr-un timp mai mic decat cel din tabelul 4.2, in A;

U_o – tensiunea de faza, in V.

Daca nu poate fi realizata conditia de mai sus, trebuie executata o legatura suplimentara pentru egalizarea potentialelor conform art. 4.1.37.

e) Conductorul de protectie si de neutru se pot folosi in comun (conductor PEN) sau separat (PE, N) conform SR CEI 60364-3, in conditiile de la art. 4.1.47.

f) In schema TN se pot utiliza ca dispozitive de protectie automate:

- dispozitive de protectie de curent maximal;

- dispozitive de protectie automata la curent de defect (PACD).

g) In cazul in care conductorul de protectie si de neutru sunt combinate (PEN), nu poate fi utilizata deconectarea prin dispozitiv diferential de protectie si atunci trebuie sa fie asigurata deconectarea prin dispozitiv de protectie la curent maximal.

h) In cazul utilizarii dispozitivelor PACD nu este necesara legarea maselor la un conductor de protectie din schema TN daca ele sunt legate la o priza de legare la pamant avand o rezistenta corespunzatoare curentului de functionare a PACD-ului, conform relatiei de la rt. 4.1.27 pentru schema TT. In acest caz se aplica toate conditiile de la schema TT.

Daca nu exista o priza de pamant locala, racordarea maselor la PE se va face in amonte de dispozitivul PACD.

In retelele legate la pamant va fi de regula aplicata schema TN in corelare cu protectia prin deconectarea automata.

Tabelul 4.2

Timpi de deconectare admisi in functie de tensiunea de atingere

4.1.27. In schema TT se utilizeaza urmatoarele dispozitive de protectie:

- dispozitive de protectie impotriva supracurentilor;

- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR);

- dispozitive PATA – atunci cand dispozitivele de mai sus nu pot fi utilizate.

In schema TT se vor respecta si urmatoarele conditii:

a) Masele materialelor si echipamentelor electrice protejate prin acelasi dispozitiv de protectie trebuie interconectate si legate printr-un conductor de protectie la aceeasi priza de pamant. Daca exista mai multe dispozitive in serie, conditia se aplica fiecarei grupe de mase legate direct la acelasi dispozitiv. Masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priza de pamant.

b) Trebuie asigurata deconectarea automata a alimentarii in cazul aparitiei unui defect de izolatie, respectandu-se relatia, in conformitate cu
SR CEI 60364-4-41:

R_p x I_a ≤ U_L

in care:

I_a – curentul ce asigura functionarea dispozitivului de protectie, in A;

R_p – rezistenta prizei de pamant a maselor, in ohmi;

U – tensiunea limita admisa U_L in V.

Daca se foloseste un dispozitiv PACD (utilizare, de regula, recomandata in aceasta schema), I_a este egal cu curentul diferential rezidual nominal de functionare, I_n si U este egal cu U_L (art. 4.1.25.).

c) Pentru aplicarea protectiei prin “intreruperea automata a alimentarii” in schema TT se vor aplica conditiile specifice din standardul de conditii speciale.

4.1.28. In schema IT se utilizeaza urmatoarele dispozitive de protectie si control:

- aparat pentru controlul permanent al izolatiei (CPI);

- dispozitive de protectie impotriva supracurentilor;

- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual.

In schema IT trebuie respectate si urmatoarele conditii:

a) Masele echipamentelor trebuie legate la priza de legare la pamant fie individual, fie pe grupuri, fie in ansamblu. Masele simultan accesibile se leaga la aceeasi instalatie de legare la pamant.

b) Legarea unui conductor activ la pamant este interzisa.

c) Rezistenta de dispersie la pamant a maselor legate la pamant prin intermediul unui conductor de protectie trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:

R_p x I_d ≤ U_L

in care:

R_p – rezistenta de dispersie a maselor legate la pamant;

I_d – curent de defect in cazul legarii directe dintre conductorul de faza si masa. Valoarea I_d tine seama de curentul de fuga si de impedanta globala a punerii la pamant a instalatiei electrice;

d) Este obligatorie prevederea unui dispozitiv de control al izolatiei care sa semnalizeze automat alimentarea.

e) La aparitia unui al doilea defect, conditiile de protectie sunt conform SR CEI 60 364-4-41.

4.1.29. Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR) in functie de comportarea la declansari intempestive pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:

- cu functionare temporizata (caracterizate printr-o functionare temporizata – cca. 10 … 50 ms de tip G si respectiv S permitand trecerea undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite);

- fara temporizare care risca sa declanseze in prezenta undelor de impuls;

In functie de caracteristica de functionare in caz de curent diferential cu componenta continua, conform SR CEI 755 +A1+A2, dispozitivele diferentiate pot fi:

- dispozitiv diferential de tip AC, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti diferentiali alternativi de forma sinusoidala, care sunt aplicati brusc sau care cresc lent;

- dispozitiv diferential de tip A, pentru care declansarea este asigurata:

pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;

pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;

pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o componenta continua de 0,006 A, cu sau fara control al unghiului de faza, independent de polaritate, cu curenti care se aplica brusc sau au o crestere lenta;

- dispozitiv diferential de tip B, pentru care declansarea este asigurata:

pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali;

pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;

pentru curenti diferentiali continui pulsatorii cu o componenta continua de 0,006 A;

pentru curenti diferentiali care pot proveni de la circuite redresoare, adica:

- redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva care produce un curent continuu neted;

- redresor trifazat simpla alternanta sau punte redresoare trifazata cu dubla alternanta;

- punte redresoare cu dubla alternanta intre faze, cu sau fara control al unghiului de faza, independent de polaritate, curentii care se aplica brusc sau au o crestere lenta.

Se recomanda ca instalarea dispozitivelor diferentiale de protectie sa se faca in tabloul electric sau in apropierea acestuia.

Se admite montarea dispozitivelor diferentiale de protectie de mare sensibilitate si in corpul prizelor electrice, daca acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.

4.1.30. Dispozitivul diferential de protectie DDR selectiv de tip S se admite sa fie utilizat ca dispozitiv de comanda si protectie a instalatiei electrice.

4.1.31. Selectivitatea dispozitivelor diferentiale de protectie se realizeaza pe orizontala sau pe verticala (in cascada).

Selectivitatea orizontala (fig. 4.1.) asigura protectia unui singur circuit sau grupe de circuite, in acest caz dispozitivul de protectie diferential utilizat trebuie sa fie fara temporizare.

Selectivitatea verticala (fig. 4.2.) va fi realizata in doua sau trei trepte.

In cazul selectivitatii verticale, pentru asigurarea selectivitatii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

unde:

I_Dn1 este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din amonte, in A;

I_Dn2 este curentul diferential de functionare (declansare) al dispozitivului de protectie din aval, in A.

Timpul de declansare al dispozitivului din amonte trebuie sa fie mai mare decat timpul de declansare al dispozitivului din aval.

4.1.32. Portiunea de instalatie cuprinsa intre dispozitivul general de comanda si protectie si dispozitivele de protectie diferentiale, trebuie realizata in clasa II de protectie.

4.1.33. In domeniul casnic, protectia impotriva atingerilor indirecte trebuie realizata cu:

- dispozitiv diferential de bransament de tip S (disjunctor diferential)

- dispozitiv automat de protectie la curent diferential rezidual instalat la intrarea in tabloul de apartament sau dispozitiv diferential de 30 mA, tip G, pe circuitele de lumina sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase definite conform STAS 8275.

4.1.34. In instalatiile electrice din domeniul casnic sau similare, se interzice utilizarea PACD reglabile cu DDR, cu exceptia celor montat pe bransament (disjunctorul de bransament) cu posibilitatea reglajului nivelului puterii absorbite prin intermediul fixarii treptei de curent de suprasarcina.

4.1.35. Timpii maximi de intrerupere pentru asigurarea protectiei impotriva atingerilor indirecte prin deconectare automata datorita tensiunilor de atingere (PATA) in instalatiile electrice, trebuie sa fie conform tabelului 4.3

Tabelul 4.3

Timpi maximi de intrerupere ai dispozitivului de protectie

Legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor

4.1.36. Daca intr-o instalatie sau intr-o parte a instalatiei conditiile de protectie impotriva atingerilor indirecte prin deconectare automata nu pot fi respectate trebuie realizate legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor. Aceasta masura se aplica in intreaga instalatie, numai unei parti a acesteia, unui aparat sau unui amplasament, in urmatoarele conditii:

a) Trebuie interconectate toate elementele metalice simultan accesibile (maselor aparatelor fixe, elementele conductoare, armaturile principale, conductele de gaze, conductoarele de protectie ale tuturor aparatelor);

b) Legaturile suplimentare trebuie realizate fie prin elemente conductoare cum sunt sarpantele metalice, fie prin conductoarele de protectie suplimentara, fie prin combinatia dintre acestea.

c) Sectiunea conductorului pentru legaturi de egalizare a potentialelor se stabileste conform articolului 4.1.49.

d) Trebuie verificata eficacitatea legaturii suplimentare prin relatia:

in care:

Z – impedanta intre toate masele considerate, in ohmi;

U_L – tensiunea de atingere maxima admisa, in V;

I_a – curentul care asigura functionarea PACD pentru valoarea U_L, in A.

Conductoarele suplimentare de egalizare a potentialelor trebuie sa indeplineasca conditiile pentru conductoare de protectie (art. 4.1.11 … 4.1.52).

4.1.37. Se pot folosi, drept conductoare de protectie, elementele conductoare ale constructiei si ale instalatiilor. Se interzice utilizarea tuburilor metalice de protectie ale instalatiilor electrice drept conductoare PEN. Ele vor fi numai legate la conductoare de protectie.

4.1.38. In cazurile in care conductoarele de protectie sunt pozate in acelasi tub sau element de protectie cu conductoarele active, ele vor avea acelasi grad de izolare ca si conductoarele active.

4.1.39. Daca instalatiile electrice sunt in distributie prefabricata in invelisuri metalice (cutii, carcase), aceste invelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protectie daca satisfac urmatoarele trei conditii:

a) continuitatea lor electrica este asigurata si mentinuta in timp prin masuri de protectie corespunzatoare impotriva solicitarilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alta natura.

b) sectiunea lor este cel putin egala cu aceea rezultata conform tab. 4.4.;

c) permit, pe traseul lor, racordarea altor conductoare de protectie.

4.1.40. Elementele conductoare ale constructiei sau din constructii (cum sunt de exemplu conductele de apa, sarpantele metalice, caile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi utilizate drept conductoare de protectie daca indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

a) continuitatea lor electrica este asigurata fie prin constructie fie prin mijloace adecvate realizandu-se astfel incat sa fie protejata impotriva deteriorarilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alta natura;

b) sectiunea lor este cel putin aceea determinata conform tabelului 4.4.;

c) demontarea lor nu se poate face decat daca au fost prevazute masuri de compensare.

4.1.41. Se interzice folosirea elementelor conductoare ale constructiei pentru dubla functiune de conductor de protectie si de neutru (PEN).

4.1.42. Structura metalica de sustinere a cablurilor poate fi utilizata drept conductor de protectie daca se iau masuri in vederea satisfacerii conditiilor de la art. 4.1.39.

4.1.43. In zonele expuse, conductoarele de protectie si legaturile pentru egalizarea potentialelor vor fi protejate in tuburi de protectie impotriva deteriorarilor mecanice, chimice si eforturilor electrodinamice.

4.1.44. Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

4.1.45. Se admite ca invelisurile care protejeaza un singur conductor de faza, de exemplu invelisurile sau armaturile metalice ale cablurilor monopolare sa fie legate la pamant intr-un singur punct, cu conditia ca in toate celelalte puncte sa fie luate masuri (izolare sau separare corespunzatoare) prin care sa se impiedice orice posibilitate de atingere a invelisurilor ce ar putea fi puse sub tensiuni periculoase.

4.1.46. Se admite in schemele TN, in instalatiile fixe, ca functiunile de conductor de protectie si de neutru sa fie indeplinite de un singur conductor (PEN), cu conditia ca sectiunea lui sa fie cel putin egala cu 10 mm² Cu sau 16 mm² Al si portiunea comuna sa nu se gaseasca in aval de un dispozitiv de protectie diferential.

Conductorul PEN trebuie legat la borna sau bara prevazuta pentru conductorul de protectie.

In cazul in care conductorul de protectie este diferit de conductorul de neutru, ele trebuie legate la borne separate.

Nu se admite folosirea in comun, pentru mai multe circuite, a conductorului PRN, cu exceptia coloanelor si a barelor tablourilor.

4.1.47. Conductoarele de protectie (PE) trebuie sa aiba sectiunile cel putin egale cu acelea prevazute in tabelul 4.4 atunci cand atat acestea cat si conductoarele active sunt din acelasi material. In cazul in care conductoarele de protectie sunt din materiale diferite de cele ale conductoarelor active, atunci se alege sectiunea echivalenta celei rezultate din tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

Sectiunea minima a conductorului de protectie (PE)

In situatia in care s L 16 si conductorul de protectie este din aluminiu, sectiunea minima admisa a PE este de 4 mm².

In toate cazurile in care conductorul de protectie este cupru si nu face parte dintr-un cablu sau conductoare in tuburi, el va avea sectiunea cel putin egala cu 4 mm².

4.1.48. Conductorul pentru legaturi principale de egalizare a potentialelor trebuie sa aiba sectiuni cel putin egale cu jumatate din sectiunea cea mai mare a conductorului de protectie din instalatie dar minim 10 mm² Cu; sectiunea lui se poate limita la maximum 25 mm² Cu sau o sectiune echivalenta pentru alt material.

Conductorul pentru legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor intre doua mase trebuie sa aiba sectiunea cel putin egala cu cea mai mica sectiune a conductoarelor de protectie legate la acele mase.

Legaturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex. sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor doua solutii.

4.1.49. Reteaua conductoarelor de legare la pamant trebuie sa fie formata din:

- conductoare de ramificatie, care asigura legatura dintre receptor si reteaua principala de legare la pamant, cu sectiunile minime:

10 mm², daca conductoarele sunt de Cu si au o protectie impotriva coroziunii;

50 mm² pentru OL.

- conductoare principale de legare la pamant, cu sectiunile minime:

16 mm² din Cu masiv (grosimea minima 2 mm sau funie);

100 mm² pentru OL (grosimea minima 3 mm);

- conductoare de legare a prozei de pamant cu conductoarele principale, cu sectiunile minime:

100 mm² pentru OL (grosimea minima 4 mm pentru otel Zn si 6 mm pentru otel nezincat) sau 16 mm² Cu.

Prize de legare la pamant

4.1.50. In curent alternativ se folosesc prizele de pamant naturale (fundatiile si structurile metalice ale constructiilor, conducte de apa ingropate in pamant, etc.).

In curent continuu este interzisa utilizarea prizelor naturale.

4.1.51. Prizele de pamant artificiale trebuie prevazute numai in cazul in care nu se pot folosi prize naturale sau acestea nu asigura realizarea valorii prescrise pentru rezistenta de dispersie dorita a prizei de pamant.

4.1.52. La constructiile noi, se recomanda prevederea unui conductor pe contur inglobat in fundatiile cladirii odata cu turnarea acestora (priza de fundatie).

Sectiunea minima a conductorului de otel-banda, trebuie sa fie de 100 mm² (cu grosimea minima de 3 mm) si de 95 mm² pentru otel funie.

Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al protectiei la soc electric

4.1.53. Clasele de protectie ale echipamentelor electrice (SR CEI 60536), permise in functie de masurile de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, se dau in tabelul 4.5.

Tabelul 4.5.

Clasele de protectie ale echipamentelor electrice

A – admis, numai in conditiile precizate la articolele respective sau nu se foloseste;

A(a) – masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pamant, nici la un conductor de protectie;

A(b) – daca sursa alimenteaza un singur echipament, masa nu trebuie legata nici la pamant, nici la un conductor de protectie.

Echipamentele de clasa 0 nu sunt admise fara masuri de protectie.

Echipamentele de clasa I pot fi utilizate in conditiile aplicarii de masuri de protectie cu deconectare automata a alimentarii.

Echipamentele de clasa II pot fi utilizate in conditiile aplicarii de masuri de protectie fara deconectare automata a alimentarii.

4.1.54. Tensiunile maxime si masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate in “locuri periculoase” si “foarte periculoase” (conform STAS 8275), trebuie sa fie cele din tabelul 4.6.

In locuri “putin periculoase” valoarea tensiunii de lucru maxim admise pentru corpuri de iluminat este 230 V.

Tabelul 4.6.

Tensiuni admise si masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile

A – admis

A(c) – admis conditionat, conform coloanei 4 din tabel.

1. amplasare in “zona de accesibilitate” sau in afara ei;

2. in locuri de munca “periculoase” si “foarte periculoase”, corpurile de iluminat fixe si mobile cu incandescenta, aflate in zona de accesibilitate vor avea cel putin gradul protectiei IP 44X (SR EN 60529);

3. masurile de protectie pentru corpurile de iluminat din bai si dusuri se vor stabili conform cap. 5.

4.1.55. Fac exceptie si se alimenteaza fara luarea masurilor de protectie din tabelul 4.6. corpurile de iluminat din iluminatul de siguranta care in mod normal nu se gasesc sub tensiune si sunt alimentate numai in cazul intreruperii iluminatului normal.

4.1.56. Masurile specifice de protectie impotriva socurilor electrice la echipamentele electromedicale utilizate in vecinatatea pacientului, trebuie alese si aplicate in conditiile prevazute in SR EN 60601-1-1 si in subcapitolul 7.12 al prezentului normativ.

4.1.57. Tensiunile maxim admise de alimentare si masurile specifice de protectie la soc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie sa fie cele din tabelul 4.7.

4.1.58. Pentru calculele de protectie se utilizeaza valorile curentilor admisi prin corpul uman din STAS 2612 si SR CEI 60479/1,2.

Tabelul 4.7.

Tensiunile maxim admise de alimentare si masurile specifice de protectie la soc electric pentru utilaje mobile de sudare cu arc electric

4.2. Protectia conductoarelor si cablurilor electrice impotriva supracurentilor

Conditie generala

4.2.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate impotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor sau scurcircuitelor.

a) Protectia impotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie sa fie protejat prin dispozitive care sa intrerupa curentul in circuit daca unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depaseste valoarea curentului maxim admisibil si care, in cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolatiei conductoarelor.

b) Protectia impotriva scurcircuitelor. Un circuit trebuie sa fie protejat prin dispozitive care sa intrerupa curentul in acest circuit daca unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. Intreruperea trebuie sa se produca intr-un timp destul de scurt pentru a fi evitata deteriorarea conductoarelor.

Protectia impotriva suprasarcinilor trebuie sa fie coordonata cu protectia la scurtcircuit in conditiile prevazute la art. 4.2.19 si 4.2.20.

Tipul dispozitivelor de protectie impotriva supracurentilor

4.2.2. Trebuie folosite urmatoarele tipuri de dispozitive de protectie impotriva supracurentilor:

- dispozitive care protejeaza la curenti de suprasarcina (disjunctoarele cu relee de protectie la supracurenti, sigurante fuzibile);

- dispozitive care protejeaza la curenti de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declansatoare rapide la scurtcircuit, sigurante fuzibile);

- dispozitive care protejeaza atat la curenti de suprasarcina cat si la curenti de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu relee de protectie la supracurenti si cu declansatoare rapide, sigurante fuzibile).

Protectia la suprasarcina

4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcina trebuie sa intrerupa orice curent de suprasarcina in conductoarele circuitului inainte ca acest curent sa poata provoca o incalzire care ar deteriora izolatia, legaturile electrice sau buna functionare a receptoarelor.

4.2.4. Caracteristica de functionare a unui dispozitiv pentru protectia unei distributii impotriva suprasarcinilor si caracteristicile de functionare a distributiei respective trebuie sa fie coordonate astfel incat sa fie indeplinite conditiile exprimate prin relatiile urmatoare

I_C ≤ I_N ≤ I_adm

I₂ ≤ 1,45 I_adm

in care:

I_C – curentul de calcul al distributiei (circuitului), in A;

I_N – curentul nominal al dispozitivului de protectie (pentru dispozitive de protectie reglabile, I_N este curentul de reglaj ales), in A;

I_adm – curentul admisibil in conductorul distributiei (conform tabelului 4.8)

I₂ – curentul care asigura efectiv declansarea dispozitivelor de protectie (I_declansare) in conditiile stabilite in normele sau in prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de incercare – curent conventional), in A.

In cazurile in care suprasarcinile sunt de lunga durata si valorile curentilor de suprasarcina sunt superioare valorii curentului conventional al dispozitivului de protectie, este asigurata protectia completa.

Tabelul 4.8.

Curenti maximi admisibili pentru conducte electrice si cabluri din Cu si Al cu izolatie din PVC, la temperatura aerului +30^oC

Nota: Valorile curentilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculeaza folosind coeficientul de corectie din anexa 10.

4.2.5. In cazul utilizarii pentru protectia impotriva curentilor de suprasarcina a sigurantelor sau a intrerupatoarelor mici, valorile curentilor nominali ai acestor dispozitive corelate cu valorile curentilor maximi admisibili in conductoarele si cablurile electrice se aleg din tabelul 4.9.

Tabelul 4.9.

Curenti nominali maxim admisibili pentru alegerea sigurantelor si a intrerupatoarelor automate mici pentru protectia la suprasarcina si scurtcircuit a conductoarelor si cablurilor din Cu si Al cu izolatie din PVC

4.2.6. Dispozitivul de protectie la suprasarcina trebuie sa fie instalat la inceputul fiecarui circuit precum si in toate punctele unei distributii in care valoarea curentului maxim admisibil in conductoare se reduce (de ex. datorita micsorarii sectiunii conductorului, schimbarii modului de pozare, schimbarii izolatiei conductorului, modificarii numarului de conductoare din tub sau din cablu, etc.) si dispozitivul de protectie din amonte nu poate asigura aceasta protectie. Punctele in care se modifica caracteristicile distributiei electrice sunt de exemplu situate la plecarile circuitelor sau coloanelor din tablouri de distributie, la ramificatiile spre receptoare individuale etc.

4.2.7. Dispozitivul care protejeaza impotriva suprasarcinilor o distributie (circuitul) poate fi deplasat pe traseul acestei distributii daca conductoarele sau cablurile de pe portiunea de traseu din amonte de dispozitiv pana la punctul de modificare a valorii curentului maxim admisibil in acesta, nu au ramificatii sau prize de curent si indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

a) lungimea sa nu fie mai mare de 3 m;

b) sa fie realizata astfel incat sa se reduca la minimum riscul de scurtcircuit (de ex. prin executarea ei cu o protectie marita la influente externe);

c) sa nu fie amplasata in apropierea materialelor combustibile.

4.2.8. In schema IT nu se aplica posibilitatile de deplasare a aparatului de protectie si respectiv de a nu se prevedea protectie la suprasarcina.

4.2.9. Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru instalatii din incaperi din categoriile de pericol de incendiu BE 3a (A), BE 3b (B), BE 2 (C) si in incaperi cu mediu din clasa AE 5 (PC).

Nu este necesara protectia la suprasarcini in urmatoarele cazuri:

- pentru o distributie situata in aval de locul de reducere a valorii curentului maxim admisibil in conductoare, daca protectia ei impotriva suprasarcinilor este asigurata de dispozitivul din amonte de punctul respectiv;

- pentru o distributie in care nu exista pericolul aparitiei curentilor de suprasarcina, daca distributia este protejata impotriva scurtcircuitelor si nu are ramificatii sau prize de curent;

- pentru instalatiile de comanda, semnalizare;

- pentru conductoarele si cablurile de legatura intre masini electrice si demaroare, transformatoare, acumulatoare, redresoare, instalatii de comutare si similare.

4.2.10. Nu trebuie prevazute dispozitive pentru protectia la suprasarcini pentru circuitele electrice care alimenteaza masini, aparate etc. la care intreruperea alimentarii constituie un pericol (circuite de excitatie a masinilor rotative, circuite de alimentare a electromagnetilor de mentinere sau ridicare, circuite secundare ale transformatoarelor de curent).

In aceste cazuri se recomanda sa se instaleze dispozitive de semnalizare a aparitiei suprasarcinilor.

Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit

4.2.11. Dispozitivele pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit pentru conductoare si cabluri electrice, trebuie sa intrerupa orice curent de scurtcircuit in acestea, inainte ca acesti curenti sa produca supraincalziri periculoase pentru izolatia conductoarelor, pentru legaturile lor electrice precum si pentru ceea ce se gaseste in vecinatatea distributiilor respective, inclusiv echipamentele aflate pe circuit.

4.2.12. Curentii de scurtcircuit prezumati trebuie sa fie determinati pentru punctele din instalatia electrica in care se considera ca este necesar. Determinarea acestor curenti se va face prin calcul, conform PE 134-2.

4.2.13. Dispozitivul de protectie impotriva curentilor de scurtcircuit trebuie sa indeplineasca urmatoarele doua conditii:

a) Capacitatea lui de rupere trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea celui mai mare curent de scurtcircuit prezumat in punctul in care este instalat.

b) Timpul de rupere a curentului de scurtcircuit aparut intr-un punct oarecare al circuitului trebuie sa fie mai mic decat timpul “t” in care curentul respectiv incalzeste conductorul pana la limita admisa la scurtcircuit. Pentru scurtcircuitele a caror durata este de maximum 5 s, timpul in care conductorul atinge temperatura limita admisa la scurtcircuit se determina cu relatia:

in care:

t – timpul, in secunde;

s – sectiunea conductorului, in mm²;

I – curentul de scurtcircuit, in A, exprimat ca valoare eficace;

K – constanta, avand valorile: 115 pentru conductoare de Cu izolate cu PVC; 135 pentru conductoare de Cu cu izolatie de cauciuc, butilpropilena reticulata; 143 pentru conductoare de Cu izolate cu polietilena reticulata sau etilenpropilena; 74 pentru conductoare de Al izolate cu PVC; 87 pentru conductoare de Al izolate in cauciuc, butilpropilena reticulata sau etilen propilena; 115 pentru legaturi la conductoare de Cu lipite cu cositor, pentru o temperatura de 160°C.

4.2.14. Dispozitivul care protejeaza impotriva scurtircuitelor trebuie sa fie instalat la inceputul fiecarui circuit, precum si in toate punctele in care se produce o reducere a sectiunii conductoarelor sau o alta schimbare a caracteristicilor aratate la art. 4.2.6.

4.2.15. Se admite ca dispozitivul de protectie impotriva scurtcircuitelor sa nu fie amplasat in locurile precizate la art. 4.2.14. in urmatoarele doua cazuri:

- atunci cand portiunea de traseu dintre locul in care apare reducerea de sectiune sau alta schimbare in distributie si locul de instalare a dispozitivului de protectie are o lungime de cel mult 3 m si este realizata astfel incat riscul de scurtcircuit este redus la minim (vezi art. 4.2.7.);

- atunci cand in amonte de locul in care apare reducerea de sectiune sau alta schimbare in distributie este instalat un dispozitiv de protectie cu o caracteristica de functionare care asigura protectia la scurtcircuite a distributiei din aval, in conditiile date la art. 4.2.13.

4.2.16. Se admite sa nu se prevada dispozitivele de protectie impotriva scurtcircuitelor in urmatoarele cazuri:

- pe conductoarele si cablurile care leaga masinile generatoare de curent, transformatoarele, redresoarele, bateriile de acumulatoare; aceste dispozitive se vor prevedea numai in tablourile electrice;

- in anumite circuite de masura.

In aceste cazuri, distributia sa fie realizata astfel incat riscul de scurtcircuit sa fie redus la minim, aplicand conditiile de la art. 4.2.7.

4.2.17. Din motive de siguranta nu trebuie prevazute dispozitive de protectie impotriva scurtcircuitelor in cazurile mentionate la art. 4.2.10.

4.2.18. Acelasi dispozitiv de protectie poate proteja impotriva scurtcircuitelor mai multe conductoare in paralel cu conditia ca modul de distributie al acestora si caracteristicile de functionare ale dispozitivului sa fie coordonate corespunzator, conform conditiilor de la art. 4.2.15.

Coordonarea dintre protectia la suprasarcina si protectia la scurtcircuit

4.2.19. Daca un dispozitiv de protectie impotriva suprasarcinilor indeplinind conditiile de la art. 4.2.3. … 4.2.9. are o capacitate de rupere cel putin egala cu valoarea curentului de scurtcircuit prezumat in punctul in care este instalat, se va considera ca el poate asigura si protectia impotriva scurtcircuitelor pentru conductoarele si cablurile electrice situate in aval de punctul de instalare a dispozitivului. Trebuie sa se verifice insa pentru cazul respectiv daca sunt indeplinite conditiile de la art. 4.2.13.

4.2.20. Daca se foloseste pentru protectia impotriva suprasarcinilor un dispozitiv distinct de acela utilizat pentru protectia la scurtcircuit, trebuie sa fie indeplinite conditiile de la art. 4.2.3. … 4.2.18.

Caracteristicile dispozitivelor trebuie sa fie coordonate astfel incat energia pe care o lasa sa treaca dispozitivul de protectie impotriva scurtcircuitelor sa nu fie mai mare decat aceea pe care o poate suporta fara deteriorari dispozitivul de protectie impotriva suprasarcinilor. Se vor respecta conditiile de coordonare date de producatori in prospecte (de ex. pentru solicitarea sigurantei fuzibile cu releele termice).

Limitarea supracurentilor prin tipul alimentarii

4.2.21. Protectia conductoarelor impotriva oricaror supracurenti se considera asigurata daca impedanta sursei de alimentare permite generarea de catre aceasta a unui curent a carui valoare maxima nu poate fi mai mare decat curentul admisibil in conductoare (de ex. unele transformatoare de sudare, generatoare antrenate de motoare termice).

Conditii de protectie la supracurenti, dupa functiunea lor in instalatia electrica

4.2.22. Toate conductoarele active trebuie sa fie prevazute cu detectie de supracurent. Aceasta trebuie sa provoace decuplarea conductorului in care a fost detectat supracurentul, dar nu este obligatorie si deconectarea celorlalte conductoare active ale circuitului respectiv cu exceptia de la art. 4.2.24.b).

4.2.23. Se interzice montarea pe conductoarele de protectie (PE, PEN) a oricaror elemente care pot produce intreruperea circuitului (sigurante, intrerupatoare etc.).

4.2.24. In schema TT, pe circuitele alimentate intre faze in care conductorul neutru nu este distribuit, detectia de supracurent poate sa nu fie prevazuta pe una din faze daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

a) pe circuitul respectiv sau in amonte, exista o protectie diferentiala acre poate provoca decuplarea tuturor conductoarelor de faza;

b) pe circuitele situate in aval fata de dispozitivul de protectie diferentiala mentionat la punctul a) nu este distribuit un conductor neutru plecand dintr-un punct neutru artificial.

In cazul in care intreruperea unei singure faze poate fi periculoasa, de exemplu in cazul motoarelor trifazate, trebuie sa fie luate masuri corespunzatoare de protectie (de ex. prin dispozitiv de protectie la functionarea in doua faze) si adoptarea masurii declansarii trifazate.

4.2.25. In schemele TT si TN trebuie prevazuta o detectie a supracurentilor pe conductorul neutru (corespunzatoare sectiunii acestuia) daca sectiunea conductorului neutru este mai mica decat a conductorului de faza. Aceasta detectie trebuie sa conduca la decuplarea conductoarelor de faza dar nu in mod obligatoriu si la decuplarea conductorului neutru.

Se admite sa nu se prevada detectia de supracurenti pe conductorul neutru chiar daca sectiunea lui este inferioara aceleia a conductoarelor de faza daca sunt indeplinite simultan urmatoarele doua conditii:

- conductorul neutru este protejat impotriva scurtcircuitelor prin dispozitivul de protectie al conductoarelor de faza ale circuitului;

- curentul maxim care se presupune ca ar putea sa parcurga conductorul neutru este, in regim normal, inferior fata de valoarea curentului maxim admisibil in conductor (aceasta conditie este indeplinita daca fazele sunt echilibrat incarcate).

Fac exceptie instalatiile electrice din locuinte la care prevederea detectiei de supracurenti este obligatorie.

4.2.26. In schemele TT si TN nu este necesara prevederea unei detectii de supracurent si nici a unui dispozitiv de decuplare pe conductorul neutru (sau median) daca sectiunea conductorului neutru este egala sau echivalenta cu aceea a conductoarelor de faza cu exceptia instalatiilor electrice din locuinte.

4.2.27. In cazul adoptarii schemei IT, se recomanda ca aceasta sa fie cu neutrul nedistribuit.

La schemele IT prevazute cu conductor neutru distribuit trebuie sa se prevada o detectie la supracurent care va produce atat decuplarea conductoarelor active cat si a conductorului neutru.

Detectia la supracurent nu este necesara in cazul in care conductorul neutru este protejat la scurtcircuit printr-un dispozitiv plasat in amonte sau printr-un dispozitiv de protectie diferentiala al carui curent diferential nominal (I_Dn) este cel mult egal cu de 0,15 ori curentul admisibil in conductorul neutru respectiv. Acest dispozitiv trebuie sa decupleze toate conductoarele active ale circuitului, inclusiv conductorul neutru.

4.2.28. Daca este impusa decuplarea conductorului neutru, acesta trebuie sa nu se faca inaintea decuplarii conductoarelor de faza si cuplarea lui sa se faca simultan sau inaintea cuplarii conductoarelor de faza.

Selectivitatea protectiei

4.2.29. In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie se insereaza intr-o distributie, caracteristicile lor se aleg astfel incat sa fie asigurata selectivitatea protectiei astfel incat in cazul unei avarii, sa functioneze protectia cea mai apropiata de aceasta, izoland doar portiunea respectiva, fara a scoate din functiune intreaga instalatie (de ex. intre curentii nominali ai fuzibililor a doua sigurante consecutive, diferenta sa fie de cel putin doua trepte).

Trebuie asigurata corelarea protectiei la supracurenti din instalatia electrica de la consumator, cu protectia instalatiei electrice de racord a furnizorului de energie electrica, astfel incat sa fie realizate conditiile de selectivitate a protectiei.

4.3. Protectia impotriva efectelor termice in functionare normala

4.3.1. In instalatiile electrice trebuie luate masuri de protectie a persoanelor, animalelor, materialelor si echipamentelor montate fix si a celor aflate in apropierea instalatiilor electrice, impotriva efectelor si radiatiilor termice care ar putea avea ca urmari:

- pericol de arsuri pentru persoane, animale;

- arderea sau degradarea materialelor;

- periclitarea functionarii materialelor electrice instalate.

Siguranta la foc in functionarea normala

4.3.2. Materialele si echipamentele care in functionare normala, de avarie sau de manevra gresita pot produce flacari sau scantei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 70^oC) vor fi amplasate conform conditiilor prevazute de producator.

Daca aceste conditii nu pot fi respectate, trebuie prevazute ecrane de protectie corespunzatoare.

4.3.3. Daca echipamentele electrice dintr-o incapere contin lichide combustibile cum sunt uleiurile minerale si hidrocarburile izolante, in cantitati mai mari sau egale cu 25 l, trebuie luate masuri de colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita imprastierea acestora) iar incaperea va avea pereti din clasa CA1 (C0) si rezistenta la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice conform prevederilor Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P11.

Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri, siliconi), limita de 25 l poate fi majorata la 60 l.

Se prevad dispozitive de actionare manuale sau automate pentru asigurarea scoaterii de sub tensiune a conductoarelor active in caz de incendiu.

4.3.4. Dispozitivele de protectie, in caz de incendiu, trebuie sa se gaseasca la nivelul echipamentelor de protejat, iar organul de manevra trebuie sa fie usor de recunoscut si usor accesibil.

4.3.5. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protectie (PACD) cu protectie la curent diferential rezidual (DDR) cu curentul nominal de functionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA amplasat la bransament. Prevederea este obligatorie pentru cladiri de invatamant, sanatate, comert, constructii de turism, constructii de lemn, cu aglomerari de persoane, unitati de mica productie sau service cu incaperi cu umiditate ridicata, depozite de marfuri combustibile, discoteci, sali de dans.

4.3.6. Se prevad obligatoriu cu protectie diferentiala circuitele destinate alimentarii receptoarelor electronice care trebuie sa functioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit inchis, instalatii antiefractie etc.).

Protectia impotriva arsurilor

4.3.7. Partile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate in zona accesibila nu trebuie sa atinga temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor si nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in tabelul 4.10.

Tabelul 4.10.

Temperaturile maxime admise pentru partile accesibile ale echipamentelor electrice

Protectia impotriva supraincalzirilor

4.3.8. Echipamentele electrice pentru instalatiile de incalzire cu aer cald sau pentru prepararea apei calde trebuie ca prin constructie sau prin montaj sa fie protejate impotriva temperaturilor periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, protectia trebuie asigurata printr-un dispozitiv care va functiona independent de termostat.

4.4. Protectia impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime (supratensiuni de origine atmosferica transmise prin retele si supratensiuni de comutatie)

4.4.1. Protectia la supratensiuni se face cu diode, eclatoare si varistoare (tabelul 4.11.).

Caracteristicile lor trebuie sa permita functionarea normala a instalatiei la tensiune nominala si sa asigure protectia acesteia la supratensiuni de scurta durata.

Tabelul 4.11.

Caracteristici de functionare ale descarcatoarelor

Protectia impotriva defectelor de izolatie intre instalatiile de inalta tensiune si instalatiile de joasa tensiune

4.4.2. Intr-o instalatie de joasa tensiune, in caz de defect la pamant in partea de inalta tensiune a statiei de transformare care alimenteaza instalatia de joasa tensiune, trebuie luate masuri pentru asigurarea persoanelor si echipamentelor.

4.4.3. Masurile de protectie ale instalatiei de joasa la defectele la pamant din instalatia de inalta tensiune trebuie sa se realizeze conform SR CEI 603634-4-442+A1.

Protectia impotriva supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie (manevra)

4.4.4. Trebuie asigurata protectia utilizatorilor si a bunurilor si continuitatea in functionare a instalatiilor electrice impotriva tensiunilor care pot sa apara la originea unei instalatii tinandu-se seama de indicele keraunic al zonei si de amplasamentul si caracteristicile dispozitivelor de protectie impotriva supratensiunilor.

4.4.5. Valorile supratensiunilor tranzitorii depind de natura retelei de alimentare (subterana sau aeriana) si de eventuala prezenta a dispozitivelor de protectie impotriva supratensiunilor in amonte de originea instalatiei si de caracteristicile de alimentare la joasa tensiune.

4.4.6. Nu necesita protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie:

a. Instalatia electrica alimentata e la o retea subterana, de joasa tensiune in care supratensiunile tranzitorii au valori nepericuloase.

b. Instalatia electrica alimentara de la o retea aeriana prin intermediul unei instalatii de bransament subterana cu o lungime de minimum 150 m (atenuarea supratensiunilor tranzitorii este suficienta).

c. Instalatia electrica alimentata de la o linie aeriana de joasa tensiune daca influentele externe nu sunt de clasa AQ1 (anexa 2).

d. Atunci cand constructia este prevazuta cu IPT si in care echipamentele nu trebuie protejate impotriva impulsului electromagnetic generat de trasnet.

4.4.7. La o instalatie electrica alimentata de la o linie aeriana de joasa tensiune daca influentele externe sunt de clasa AQ 2 (anexa 2), trebuie luate in considerare urmatoarele situatii in functie de nivelul supratensiunilor tranzitorii la originea instalatiei:

a) daca acest nivel este inferior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de distributie si receptoarelor indicat in tabelul 4.12., nu este necesara prevederea nici unei protectii suplimentare impotriva supratensiunilor de origine atmosferica;

b) daca acest nivel este superior tensiunii de tinere la impuls pentru nivelul circuitelor de distributie si a receptoarelor indicate in tabelul 4.12. dar mai mic decat nivelul de referinta din tabelul 4.13., atunci la originea instalatiei se recomanda prevederea unei protectii impotriva supratensiunilor de origine atmosferica;

c) daca acest nivel este superior nivelului de referinta din tabelul 4.13., atunci la originea instalatiei trebuie prevazuta o protectie impotriva supratensiunilor de origine atmosferica.

Tabelul 4.12.

Valorile tensiunii de tinere la impuls (kV)

*Conform normelor germane VDE, clasificarea categoriilor este A, B, C, D.

In fig. 4.3. este prezentat un exemplu de incadrare in categoriile de tinere la impuls a materialelor si echipamentelor electrice dintr-o distributie trifazata de joasa tensiune.

Zonele de protectie impotriva trasnetelor, conform SR CEI 61312-1, sunt:

ZPT 0_A – zona in care elementele pot fi supuse loviturilor directe de trasnet, ceea ce pot avea drept consecinta scurgerea integrala a curentului de trasnet prin ele. In aceasta zona campul electromagnetic nu este atenuat.

ZPT 0_B – zona in care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trasnet, dar in care nu este atenuat campul electromagnetic.

ZPT 1 – zona in care elementele nu sunt supuse loviturilor directe de trasnet si in care curentii din toate elementele conductoare din aceasta zona sunt mai mici decat curentii din zona 0_B. In aceasta zona, campul electromagnetic poate fi, de asemenea, atenuat in functie de masurile de ecranare.

4.4.8. Materialele si echipamentele electrice trebuie alese astfel incat tensiunea lor de tinere la impuls sa fie cel putin egala cu valoarea supratensiunii estimate in locul de instalare asa cum este precizat in tabelul 4.12.

Atunci cand un material sau echipament electric este definit prin categoria sa de supratensiuni, tensiunea de tinere la impuls este definita conform tabelului 4.12.

Tabelul 4.12. stabileste o relatie conventionala intre tensiunea nominala de alimentare a instalatiei si nivelul estimat al tensiunilor tranzitorii.

Se poate utiliza, daca este necesar, un transformator de separare pentru alimentarea unui echipament electric pentru a asigura o atenuare a supratensiunilor corespunzatoare categoriei de supratensiuni D.

4.4.9. Nivelele de referinta ale supratensiunii in cazul in care o parte a unei instalatii electrice contine o linie aeriana, sunt cele indicate in tabelul 4.13. si pentru asigurarea protectiei trebuie indeplinita una din urmatoarele conditii:

- utilizarea unor materiale de categoria de supratensiuni A;

- prevederea unei protectii impotriva supratensiunilor, respectiv reducerea si limitarea nivelului supratensiunii la valorile din tabelul 4.12.

Tabelul 4.13.

Nivelul de referinta al supratensiunilor de origine atmosferica la originea instalatiei

4.4.10. Protectia impotriva supratensiunilor de origine atmosferica in cazul in care influentele externe sunt de clasa AQ 2, trebuie asigurata printr-unul sau mai multe descarcatoare corespunzatoare tensiunii nominale de alimentare a instalatiei, alese in functie de valoarea maxima a tensiunii de incercare la amorsare indicata de producator. Ele trebuie instalate la originea instalatiei electrice si legate intre conductoare si pamant, astfel:

- in cazul schemelor de legare la pamant TN si TT:

daca conductorul neutru este legat la pamant la originea instalatiei, intre fiecare conductor de faza si pamant;

daca conductorul neutru nu este legat la pamant la neutru pe de o parte si la pamant pe de alta parte.

- in cazul schemei de legare la pamant IT, intre fiecare conductor de faza si pamant si, daca neutrul este distribuit, intre neutru si pamant.

Legarea la pamant a descarcatoarelor se face la instalatia de legare la pamant a constructiei.

4.4.11. In cazul schemei TN.C nu se instaleaza descarcatoare de supratensiune intre neutru si pamant (neutrul N este comun cu conductorul de protectie PE si nu exista posibilitatea de a creste potentialul neutrului in raport cu pamantul). Ele se instaleaza numai intre conductoarele active si pamant.

4.4.12. La alegerea descarcatoarelor de supratensiune, in functie de schema de legare la pamant, tensiunea maxima in regim permanent U_c a acestora trebuie sa respecte conditiile din tabelul 4.14.

4.4.13. Pot fi instalate unul sau mai multe descarcatoare in functie de numarul receptoarelor de protejat.

Daca se instaleaza mai multe descarcatoare atunci trebuie sa se respecte:

- distantele indicate de producatori,

- nivelele de protectie U_p de la art. 4.4.16.

4.4.14. Montarea descarcatoarelor in cascada necesita o coordonare intre dispozitivele de protectie. Aceasta se realizeaza fie prin alegerea lungimii conductorului dintre descarcatoare, fie prin alegerea corespunzatoare ea inductantelor de cuplare.

Tabelul 4.14.

Conditii de alegere a descarcatoarelor in functie de schema de legare la pamant si de modul de instalare

Unde:

U_c – tensiunea maxima in regim permanent a descarcatoarelor de supratensiune;

U_o – tensiunea retelei 230 V.

4.4.15. Daca nivelul de protectie al descarcatorului din tabloul de distributie este prea ridicat in raport cu tensiunea de rezistenta la soc a receptorului de protejat, se prevede un descarcator complementar avand nivelul de protectie corespunzator receptorului.

4.4.16. Pentru a se asigura in functionare se recomanda utilizarea unui dispozitiv de protectie la supratensiunea cu indicare optica a deconectarii in caz de epuizare a acestuia.

Protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala (de retea)

4.4.17. Protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala se face cu:

- protectie maximala de tensiune U_MT = 270 ± 10V;

4.4.18. Timpul de declansare al dispozitivului de protectie trebuie sa fie mai mic sau egal cu 0,2 s.

Dispozitivul poate fi separat, atasat sau inclus in intrerupatorul automat, insa totdeauna dupa acesta inspre consumator.

Protectia impotriva supratensiunilor in retele de telecomunicatii

4.4.19. Aparatele de comunicatii care sunt conectate atat la reteaua de joasa tensiune cat si al reteaua telefonica trebuie protejate impotriva supratensiunilor de origine atmosferica.

4.4.20. Protectia retelelor de comunicatii se face cu eclatoare. Daca este necesar se pot asocia cu diode sau varistoare. Aceste descarcatoare pot fi bipolare sau tripolare.

4.4.21. Repunerea in functiune a unui descarcator epuizat, pentru instalatii de curenti slabi, se face numai de catre persoane autorizate.

Protectia impotriva tensiunilor minime

4.4.22. In cazurile in care scaderea, disparitia sau aparitia neasteptata a tensiunii poate pune in pericol persoane sau bunuri, sau poate perturba exploatarea instalatiei electrice, se prevad dispozitive de protectie la tensiune minima (de ex. relee minimale de tensiune).

4.4.23. Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se prevede de regula pe circuite pentru a facilita repornirea la comutarea automata a sursei.

4.4.24. Daca inchiderea unui circuit poate conduce la o situatie periculoasa aceasta inchidere nu trebuie sa se faca automat.

5. MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE

TIPURI DE INSTALATII ELECTRICE

5.1. Conditii comune pentru alegerea si montarea materialelor

5.1.1. La alegerea si montarea materialelor de instalatii electrice trebuie respectate, pe langa conditiile din acest capitol si cele ale producatorilor si cele din agrementele tehnice.

5.1.2. In instalatiile electrice ale constructiilor trebuie utilizate conductoare, cabluri sau bare din cupru si/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico-economic, tinandu-se seama de caracteristicile fizico-chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele si reglementarile din anexa 1.

5.1.3. Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor de cupru in urmatoarele situatii:

a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita cum sunt: receptoarele din blocul operator, din incaperile pentru reanimare si in incaperile pentru servicii de urgenta din cladiri de spitale si similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranta pentru evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme si instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, receptoare de siguranta din centrale electrice;

b) in incaperi, zone sau spatii din exterior, cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a aluminiului sau a otelului nu este corespunzatoare (anexa 11), daca instalatiile nu se pot executa cu acoperiri de protectie sau carcasari etanse, la agentii corozivi respectivi;

c) la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor (de ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante, etc.) daca aceste solicitari pot fi transmise instalatiilor respective;

d) la instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice in cazurile prevazute in capitolul 4.1. si SR CEI 60364-4-4;

e) la circuitele electrice de comanda, automatizare, masura si semnalizare, in afara de situatiile urmatoare in care se pot folosi conductoare de aluminiu:

- la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;

- la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda, daca sectiunea conductoarelor de aluminiu rezulta egala sau mai mare de 10 mm²;

- la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala (de ex. vane, ventile, clapete) si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc;

- la circuitele de lumina si pentru incalzit local ale dulapurilor de aparate si celulelor.

f) in incaperi, zone sau spatii cu atmosfere explozive, cu sectiunea pana la 16 mm² Cu in conditiile SR CEI 60079+14.

5.1.4. Conductele electrice trebuie manevrate si utilizate in limitele de temperatura a mediul ambiant prevazute in standardele de produs sau de catre producator.

5.1.5. Tipul distributiei (conductoare libere, in tub etc.) si modul de pozare (aerian, ingropat, in ghene etc.) respectiv tipul conductelor electrice trebuie alese in functie de influentele externe pe baza prevederilor din anexa 3.

Conditii de dimensionare a sectiunii conductoarelor si barelor electrice

5.1.6. Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent, in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si a conditiilor de protectie impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de sectiune minima. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica si la conditia de stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.

5.1.7. Sectiunile barelor electrice de faza trebuie dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare, la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit (conform PE 103) si la conditia de pierdere de tensiune.

5.1.8. Conductorul neutru (N) trebuie sa aiba aceeasi sectiune cu conductorul de faza in urmatoarele cazuri:

- in circuitele monofazate cu doua conductoare, indiferent de sectiunea conductoarelor;

- in circuitele monofazate cu trei conductoare si in circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mica sau egala cu 16 mm² Cu sau 25 mm² Al;

- in circuitele trifazate care alimenteaza receptoare monofazate ce pot fi actionate distinct pe faze.

In circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mare de 16 mm² Cu sau 25 mm² Al, se admite ca sectiunea conductorului neutru sa fie inferioara conductoarelor de faza daca sunt indeplinite simultan conditiile din art. 4.2.25., dar ea va fi cel putin egala cu 16 mm² Cu sau 25 mm² Al.

Se recomanda ca incarcarea circuitului in functionare normala sa fie distribuita, pe cat posibil, egal intre faze.

5.1.9. Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie (PE) si ale conductoarelor si barelor folosite simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile din subcapitolul 4.1. si din STAS 12604/4,5.

5.1.10. Sectiunile conductoarelor cablurilor electrice se dimensioneaza pe baza conditiilor din normativul PE 107.

5.1.11. In calculele de dimensionare a sectiunilor conductoarelor si barelor trebuie utilizate valorile caracteristicilor electrice si mecanice (rezistivitate, coeficientul de variatie a rezistivitatii cu temperatura, coeficientul de dilatare termica, rezistenta la rupere, alungirea la rupere, rezistenta la incovoiere, etc.) stabilitate prin standardele de produs sau de catre producator.

5.1.12. La dimensionarea coloanelor electrice de lumina si priza trebuie aplicate, in cazurile in care nu se pot stabili valori exacte, urmatoarele valori pentru factorii de simultaneitate:

- la cladiri civile, valorile date de PE 155;

- la cladiri de locuit, valorile date in GP 052;

- la cladiri industriale (de productie si/sau depozite), 0,8 ÷ 0,9;

- la iluminatul de siguranta, 1.

Curentii maximi admisibili in conducte si bare

5.1.13. Indeplinirea conditiei de stabilitate termica in regim permanent de lucru se asigura alegandu-se curentul maxim admisibil in conductor sau bara astfel incat valoarea lui sa fie cel putin egala cu valoarea curentului de calcul al circuitului sau coloanei respective.

5.1.14. Valoarea curentului maxim admisibil intr-un conductor in regim permanent de lucru se stabileste in functie de materialul, sectiunea si natura izolatiei conductorului si modul lui de montare, pe baza datelor din anexele 7, 8, 9.

In cazul in care temperatura mediului ambiant este diferita de +25°C se aplica valorilor curentilor din anexele 7, 8, 9 coeficientii de corectie din anexa 10.

Daca un traseu de conducte electrice tece prin medii cu temperaturi diferite, sectiunea se dimensioneaza pentru temperaturi corespunzatoare mediului prin care trece cea mai lunga portiune de traseu, daca portiunea de traseu ce trece prin mediul cu temperatura cea mai ridicata are cel mult 10 m, dar nu mai multe de 20% din lungimea traseului.

5.1.15. Valorile curentilor maximi admisibili pentru bare electrice se aleg din STAS 7944, in functie de materialul si sectiunea barelor (vopsite sau nevopsite), felul curentului, modul lor de montare.

5.1.16. In cazul regimurilor intermitente de lucru cu durata totala a ciclului de min. 10 min. si durata de functionare de max. 4 min. pentru sectiuni ale conductoarelor de cupru mai mari de 10 mm² sau conductoare de aluminiu cu sectiunea mai mare de 16 mm², curentii maximi admisibili se calculeaza aplicandu-se valorilor curentilor maximi admisibili de durata, un coeficient supraunitar de corectie „a” determinat cu relatia:

in care:

DC – durata relativa de functionare;

t_f – durata de functionare;

t_c – durata totala a ciclului (timp de functionare + timp de repaus).

Pentru durate de functionare mai mari de 5 min. si durata totala a ciclului mai mica de 10 min. se considera ca regimul de functionare este permanent si se aplica prevederile de la art. 5.1.3. 5.1.15.

5.1.17. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire, pe baza urmatoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admis:

- pentru conductore de cupru, de 35A/mm²;

- pentru conductoare de aluminiu, de 20A/mm².

Pierderi de tensiune maxim admise

5.1.18. In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune, valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:

3% pentru receptoarele din instalatiile electrice de lumina;

5% pentru restul receptoarelor (forta etc.).

Pierderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxima absorbita, la care se dimensioneaza coloanele si circuitele electrice in cauza, pe traseul cel mai lung si mai incarcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cladiri de locuit) si receptorul electric cel mai indepartat.

5.1.19. In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune in regim normal de functionare a acestora trebuie sa fie de cel mult:

- 8% pentru receptoarele din instalatii electrice de lumina;

- 10% pentru restul receptoarelor (forta, etc.).

Pierderile de tensiune se stabilesc pentru puterea maxima absorbita in regim normal de functionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distributiei, pe traseul dintre postul de transformare sau centrala si receptorul electric cel mai indepartat.

5.1.20. In cazul instalatiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune, la pornire, fata de tensiunea nominala trebuie sa fie cel mult egala cu aceea specificata de producator pentru motorul si paratele de comanda respective, dar de maxim 12% daca nu se dispune de alte date.

Sectiuni minim admise

5.1.21. Sectiunile conductoarelor de faza, neutru si de protectie se determina din anexele 5, 6 subcapitolul 4.1. si STAS 12604/4,5, in conformitate cu valorile rezultate din calculele de incalzire, de pierderi de tensiune, verificarea conditiei de rezistenta mecanica si verificarea la solicitari electrodinamice atunci cand este cazul.

Conditii de trecere a conductelor electrice, cablurilor, barelor si tuburilor prin elemente de constructie

5.1.22. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructii din materiale incombustibile clasa CA1 (C0) se executa in urmatoarele conditii:

a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, trecerea se face folosind izolatoare de trecere executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0), incastrate in zid cu borne de trecere;

b) In cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejandu-le in tuburi de protectie pe portiunea de trecere.

Conductele punte (INTENC) se protejeaza in tuburi pe portiunea de trecere. Capetele tuburilor care ies din elementul de constructie se prevad cu tile de portelan sau alte materiale electroizolante in incaperile uscate sau umede cu intermitenta din categoriile AD 1, AD 2 (U0, U1) si cu pipe indreptate in jos, in incaperile umede sau ude, categoriile AD 3, AD 4 (U2, U3).

Tilele si pipele se monteaza astfel incat sa iasa complet din elemente de constructie. La trecerea intre interior si exterior sau intre incaperi cu umiditati, temperaturi sau agenti corosivi diferiti, tilele si pipele se umplu cu masa izolanta (bitum, masa izolanta pentru cabluri, mastic, etc.), in incaperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicata sau cu mediul corosiv cel mai agresiv. Tuburile de protectie se monteaza inclinat cu panta descendenta spre incaperea cu conditiile cele mai grele;

c) In cazul conductelor electrice instalate in tuburi, nu este necesara o alta protectie. Fac exceptie traversarile prin rosturi de dilatatie, caz in care conductele se protejeaza in tub pe portiunea de trecere (tub in tub). Daca trecerea se face intre incaperi cu medii diferite, tuburile de protectie se instaleaza inclinat spre incaperile cu conditiile cele mai grele. Golurile dintre tub si elementele de constructie se umplu cu masa izolanta (ca si la punctul b).

Etansarea golurilor la infiltrari de gaze se realizeaza cu mortar de ciment la golul dintre tub si elementele de constructie si cu celochit si snur electroizolant la golul dintre tub si conducte sau cabluri, si se aplica prevederile Normativului I 6.

5.1.23. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) trebuie sa se faca in urmatoarele conditii:

a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, se aplica prevederile de la art. 5.1.22., a) si se etanseaza golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, cu dopuri de vata de sticla, vata de sticla cu ipsos, etc.;

b) In cazul conductoarelor izolate si cablurilor libere sau instalate in tuburi si a conductoarelor punte (INTENC), acestea se protejeaza pe portiunea de trecere prin tuburi (tub in tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) si golurile se etanseaza cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, fata de elementul de constructie (de ex. cu vata de sticla si ipsos, etc.) si intre tub si conductele electrice (de ex. cu vata de sticla, etc.).

5.1.24. Se admit treceri prin elemente de constructie rezistente la foc sau rezistente la explozie in mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultana a urmatoarelor conditii:

- pe portiunea de trecere, conductele electrice, bornele, etc. nu trebuie sa aiba materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4), cu exceptia izolatiei conductoarelor;

- spatiile libere din jurul conductelor electrice, barelor izolate, tuburilor, etc. Inclusiv in jurul celor pozate in canale, galerii, estacade, etc., sa fie inchise pe portiunea de trecere pe toata grosimea elementului de constructie, cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) (de ex. beton, zidarie) care sa asigure rezistenta la foc egala cu aceea a elementului de constructie respectiv;

- trecerea cu conducte electrice, bare tuburi, etc. sa se faca astfel incat sa nu fie posibila dislocarea unor portiuni din elementul de constructie ca urmare a dilatarii elementelor de instalatii electrice.

5.1.25. Ghenele si canalele verticale sau orizontale in care se gasesc conductoare, tuburi sau bare electrice se executa si se inchid in conditiile date in reglementarile specifice.

5.1.26. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte, cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiilor electrice.

Conditii pentru legaturile electrice

5.1.27. Legaturile electrice ale conductoarelor sau barelor intre ele, la aparate sau elemente metalice, se executa prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate, sigure in timp si usor de verificat.

5.1.28. Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor sau barelor si de caracteristicile mediului.

5.1.29. Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc.).

5.1.30. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie.

5.1.31. Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune. Fac exceptie de la aceasta prevedere legaturile liniilor de contact ce alimenteaza receptoarele mobile si legaturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate.

5.1.32. Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (de ex. tub varnis, banda izolanta, capsule izolante, etc.) care trebuie sa asigure legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor.

5.1.33. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.

Legaturile conductoarelor de cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minimum 10 spire, o lungime a legaturii egala cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.

5.1.34. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de aluminiu trebuie sa se faca prin cleme speciale (cu suprafete de strangere striate si elemente elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociata cu lipire sau prin sudare.

Inainte de executarea legaturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curata de oxizi. Face exceptie legatura executata prin presare care nu necesita o astfel de pregatire.

5.1.35. Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla rasucire.

5.1.36. Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

5.1.37. Legaturile barelor se executa cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

5.1.38. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, etc. se face prin strangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm² si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarele care se leaga la elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafete triate.

5.1.39. La legaturile electrice realizate prin strangere mecanica, suprafetele de contact ale conductoarelor si barelor trebuie pregatite inainte de executie prin curatire pana la luciu metalic; la conductoarele de aluminiu curatirea se face sub vaselina neutra. Suprafetele curate se protejeaza prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau otel. In incaperi din clasele de mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) si in zona litoralului AF2 (ZL) suprafetele curate la conductoarele multifilare si barele de cupru sau otel trebuie protejate impotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire).

5.1.40. Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin insurubari, cu contrapiulite, inele de siguranta (saiba elastica) pentru asigurarea impotriva desurubarii.

Conditii de marcare prin culori a conductelor si barelor electrice

5.1.41. Conductele si barele electrice trebuie marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire.

5.1.42. Se folosesc urmatoarele culori de marcare:

a) pentru conductoare izolate si cabluri:

- verde/galben, pentru conducte de protectie (PE);

- albastru deschis, pentru conducte neutre (N si median);

- verde/galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN daca sunt izolate;

- alte culori decat cele de mai sus (de ex. Rosu, albastru , maro) pentru conductoare de faza sau pol (L1, L2, L3);

Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conducte PE sau PEN.

b) pentru conductoare active neizolate si bare, in curent alternativ:

- rosu, pentru faza L1;

- galben, pentru faza L2;

- albastru, pentru faza L3;

- negru cu dungi albe, cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare neutre;

- alb, cenusiu sau negru, pentru barele de legare la pamant (PE).

c) pentru conductoare izolate si neizolate, cabluri si bare, in curent continuu:

- rosu, pentru conductorul pozitiv (+);

- albastru, pentru conductorul negativ (-);

- cenusiu deschis, pentru conductorul median (M).

La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.

5.1.43. In intreaga instalatie electrica dintr-o cladire trebuie mentinuta aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apartin aceleiasi faze.

Sisteme de pozare si montare
A. Pozarea conductelor electrice montate liber in exteriorul cladirilor

5.1.44. Montarea libera a conductelor electrice pe cladiri, la exterior, se admite numai in cazurile in care pot fi indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- peretii exteriori ai cladirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0);

- conductele electrice sunt instalate astfel incat atingerea lor sa nu fie posibila decat cu ajutorul unor mijloace speciale;

- distantele minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt cel putin egale cu acelea specificate in tabelul 5.1.1. pentru conductoare izolate sau neizolate.

Se admite montarea libera a conductoarelor electrice izolate pe pereti combustibili cu respectarea conditiilor de la art. 3.3.9.

Tabelul 5.1.1.

Distante minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor

*numai deasupra balconului

5.1.45. Pentru distributii de conducte electrice montate liber in exterior se utilizeaza conductoare neizolate sau izolate. Folosirea conductoarelor izolate este obligatorie daca:

- mediul este corosiv pentru conductoarele neizolate;

- pe traseul distributiei nu pot fi respectate distantele minime prevazute pentru conductoarele neizolate din tabelul 5.1.1.

- in reglementari specifice este prevazuta utilizarea conductoarelor izolate (de ex. in normativul PE 106).

5.1.46. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie sa aiba izolatia rezistenta la intemperii.

5.1.47. Conductele electrice se instaleaza liber la exterior pe peretii exteriori ai cladirilor, pe suporturi de acoperis si pe stalpi conform normativului PE 106. Ele se monteaza pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile.

Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.

5.1.48. Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de pe peretii cladirilor este de 4 m.

5.1.49. Conductele electrice montate liber la exteriorul cladirilor se amplaseaza fata de elementele de constructie inaccesibile in mod obisnuit (de ex. pereti fara usi sau ferestre, acoperisuri cu unghiuri fata de orizontala peste 45°), la distanta de cel putin 0,3 m, conform PE 106.

5.1.50. Conductele electrice montate liber in exterior se instaleaza astfel incat gheata sau zapada de pe acoperisuri sa nu le poata atinge prin cadere.

B. Pozarea conductelor electrice montate liber in interiorul cladirilor

5.1.51. Conductoarele neizolate se utilizeaza montate liber numai in incaperi din categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), conform anexei 2., din cladiri de productie si/sau depozite, in urmatoarele cazuri:

- la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;

- la magistrale de distributie de JT;

- in medii corozive pentru izolatia conductoarelor;

- pentru conductoare de protectie (PE).

Se admite montarea libera a conductoarelor neizolate in incaperi din categoria BE2 (C) din astfel de cladiri pentru:

- linii de contact pentru masini de ridicat si transportat cu conditia ca instalarea lor sa se faca astfel incat sa se impiedice producerea sau propagarea incendiilor;

- conducte de protectie (PE).

5.1.52. Conductoarele izolate se utilizeaza montate liber in incaperi de categoria BE 1a (D) sau BE 1b (E) din cladiri de productie si/sau depozite din constructii care fac parte din organizari de santier. In incaperi din categoria BE 2 (C), montarea libera a conductoarelor izolate se admite in cazurile si in conditiile prevazute la art. 5.1.51.

5.1.53. Se interzice montarea libera a conductelor electrice (cu exceptia celor utilizate pentru protectie), in incaperi din categoria AE 5 (PC), in podurile cladirilor si in constructii executate don materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

5.1.54. In incaperi sau zone de categoria AA5 (T) se pot folosi conductoare neizolate, conductoare cu izolatie normala sau cu izolatie rezistenta la temperatura, solutia alegandu-se dupa caz, conform anexei 3.

5.1.55. Conductele electrice se monteaza liber in interior numai in locuri in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- atingerea lor de catre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de catre utilaje in miscare, sa nu fie posibila, cu exceptia conductelor electrice folosite pentru protectie;

- nu exista pericol de deteriorare mecanica.

5.1.56. Conductele electrice se monteaza liber in cladiri pe izolatoare sau pe alte elemente speciale de fixare sau sustinere, executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0).

5.1.57. Distantele maxime dintre punctele de sustinere a conductelor electrice montate liber in cladiri se stabileste in functie de sectiunea conductoarelor, respectandu-se valorile specificate de tabelul 5.1.2. cu exceptia liniilor de contact.

Tabelul 5.1.2.

Distantele maxime intre punctele de sustinere la conducte libere

5.1.58. Distantele minime dintre conductele electrice montate liber in cladiri si suprafete de circulatie (de ex. pardoselile incaperilor, platforme, pasarele, etc.) se stabilesc in functie de tipul conductorului, neizolat sau izolat conform tabelului 5.1.3.

Se admite montarea libera a conductelor electrice la distante mai mici decat cele specificate in tabelul 5.1.3. cu conditia luarii de masuri prin care sa se asigure inaccesibilitatea la aceste conducte, astfel incat sa fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanica (de ex. prin ingradiri, acoperiri etc.).

Tabelul 5.1.3.

Distante minime intre conducte libere si suprafete de circulatie

5.1.59. Coborarile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre masini electrice, aparate, etc., trebuie executate cu conductoare izolate. Sub inaltimea de 2,5 m de la pardoseala, conductele electrice trebuie protejate mecanic si impotriva atingerilor directe.

5.1.60. Ramificatiile din distributiile cu conducte electrice libere se executa numai in zonele de fixare pe suporturi. Ramificatiile se fixeaza astfel incat sa nu solicite la tractiune conductele electrice din traseul principal.

C. Pozarea conductelor electrice protejate in tuburi, tevi, plinte, profile mecanice usoare sau instalate in goluri ale elementelor de constructie

5.1.61. In tuburi, tevi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate.

5.1.62. In incaperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice in profile metalice usoare deschise sau in goluri ale elementelor de constructie.

1.5.63. In incaperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate protejate in tuburi daca sectiunea conductoarelor de cupru este de cel putin 1,5 mm² si a celor de aluminiu de cel putin 4 mm².

5.1.64. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi pozate in pamant.

5.1.65. Conductele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de protectie, trebuie instalate in acelasi element e protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de element de constructie etc.).

Se admite instalarea separata a conductorului de protectie in cazurile si in conditiile prevazute de STAS 12604/5.

5.1.66. Se admite instalarea in acelasi element de constructie sau gol a conductelor electrice care apartin mai multor circuite numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

- intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3 trepte;

- fiecare circuit este protejat impotriva supracurentilor;

- toate circuitele au in comun acelasi aparat general de comanda si protectie, fara intermediul unui transformator.

Se admite instalarea in acelasi element de protectie sau gol, a conductelor circuitelor electrice cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite, care deservesc acelasi aparat, receptor sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- intre circuite nu pot sa apara influente;

- conductoarele lor sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

- fiecare circuit este protejat separat impotriva supracurentilor.

Fac exceptie si nu se instaleaza in acelasi element de protectie sau gol cu conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de siguranta cu alimentare de rezerva de tip 1, 2 sau 3 si conductele instalatiilor electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

5.1.67. Conductele electrice trebuie instalate in tuburi de protectie cu diametre ales corespunzator tipului, sectiunii si numarului de conducte conform prevederilor din anexa 12.

5.1.68. La instalarea conductelor electrice in golurile plintelor, in golurile prevazute in elemente de constructie, in profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sectiunile tuburilor.

5.1.69. Tragerea conductelor electrice in tuburi trebuie executate dupa montarea tuburilor, respectiv a plintelor dupa uscarea tencuielii daca acestea au fost montate inglobat, respectandu-se conditiile de tragere din anexa 12.

5.1.70. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de protectie.

Tuburi si tevi de protectie

5.1.71. Pentru protectia conductelor electrice trebuie sa se utilizeze tuburi speciale pentru instalatii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile.

In cazurile in care trebuie realizata o protectie mecanica superioara sau cand se cer diametre mai mari decat acelea ale tuburilor speciale pentru instalatii electrice, se admite folosirea tevilor pentru instalatii, din material plastic sau din metal.

Tuburi si tevi de protectie din materiale plastice (IPEY, PVC-U, PP, Pid etc.)

5.1.72. Tuburile si tevile de protectie din materiale plastice etanse si rigide, se utilizeaza in montaj aparent cu respectarea urmatoarelor conditii:

- mediul din incapere nu trebuie sa contina agenti corozivi pentru materialul tubului sau tevii – clasa AE 2, 3, 4, (K);

- incaperea nu trebuie sa faca parte din casa AE 5 (PC);

- in cladiri de categoria BE 2 (C) tuburile si tevile din PVC sa fie cu intarziere la propagarea flacarii sau fara halogenuri;

- in incaperi de clasa AG (M), instalarea se face aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala, in cazul tunelurilor si subsolurilor tehnice cu inaltimi sub 2 m, instalarea se face in montaj aparent in zonele in care nu exista pericol de deteriorare mecanica, cu conditia ca traseele tuburilor sa fie astfel alese incat exploatarea si intretinerea celorlalte retele de instalatii sa se poata efectua fara deteriorarea tuburilor sau tevilor din PVC;

- pe portiunile de traseu expuse la socuri mecanice si la inaltimi de pana la 2 m de la pardoseala, instalarea trebuie sa se faca ingropat.

5.1.73. Tuburile flexibile din PVC trebuie folosite numai pentru protectie usoara si numai in incaperi de clasa AD 1 (U0) si AD 2 (U1), pe trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide.

5.1.74. Tuburile si tevile din PVC se vor monta pe elemente din materiale combustibile, in conditiile prevazute la art. 3.3.9.

5.1.75. Tevile de protectie din PVC etanse si rigide se folosesc in cazurile in care sunt necesare diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protectie superioara aceleia asigurata de tuburile din PVC.

5.1.76. Tuburile din PVC montate sub pardoseala trebuie protejate impotriva pericolului de deteriorare mecanica prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.

5.1.77. Tuburile si tevile din PVC trebuie manevrate si instalate tinand seama de limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute in standardele de produs.

5.1.78. Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crapaturi, pereti subtiri, etc.).

La montarea inglobata a tuburilor din PVC in panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea acestora, temperatura pe suprafata incalzitoare nu trebuie sa depaseasca +70°C.

Tuburi si tevi metalice (PEL, T etc.)

5.1.79. Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza in orice categorie de incaperi sau mediu.

5.1.80. Tuburile metalice si tevile metalice instalate aparent sau ingropat in incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 sau AF 4 (K), se protejeaza prin acoperirea cu vopsea care sa le asigure protectia in mediul respectiv.

5.1.81. In incaperile din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), tuburile si tevile metalice montate aparent se instaleaza distantat la minim 3 cm fata de elementul de constructie.

5.1.82. Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale combustibile, cu exceptia de la art. 5.1.81.

5.1.83. Tevile metalice trebuie utilizate in cazurile in care este necesara o protectie mecanica grea, (superioara aceleia asigurata de tuburile PRL sau tevile din PVC).

Conditii generale de montare a tuburilor si tevilor metalice sau din materiale plastice

5.1.84. Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza aparent, ingropat, inglobat in elemente de constructie incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau in golurile acestora.

5.1.85. Se interzice montarea tuburilor si tevilor in lungul monolitizarilor dar se pot face traversari pe drumul cel mai scurt.

5.1.86. Se admite instalarea tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a constructiilor numai in conditiile prevazute in normativul P 100.

5.1.87. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita, pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire.

Se admite montarea pe suprafete cu temperatura peste +40°C numai a tuburilor si a tevilor metalice si numai in cazul in care conductele electrice protejate in ele au izolatia rezistenta la temperaturile respective sau daca conductele au izolatia obisnuita dar curentii admisibil sunt redusi corespunzator prevederilor aliniatului 2 de la art. 5.1.14.

5.1.88. Tuburile si tevile montate aparent in incaperile din clasele de mediu AE 4 (PI), AE 5 (PC) trebuie dispuse astfel incat depunerile de praf, scame, fibre, etc. pe tuburi si pe elementele lor de sustinere sa fie minime si curatenia lor de praf sa fie posibila si usoara.

5.1.89. In incaperile in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensatie (de ex. Incaperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile si tevile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 … 1% intre doua doze.

5.1.90. Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Se admit exceptii in cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la casa scarii).

Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) si in cazul tuburilor montate peste plansee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee si din panouri din beton.

Se admit trasee oblice si in cazul planseelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent.

5.1.91. Se recomanda ca in incaperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate la circa 0,3 m de plafon.

5.1.92. Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca tuburile se monteaza totusi pe pardoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie metalice.

5.1.93. Se evita montarea tuburilor si tevilor in exteriorul cladirilor (de ex. suprafetele exterioare ale peretilor). Se admite montarea inglobata a tuburilor metalice in izolatia teraselor sau a acoperisurilor cu conditia ca dozele sa fie instalate in interiorul cladirilor.

5.1.94. Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie trebuie acoperite cu un strat de tencuiala de min. 1 cm.

5.1.95. Tuburile fixate pe elemente de constructie cu accesorii de montare prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp (ochiuri de sarma, copci de ipsos, bratari, console).

5.1.96. Distanta dintre punctele de fixare pe portiunile drepte ale traseului tuburilor si tevilor, se stabileste pe baza datelor din tabelul 5.1.4.

Tabelul 5.1.4.

Distante intre punctele de fixare

Limitele inferioare ale distantelor corespund diametrului cel mai mic, iar cele superioare, diametrul cel mai mare, ale tubului sau tevii.

Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fata de doze de aparat, echipamente si derivatii.

5.1.97. Tuburile instalate in cofraje in vederea inglobarii in beton trebuie fixate astfel incat in timpul turnarii si vibrarii betonului, sa nu isi modifice pozitia (de ex. se leaga cu sarma de armatura).

Conditii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi si tevi

5.1.98. Imbinarea si curbarea tuburilor si tevilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub sau teava, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe).

Acestea impreuna cu tubul sau teava, trebuie sa asigure cel putin rezistenta mecanica, izolarea electrica, etansarea, rezistenta la coroziune, la caldura etc., ca si tuburile si tevile respective.

5.1.99. Accesoriile tuburilor si tevilor trebuie montate respectandu-se conditiile impuse pentru tuburile si tevile pentru care se folosesc.

5.1.100. In incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), AE 4 (PI), AE 5 (PC), imbinarile intre tuburi sau tevi si racordurile cu accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel incat acestea sa corespunda gradului de protectie impus de clasele de influente externe din incaperea respectiva.

5.1.101. Trebui evitata executarea de imbinari intre tuburi montate ingropat.

5.1.102. Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton.

5.1.103. Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructii.

5.1.104. Curbarea tuburilor se executa cu raza interioara egala cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montaj aparent si egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj ingropat.

5.1.105. Legaturi sau derivatii la conductele electrice montate in tuburi trebuie sa se faca in doze sau cutii de derivatii.

5.1.106. Dozele si cutiile de derivatie se instaleaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructii.

5.1.107. Se admite montarea dozelor in sau pe pardoselile incaperilor, cu conditia ca gradul de protectie a dozelor sa fie minim IP 545 (conform SR EN 60529).

5.1.108. Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau daca aceasta nu este posibil, pe peretii podurilor sau pe partile laterale ale grinzilor.

5.1.109. Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai, dusuri si grupuri sanitare in volumule 0, 1 si 2.

5.1.110. Se admite folosirea ca doze de derivatie a partilor fixe special prevazute la corpurile de iluminat daca in ele se pot executa legaturi electrice in conditii corespunzatoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevazute cu cleme de legatura etc.).

5.1.111. Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevazandu-se o doza in punctul de ramificatie.

5.1.112. Doze de tragere a conductelor electrice in tuburi, se prevad pe trasee drepte, la distanta de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distante de cel mult 15 m.

In cazurile in care distantele dintre doze sunt mai mari, trebuie sa se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapta fata de cele necesare conform anexei 12.

5.1.113. Dozele de derivatie instalate sub tencuiala sau inglobate in beton, trebuie montate in asa fel incat capacul lor sa se gaseasca la nivelul suprafetei finite a elementului de constructie respectiv.

5.1.114. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii in incaperi de clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF3, AF 4 (K) in aceleasi conditii ca si tuburile si tevile pentru care sunt folosite.

5.1.115. La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de iluminat sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductelor electrice.

D. Distributii in plinte, canale si alte profile similare

5.1.116. Se recomanda utilizarea plintelor, canalelor si a altor profile similare indeosebi in cladiri care se renoveaza si in cladiri din elemente de constructie in care executarea de santuri pentru montarea tuburilor sau conductelor punte este dificila sau trebuie evitata (de ex. din panouri mari de beton, pereti din ipsos, BCA, BAFS etc.).

5.1.117. Plintele, canalele si alte profile similare si accesoriile lor (doze, piese de colt, piese de capat, piese de imbinare etc.) pentru instalatii electrice trebuie sa fie executate din materiale incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), nehigroscopice si neporoase.

5.1.118. Se admite pozarea in plinte, canale si alte profile similare atat a circuitelor de iluminat si de prize cat si a circuitelor de curenti slabi (radio, TV. Telefonie, comanda-control etc.).

5.1.119. Sectiunea si numarul minim de conducte ce se pozeaza in golul unei plinte, unui canal sau altor profile, se stabileste, fie pe baza datelor producatorului, fie pe baza asimilarii sectiunii golului plintei, canalului sau profilului cu sectiunile tuburilor IPEY sau similare.

5.1.120. Traseul plintei se stabileste de catre proiectant urmarindu-se in general conturul camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumita inaltime pe pereti sau pe plafon in cazul plintelor montate orizontal). Traseele verticale vor fi de regula langa usa.

5.1.121. Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea in interior a apei sau a umezelii.

5.1.122. Plintele din PVC se fixeaza pe elementul de constructie prin lipire cu adeziv special, prin bolturi impuscate, suruburi etc., solutia stabilindu-se in functie de natura elementului de constructie.

5.1.123. Intr-o plinta, intr-un canal sau in alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele cu destinatii diferite se monteaza in goluri diferite.

5.1.124. Se admite pozarea plintelor avand conductele electrice montate sau acestea pot fi trase ulterior montarii.

5.1.125. Legaturile electrice trebuie executate numai in doze.

5.1.126. In locurile de imbinare sau de schimbare a directiei plintelor, conductele electrice se protejeaza in mod corespunzator pe toate directiile fata de elementele si materialele combustibile din clasele CA1 … CA2a, b, c, d (C1 ÷ C4) din constructie (de ex. cu ipsos).

5.1.127. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu exceptia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaza dupa tragerea sau pozarea conductelor electrice si verificare circuitelor.

5.1.128. Plintele din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA2c (C3) si CA2d (C4) pentru protectia instalatiilor electrice nu se pot folosi in:

- cladiri cu aglomerari de persoane;

- hoteluri;

- spitale si alte cladiri similare;

- cladiri inalte;

- cai de evacuare.

5.1.129. Se admite utilizarea plintelor din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA 1 (C0) si CA2a (C1) si pentru protectia instalatiilor electrice in spatii de productie si/sau de depozitare din categoriile BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E).

5.1.130. Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim 3 cm de tocurile (pervazurile) din material combustibil a usilor si ferestrelor si de 10 cm fata de pardoseala.

E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)

5.1.131. Conductele punte cu izolatie si manta din PVC se utilizeaza in incaperi din clasele de mediu AD1 (U0), AD2 (U1), BA (EE 5), BE1a (D), BE1b (E) si BE 2 (C), la temperaturi ale mediului prevazute in standardul de produs.

5.1.132. Conductele punte trebuie montate inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor elementelor din beton.

Se admite utilizarea conductelor punte din montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorari mecanice, in incaperi din categoriile BE1a (D) si BE1b (E).

5.1.133. Conductele punte se monteaza pe sau in elementele de constructie incombustibile clasa CA1 (C0). Daca aceasta conditie nu se poate respecta, se aplica prevederile art. 3.3.9.

5.1.134. Conductele punte normale montate sub pardoseli peste plansee incombustibile, pe pardoseala incombustibila a podurilor, sau in izolatia incombustibila a teraselor sau acoperisurilor, trebuie sa fie protejate cu mortar de ciment, impotriva deteriorarilor mecanice. Conductele punte speciale (cu manta intarita), montate sub pardoseli incombustibile, peste plansee incombustibile, nu necesita protectie cu mortar de ciment.

5.1.135. Se interzice montare a conductelor punte pe suprafata de zidarie a cosurilor, pe suprafata panourilor radiante sau pe alte suprafete calde similare.

5.1.136. La alegerea traseelor conductele punte trebuie respectate prevederile art. 5.1.90. si 5.1.91.

5.1.137. Conductele punte se monteaza pozate intr-un singur strat.

5.1.138. La montarea ingropata, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuiala de minim 1 cm.

5.1.139. Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raza de curbura cel putin egala cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, taindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ egala cu de doua ori raza de curbura.

5.1.140. Pentru conductele punte se utilizeaza doze de tip special, plate.

Se admite si folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu conditia ca la intrarea in doze a conductelor punte sa se asigure protectia acestora prin tuburi din PVC.

5.1.141. In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel putin 150 mm.

F. Pozarea barelor electrice

5.1.142. Barele electrice se folosesc in general pentru curenti mari (peste 60 A), in cladiri de productie si/sau depozite, in tablouri de distributie, pentru coloane ascendente in cladiri civile etc.

5.1.143. La alegerea materialului barelor si montare lor, trebuie respectate, pe langa prevederile din acest normativ STAS 7944 si STAS 12604/5.

Folosirea barelor de otel se admite numai pentru repararea instalatiilor electrice existente executate cu astfel de bare, pentru curenti de maximum 200 A in c.a. si orice valoarea a curentului in c.c.

5.1.144. Barele electrice se instaleaza conform precizarilor din PE 102:

- in executie deschisa libera, numai in conditiile prevazute la art. 5.1.52. … 5.1.60.;

- in executie inchisa;

- in executie capsulata.

Gradul de protectie (IP) al sistemului de executie se alege in functie de categoria si clasa de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul in care acestea se instaleaza respectandu-se prevederile din anexa 4.

5.1.145. In incaperile de clasa AE 5 (PC), barele se instaleaza in cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschisa sau inchisa numai a barelor utilizate drept conductoare de protectie.

5.1.146. In executia inchisa, barele se instaleaza in canale sub pardoseala, in ghene, in pereti sau cutii din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

Se admite instalarea barelor neizolate in canale sub pardoseala numai in incaperi de clasa BA 5 (EE) pe portiuni scurte, la linii de contact si pentru utilaje speciale.

Canalele sub pardoseala se amplaseaza in locuri in care nu este posibila patrunderea materialelor cu actiune distructiva asupra barelor (de ex. apa, ulei, pacura, materiale topite etc.).

Acoperirea canalelor pentru bare se executa cu placi din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau Ca2b (C2).

La instalarea barelor in canale trebuie respectate prevederile privind distantele fata de conductele altor instalatii din normativul PE 107.

Se interzice instalarea barelor in canale in care se gasesc conducte cu fluide combustibile sau inflamabile, sau conducte termice.

5.1.147. Barele se monteaza pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

5.1.148. Distantele libere intre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform STAS 7944.

5.1.149. Distanta dintre izolatorii suporti ai barelor se determina pe baza de calcul mecanic, respectandu-se prevederile din STAS 79 44.

5.1.150. In cazul barelor cu lungimi de peste 30 m se prevad compensatoare flexibile de dilatatie, (cate unul pentru fiecare 20 … 30 mm alungire a barelor).

5.1.151. Ramificatiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare, etc., se executa cu bare, conductoare izolate sau cabluri si se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice.

5.1.152. Dispozitivele pentru separarea si protectia barelor trebuie instalate in cutii inchise sau capsulate cu grad de protectie (IP) corespunzator categoriilor si claselor in care se incadreaza incaperea respectiva, conform prevederilor din tabelul 5.2.1. si anexa 4.

G. Pozarea cablurilor electrice

5.1.153. La pozarea cablurilor electrice trebuie sa se tina seama de prevederile din normativul PE 107 si de urmatoarele precizari:

- cablurile electrice sunt utilizate in orice categorie, spatiu sau loc, tipul cablurilor si modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;

- cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate in contact direct cu cimentul sau varul in conditii de umiditate si nu vor fi supuse la eforturi mai mari decat cele determinate conform normativului PE 107;

- in incaperile din clasa AE 5 (PC) si din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate cu izolatie si manta din material plastic trebuie pozate astfel incat sa nu poata contribui la producerea sau propagarea incendiilor;

- in incaperi din clasa AG 1, AG 2 si AG 3 (M), cablurile nearmate pozate trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice in zonele expuse la lovituri;

- in incaperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu manta de plumb si cablurile armate fara invelis protector trebuie protejate impotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac protector, etc.).

H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalatii electrice mobile

5.1.154. Tipul cordonului (in executie usoara, medie sau grea) trebuie ales in functie de pericolul de deteriorare mecanica la care acesta poate fi supus in exploatare.

5.1.155. In incaperile din clasa de mediu AE 5 (PC) si in incaperile din categoria BE 2 (C), precum si in cazurile in care cordonul poate fi in contact cu materiale combustibile, trebuie utilizate cordoane flexibile in executie grea si avand conductorul de protectie cuprins in cordon. Se admite si folosirea cordoanelor cu izolatie si manta din material plastic daca acestea sunt rezistente la foc. Traseele acestor cordoane trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice.

5.1.156. Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, trebuie sa se faca astfel incat legaturile sa nu fie supuse la eforturi de tractiune. Se prevad lungimi suplimentare egale cu circa 5% … 10% din lungimea necesara pentru evitarea solicitarii cordonului.

5.1.157. La executarea instalatiilor electrice mobile de pe santiere trebuie respectate si conditiile din subcap. 7.9.

5.2. Aparate, echipamente si receptoare electrice

Prevederi comune

5.2.1. In cazul in care aparatele, echipamentele si receptoarele electrice se instaleaza sau se utilizeaza in incaperi sau spatii cu conditii de influente externe diferite de cele obisnuite (vezi anexa 2.), ele trebuie alese in functie de caracteristicile incaperilor si spatiilor respective sau vor fi luate masuri pentru protejarea lor.

Se considera conditii obisnuite cele corespunzatoare clasei 4 si 5 parametrul AA (temperatura) si clasei 1, pentru ceilalti parametri (vezi tabelul 5.2.1.).

5.2.2. Alegerea gradului de protectie al aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice, inclusiv a racordurilor acestora in functie de categoria de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul respectiv, se face pe baza prevederilor generale ale tabelului 5.2.1. Pentru incaperile din locuinte se respecta prevederile din tabelul 5.1.1., din anexa 4 si din SR EN 60529.

5.2.3. In incaperi din clasa de mediu AE 5 (PC) se respecta, pe langa prevederile din anexa 4 si urmatoarele conditii de alegere si montare a aparatelor, receptoarelor si echipamentelor electrice:

- constructia lor nu trebuie sa favorizeze depunerea de praf, scame sau fibre nici in exterior nici in interior si sa nu permita scaparea in afara a scanteilor, a materialelor incandescente sau a metalelor calde (vezi tabelul 5.2.1.);

- temperatura pe suprafata lor exterioara, in regim normal de functionare de durata, la sarcina nominala, trebuie sa fie cu cel putin 75°C mai mica decat temperatura de mocnire a stratului de praf cu grosimea de 5 mm; fac exceptie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatura pe suprafata lor exterioara de maximum 200°C;

- conectarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor mobile trebuie sa se faca prin prize cu contact de protectie, la care orificiile prizelor sunt prevazute cu capace de protectie mobile;

- se interzice amplasarea in astfel de incaperi a aparatelor, echipamentelor i a receptoarelor electrice cu lichide combustibile (de ex. ulei).

5.2.4. In incaperi cu pericol de incendiu din categoria BE 2 (C) si in incaperi construite din materiale combustibile, din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), CA2c (C3) si CA2d (C4), se respecta la alimentarea aparatelor si receptoarelor electrice si urmatoarele conditii:

- aparatele si receptoarele prevazute cu borna delegare la pamant, alimentate prin distributii mobile, trebuie sa aiba conductorul de protectie cuprins in cordonul de alimentare; distributiile mobile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si distributiile fixe;

- aparatele si receptoarele electrice mobile trebuie prevazute cu cordoane speciale, de tip greu, cu izolatie de cauciuc.

5.2.5. In incaperi de clasa AA 5 (T) si clasa AA 6 (anexa 2) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la temperaturile respective sau se prevad masuri suplimentare de racire (de ex. ventilare fortata, etc.).

5.2.6. In incaperi din clasa AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 si AF (K4) in exterior si in zona litoralului AF2a (ZL) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la coroziune, in functie de natura agentilor corozivi. Se admite utilizarea de aparate, echipamente si receptoare electrice in executie normala, cu conditia luarii de masuri la instalarea lor prin care sa li se asigure protectia impotriva agentilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistenta la agentii corozivi respectivi, capsulari) si care sa nu afecteze buna lor functionare.

5.2.7. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura, aburi sau socuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin montare la distanta.

In cazurile in care nu se poate evita amplasarea in pozitii expuse, trebuie luate corespunzatoare de protectie (de grade de protectie corespunzatoare).

5.2.8. In incaperi de categoria BE 2 (C) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice care prin executie sau prin modul de instalare nu pot contribui la producerea sau propagarea incendiilor in timpul functionarii lor normale sau in caz de avarie, cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4.

Tabelul 5.2.1.

Caracteristici si grade de protectie ale aparatelor si echipamentelor in functie de influentele externe (SR EN 60529)

Tabelul 5.2.2.

Receptoare electrocasnice si gradele lor de protectie permise in locuinte

5.2.9. Se admite montarea pe elemente din materiale combustibile clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) a echipamentelor si receptoarelor electrice care degaja caldura in functionare normala, numai daca acestea sunt protejate termic prin constructie sau daca se iau masuri corespunzatoare de protectie.

5.2.10. Aparatele si echipamentele electrice care contin mai mult de 60 l de lichid combustibil pe unitatea de echipament si care in timpul functionarii produc fum, gaze toxice, etc. (de ex. Grupurile electrogene) trebuie instalate in conditiile prevazute in normele specifice, respectandu-se si conditiile din normele referitoare la siguranta la foc.

5.2.11. Se admite montarea in contact direct cu elementele de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1÷  C4) a aparatelor si echipamentelor electrice daca sunt protejate in carcase metalice cu grad de protectie IP 54.

5.2.12. Echipamentele electrice, cu exceptia tablourilor de apartament, trebuie instalate in incaperi cu destinatie speciala in care lucreaza persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), in firide, dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor insarcinate cu exploatarea lor.

5.2.13. Incaperile din clasa BA 5 (EE), destinate echipamentelor electrice, trebuie amplasate si construite astfel incat un eventual incendiu la echipamentele electrice sa nu afecteze incaperile invecinate si un incendiu din incaperile invecinate sa nu afecteze echipamentele electrice.

Trebuie evitata amplasarea lor langa incaperi din categoriile BE 2 (C), BE 3a (A), (BE 3b B) sau din clasa AE 5 (PC).

In cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata, se iau masuri constructive de protectie conform prevederilor din normele PE 107, STAS 9954/1 etc., dupa caz.

Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

Aparate de comutatie pentru instalatii electrice de lumina, prize si sonerie

5.2.14. Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.

Disjunctorul de bransament trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- pozitia de functionare indiferenta (verticala, orizontala etc.);

- posibilitatea de blocare si sigilare pe pozitia deschis a aparatului;

- butonul de actionare de tip “prin apasare” astfel incat sa permita o actionare rapida in caz de urgenta;

- posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea si iesirea din aparat;

- semnalizatorul pozitiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile, solidar fixate pe ax, astfel incat sa fie exclusa o semnalizare eronata a pozitiei reale a contactelor;

- intreruperea circuitului pe toti polii;

- tensiunea nominala de tinere la impuls de min. 6 kV;

- capacitatea de rupere de min. 4,5 kA;

- bornele corespunzatoare conectarii neutrului sunt marcate distinct;

- prevazute cu compensare termica;

- cu sau fara functie diferentiala.

5.2.15. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele de faza.

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6 … 1,5 m, masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

5.2.16. Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6 A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta.

5.2.17. Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conductorul de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzator tensiunii de 220 V.

5.2.18. In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevad prize dupa necesitati.

5.2.19. Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

- peste 2,0 m, la scoli, in clase;

- peste 1,5 m in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

- peste 1,0 m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii.

5.2.20. In cazul instalarii prizelor in pardoseli sau pe pardoseli trebuie sa se foloseasca fie prize in executie speciala, omologate pentru acest scop (cu grad de protectie minim IP 545), fie prize in executie normala, protejate in cutii speciale care asigura gradul de protectie (la patrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice – SR EN 60529) necesar in scopul respectiv.

5.2.21. Prizele dintr-o instalatie electrica utilizate pentru diferite tensiuni, intensitati de curent sau scopuri, trebuie sa fie distincte ca forma sau sa aiba culori diferite sau sa se marcheze distinct in mod vizibil.

5.2.22. Se admite instalarea prizelor in depozite de materiale combustibile cu conditia ca acestea sa fie prevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si de limitare a puterii, amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

5.2.23. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), in incaperi din clasa AE 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza aparatura de calcul.

Prizele din incaperi din clasa AE 5 (PC) trebuie sa indeplineasca si conditiile de la art. 5.2.3.

5.2.24. In incaperi in care se impun conditii speciale de protectie datorita utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie sa fie de tip special (de ex. cu obturator), daca nu se pot lua alte masuri de protectie.

5.2.25. La montarea aparatelor de comutatie pe verticala, unele sub altele, (aparate individuale sau complete de aparate), ordinea de montare incepand de sus in jos trebuie sa fie urmatoare: intrerupator, comutator sau buton de lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi (telefon, antena, etc.), inaltimea de montare a primului aparat de sus va fi conform art. 5.2.15. si 5.2.19. dupa caz.

5.2.26. Intrerupatoarele, comutatoarele in carcasa metalica nelegata la pamant sau PE precum si prizele fara contact de protectie, trebuie instalate fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de cel putin:

- 1,25 m, in incaperi “periculoase” sau “foarte periculoase” la soc electric definite conform STAS 8275 si in incaperi de productie sau de lucru (de ex. in laboratoare, spitale, spalatorii mari, bucatarii din cladiri publice, frizerii, etc.);

- 0,8 m, in alte tipuri de incaperi.

Se admite ca prizele in carcasa metalica daca fac parte din instalatii electrice in care s-au aplicat pentru protectie “alimentarea la tensiune redusa de protectie” sau “separarea de protectie”, sa fie instalate la orice distanta fata de elemente metalice in legatura cu pamantul.

5.2.27. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in elemente de constructie, se monteaza in doze de aparat care trebuie sa asigure protectia impotriva socurilor electrice.

5.2.28. Aparatele de comutatie pentru circuitele iluminatului de siguranta se aleg si se monteaza respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.13.

5.2.29. Intrerupatoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din incaperi pentru bai, grupuri sanitare si piscine, se instaleaza respectandu-se conditiile din subcapitolul 7.2.

Aparate de comutatie, de pornire si reglaj pentru instalatii electrice de forta

5.2.30. Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale circuitului. Se admite si intreruperea conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.

5.2.31. Intrerupatoare, comutatoare si separatoare cu parghie se folosesc atunci cand este necesar sa se asigure posibilitatea unui control vizual, direct si rapid al separatiei (de ex. In organizari de santier, la tablourile generale etc.).

5.2.32. Intrerupatoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia la supracurenti, se aleg si se instaleaza tinandu-se seama de prevederile in subcapitolul 4.2. si de norma de produs.

5.2.33. Intrerupatoarele trebuie montate astfel incat contactele lor mobile sa nu poata inchide sau deschide sub efectul unor vibratii sau datorita greutatii proprii a partilor mobile sau lovirii aparatelor.

Montarea intrerupatorului trebuie sa se faca astfel incat contactele mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand intrerupatorul este deschis.

5.2.34. Prizele si fisele de tip industrial trebuie alese si montate respectandu-se conditiile pentru prizele si fisele instalatiilor electrice de lumina si prize.

5.2.35. La alegerea si montarea aparatelor de comanda, de reglaj si de protectie pentru motoare, trebuie respectate si conditiile in subcapitolul 5.4., pentru baterii de acumulatoare, prevederile din subcapitolul 7.4., iar pentru linii de contact, cele din subcapitolul 7.8.

Sigurante fuzibile si intrerupatoare

5.2.36. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.

5.2.37. Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot utiliza atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina.

5.2.38. La montarea sigurantelor cu filet, conductorul de faza se leaga la contactul central al soclului.

5.2.39. Legatura electrica intre mai multe socluri de sigurante se dimensioneaza pentru cel mai mare curent de regim posibil in circuitele electrice racordate.

5.2.40. Caracteristicile electrice si de functionare ale aparatelor de protectie impotriva supracurentilor trebuie stabilite respectandu-se conditiile de la subcapitolul 4.2.

Tablouri electrice

5.2.41. Tablourile de distributie se realizeaza in constructie deschisa sau inchisa (protejata).

5.2.42. Tablourile de distributie se executa in constructie protejata, prin instalare, dupa necesitati, in cutii, dulapuri sau nise cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4. Se recomanda ca pe cutii, dulapuri si nise dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea de functionare.

5.2.43. Tablourile de distributie in executie deschisa se instaleaza in incaperi din clasa BA5 (EE). Se admite instalarea lor si in incaperi din clasa AD 1 (U0) din cladiri incadrate in categoriile (BE 1a D) si BE 1b (E), daca sunt respectate prevederile din subcapitolul 4.1. referitoare la protectia impotriva socurilor electrice.

5.2.44. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de cabluri, cu exceptia cazurilor prevazute in normativul PE 107.

5.2.45. Se recomanda sa nu se amplaseze tablouri de distributie care contin aparate de masura, in incaperi cu temperaturi sub 0°C si peste +40°C sau in alte conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective. In cazurile in care nu pot fi respectate prevederile de mai sus, trebuie luate masuri pentru a se asigura functionarea corecta a aparatelor de masura (de ex. realizarea unei incalziri locale, reducerea incarcarii circuitelor electrice, folosirea de aparate speciale corespunzatoare conditiilor deosebite, etc.).

5.2.46. Tablourile de distributie trebuie amplasate la distanta de la cel putin 3 cm fata de elementele din materiale combustibile din clasele CA 2a ÷ CA 2d (C1 ÷ C4) sau in conditiile prevazute la art. 3.3.9. Fac exceptie tablourile metalice in executie IP 54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile.

5.2.47. Trebuie evitata instalarea tablourilor de distributie in incaperi din categoria BE 2 (C) si din categoria AE 5 (PC).

In cazurile in care se impune totusi o astfel de amplasare, trebuie luate masuri pentru prevenirea si protectia impotriva propagarii incendiilor, utilizandu-se tablouri de distributie din materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de protectie stabilit conform tabelului 5.2.1. si anexei 4.

5.2.48. Tablourile generale de distributie ale consumatorilor industriali trebuie amplasate cat mai aproape de racordul de bransament, in spatiile de acces ale halelor industriale sau in incaperi speciale.

5.2.49. Tablourile de distributie se prevad cu intrupatoare generale. Fac exceptie tablourile din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa la care necesitatea prevederii intrerupatoarelor generale se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice.

Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv si tablourile santierelor, se prevad cu disjunctor general, daca sunt racordate direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrica sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.

Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile generale ale consumatorilor de forta in cvartalurile de locuinte, a caror putere instalata este de cel mult 5 kW (de ex. puncte termice, statii de pompare, etc.) se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protectie la scurtcircuit, la suprasarcina si la curent de defect.

5.2.50. In cazul utilizarii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie acesta nu trebuie prevazut cu protectie la tensiune minima (sa nu declanseze la functionarea AAR-urilor din amonte).

5.2.51. La cladirile cu sali aglomerate, tabloul de distributie al acestora trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a instalatiilor electrice aferente (cu exceptia celor de siguranta). Intrerupatorul respectiv trebuie amplasat intr-un loc in care nu are acces publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

5.2.52. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate proiectantului ca avand importanta deosebita sau care adapostesc valori importante, precum si in toate cazurile cu risc de incendiu, fara personal permanent de exploatare, tabloul general de distributie trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere si din exteriorul cladirii respective. Intrerupatorul se va instala intr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

5.2.53. La confectionarea tablourilor de distributie trebuie sa se foloseasca materiale incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) si nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure stabilitatea in timp in conditii de lucru normale si de avarie in interiorul tablourilor de distributie. Pentru realizarea unor elemente de protectie impotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasa CA 2a (C1) si CA 2b (C2) (de ex. textolit, pertinax, PVC etc.).

5.2.54. La tablourile de distributie ale receptoarelor prevazute cu alimentare de baza si cu alimentare de rezerva din sursa de alimentare de rezerva (conform PE 124) se prevad masuri constructive de separare intre panourile celor doua alimentari, astfel incat un incendiu de la unul dintre panouri sa nu-l poata afecta pe cel de al doilea.

Trecerile barelor prin ecranul antifoc se executa prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile cablurilor se protejeaza in canal la trecerea prin ecrane in conditiile prevazute in normativul PE 107.

In tablourile capsulate, separatia intre cutiile alimentarii de baza si in cele ale alimentarii de rezerva se considera realizata prin peretii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor etansa conform prevederilor de la aliniatul anterior.

5.2.55. La alegerea si instalarea tabloului pentru receptoarele de siguranta si a tabloului statiei pompelor de incendiu se tine seama si de prevederile din subcapitolul 7.5. iar pentru tabloul iluminatului de siguranta de conditiile de la art. 5.3.32. … 5.3.34.

5.2. 56. Se recomanda sa se evite gruparea in acelasi tablou a aparatelor de curent alternativ impreuna cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite intre faza si pamant. In cazurile in care nu se pot respecta aceste conditii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac exceptie aparatele care necesita pentru functionarea lor, curenti de natura diferita sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea conditiilor de mai sus.

5.2.57. Se interzice instalarea in tablourile de distributie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de ex. ulei). Se admite montarea in tablouri a aparatelor cu dialectici a caror incombustibilitate este garantata de catre producator.

5.2.58. Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie, pentru curenti mai mari de 100 A, se executa in mod obisnuit din bare.

5.2.59. La executarea legaturilor electrice din tablouri se respecta prevederile de la art. 5.1.27. 5.1.39.

5.2.60. Se interzice utilizarea in tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

5.2.61. la tablourile capsulate pentru curenti pana la 200 A, se admite asamblarea fara cutii de bare.

5.2.62. Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si intre acestea si elemente si parti metalice legate la pamant, trebuie prevazuta o distanta de conturare de minimum 30 mm si o distanta de izolare in aer de 15 mm.

5.2.63. Distanta libera intre bare in tablouri se stabileste conform STAS R 7944.

5.2.64. Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin:

- 50 mm, pana la elementele de constructie (usi pline, pereti, etc.);

- 100 mm, pana la pereti sau usi din plasa;

- 200 mm, pana la bariere de protectie.

Peretii si ingradirile de protectie si usile pline sau din plasa se executa cu inaltimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu inaltimea de minimum 1,2 m.

5.2.65. Distantele de izolare in aer, de conturnare si de protectie impotriva socurilor electrice in cazul tablourilor de distributie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.

5.2.66. Distanta dintre elementele metalice de protectie sau sustinere care sunt legate la pamant sau la neutru ale unui tablou de distributie (carcase, panouri, etc.) din incaperi, putin periculoase la socuri electrice (de ex. incaperi de productie si laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate, din lemn, asfalt, etc.) si elemente metalice legate la pamant, trebuie sa fie de minimum 0,8 m.

In incaperi industriale, aceasta distanta trebuie sa fie de cel putin 1,25 m. In cazul in care se iau masuri prin care elementele metalice in legatura cu pamantul devin inaccesibile pe intreaga suprafata din zona de manipulare (de ex. prin acoperirea cu masti, tuburi etc. din materiale electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distante.

5.2.67. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m.

Fac exceptie tablourile din locuintele pentru care se admite o inaltime de cel mult 2,5 m.

5.2.68. La tablourile capsulate, inaltimea laturii de jos a tabloului fata de pardoseala finita se stabileste avandu-se in vedere posibilitatea de realizare a razei de curbura admisa pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordeaza la tablou.

La tablourile de distributie amplasate in incaperi de clasa BA 5 (EE), inaltimea de montaj nu se normeaza.

5.2.69. Aparatele de masura cu inregistrare sau citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa acestora tinandu-se seama de recomandarile din normativul PE 111/7.

5.2.70. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou, se prevede cu o latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie etc.).

5.2.71. Coridorul de acces intre doua tablouri de distributie si coridorul dintre tablou si parti metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.

5.2.72. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune, neizolate si protejate impotriva atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele parti ale unui coridor de acces si alte elemente si utilaje electrice, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1,4 m.

5.2.73. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distributie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1 m.

5.2.74. Intre pardoseala finita a coridorului din fata sau din spatele tabloului de distributie, plafonul incaperii si elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, se prevede o distanta libera pe verticala de cel putin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaza impotriva atingerilor directe daca se gasesc la mai putin de 2,5 m de la pardoseala. Distanta dintre aceste elemente si elementele care fac parte din circuitele curentilor de lucru si care in exploatare se gasesc sub tensiune si nu sunt protejate impotriva atingerilor, trebuie sa fie cel putin 2,5 m.

5.2.75. La coridoarele de acces ale tablourilor de distributie, formate din mai multe panouri cu o lungime totala mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.

In cazul coridoarelor cu o latime mai mare de 3 m, prevederea a doua cai de acces nu este obligatorie.

5.2.76. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate in incaperi de clasa BA 5 (EE), se prevad cu ingradiri de protectie pe partea laterala a tablourilor. Ingradirile de protectie se executa din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plasa cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, amplasate astfel incat sa nu fie posibila atingerea partilor sub tensiune.

5.2.77. Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elementele de conectare etc., cat si circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distributie, se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari. Pe etichetele sigurantelor fuzibile se mentioneaza si curentii nominali ai acestora.

5.2.78. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate in caz de incendiu, calamitate naturala etc., se marcheaza distinct, vizibil si clar astfel incat sa poata fi identificate rapid la necesitate.

5.2.79. Tablourile de distributie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerintelor Legii 10/1995 privind rezistenta si stabilitatea atat statica cat si dinamica (la vibratii).

5.2.80. Tablourile si stelajele lor trebuie protejate impotriva coroziunii.

5.2.81. tablourile de santier trebuie executate si montate respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.9.

Receptoare electrice

5.2.82. Alegerea si alimentarea cu energie a receptoarelor electrice si aparatelor montate pe ele, se va face respectand prevederile din prezentul capitol, din capitolul 3 si normele de produs sau agrementele tehnice corespunzatoare acestora.

5.2.83. Puterea nominala a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleasa in functie de necesitatile acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice.

5.2.84. In cazul aparatelor medicale si care functioneaza in vecinatatea pacientului sau in contact cu pielea acestuia, protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conformitate cu prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate electrocasnice respectand pe langa conditiile din tabelul 5.2.2. si conditiile din SR CEI 60536.

5.2.85. In cazul receptoarelor care in timpul functionarii pot produce perturbatii in reteaua furnizorului de energie electrica (de ex. Regim deformant), trebuie luate masuri pentru limitarea acestor perturbatii, conform normativelor PE 142 si PE 143.

5.2.86. Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 kW.

Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad cu dispozitive de actionare (de ex. contactoare) pe circuitul fix de alimentare, daca receptorul nu est echipat cu intrerupator de catre producator.

5.2.87. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II si III de protectie impotriva socurilor electrice (definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fara conductor de protectie, iar a receptoarelor din clasa I de protectie, prin circuite cu conductor de protectie.

5.2.88. Receptoarele electrice monofazate, mobile si portabile, a caror carcasa se leaga la un conductor de protectie, trebuie alimentate prin cordoane cu tei conductoare din care unul pentru protectie.

5.2.89. In incaperile din categoria BE 2 (C) sau din clasa AE 5 (PC), receptoarele electrice trebuie alimentate prin cordoane flexibile in conditiile de la art. 5.1.155.

5.2.90. Distantele dintre receptoarele electrice, precum si distantele dintre acestea si elementele de constructie, obiecte fixe din incaperi, etc., trebuie alese astfel incat manevrarea, intretinerea, verificarea si repararea acestora sa se poata desfasura in bune conditii, respectandu-se si prevederile din legea 90/96.

5.2.91. La receptoarele electrice mobile (de ex. la cele basculante montate pe glisiere, la cuptoare cu vatra mobila, et.), conductoarele electrice de alimentare se introduc in tuburi flexibile fixate cu un capat in tubul rigid de protectie al instalatiei electrice fixe de alimentare cu energia electrica si cu celalalt capat in cutia de borne a receptorului electric. Lungimea tuburilor flexibile se alege astfel incat sa se asigure deplasarea receptoarelor electrice pe toata lungimea necesara.

5.2.92. Protectia receptoarelor electrice impotriva supracurentilor si protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conditiile prevazute in subcapitolul 4.2., respectiv 4.1. si art. 5.4.9.

5.3. Instalatii electrice de prize si iluminat normal

5.3.1. Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize.

5.3.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.

5.3.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de siguranta.

5.3.4. Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat normal se face respectand prevederile din subcapitolul 5.1.

5.3.5. Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face respectandu-se conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

Fac exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea totala instalata pe un circuit de lumina este de 1,5 kW, in cazul in care puterea instalata pe apartament este de pana la 9 kW (conform PE 155);

Fac exceptie, de asemenea, circuitele de lumina din spatiile comune ale cladirilor de locuit (de ex. Holuri, scari, etc.) unde puterea totala instalata este de 1 kW.

5.3.6. In cladirile de locuit trebuie sa se prevada cel putin cate un loc de lampa in fiecare incapere de locuit si dependinta.

In subsolurile cladirilor de locuit se admite prevederea de locuri e lampa respectandu-se conditiile din STAS 6646/1,2.

5.3.7. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priza monofazate se face respectandu-se prevederile din art. 5.1.6.

5.3.8. Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 kW.

In locuinte, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. masini de spalat, aparate de climatizare etc.) trebuie prevazute cat un circuit de priza separat.

Sectiunile conductoarelor se dimensioneaza corespunzator puterii receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decat cele din anexa 6.

5.3.9. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevazute cu contact de protectie.

5.3.10. Dimensionarea circuitelor de priza trifazate se face respectand conditiile din art. 5.1.6. si prevederile din subcapitolul 5.2. si 5.4. referitoare la conditiile de alimentare a receptoarelor de forta.

5.3.11. Dimensionarea circuitelor care alimenteaza prize de tensiuni reduse sau prize de separatii, se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protectie, respectiv de separare.

5.3.12. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumina si prize se face conform prevederilor din art. 5.1.6.

5.3.13. Trebuie evitata traversarea incaperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) si din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice care deservesc alte incaperi.

Face exceptie incaperile pentru bucatarii si bai din locuinte, precum si alte cazuri justificate de catre proiectant, in care se admit astfel de traversari.

5.3.14. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distributie.

5.3.15. La instalarea conductelor unui circuit sau mai multor circuite in acelasi element de protectie (tuburi, plinte, etc.) se respecta prevederile de la art. 5.1.65. si 5.1.66.

Corpuri de iluminat. Conditii de alegere, de montaj si de alimentare

5.3.16. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaza respectandu-se pe langa prevederile din acest normativ si conditiile din STAS 6646/1,2,3.

Pentru corpurile de iluminat din incaperi de baie, grupuri sanitare etc., se respecta si conditiile din subcapitolul 7.2., iar pentru cele din statii de baterii de acumulatoare, se respecta si conditiile din subcapitolul 7.4.

5.3.17. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumina se face in functie de:

- influentele externe (tabelul l5.2.1),

- destinatia incaperilor si a constructiei (tabelul 5.2.2);

- cerintele luminotehnice;

- masurile de protectie impotriva socurilor electrice; (subcap. 4.1, tabelul 5.2.2.);

- regimul de functionare;

- criterii economice.

Corpurile de iluminat din incaperi pentru bai, grupuri sanitare etc., se aleg, se amplaseaza si se alimenteaza conform prevederilor din subcapitolul 7.2.

5.3.18. In incaperi cu aglomerari de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1)

5.3.19. In incaperi cu praf, scame sau fibre combustibile, din clasa AE 5 (PC) se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura va fi de cel mult 200°C.

5.3.20. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente, fluorescente sau cu descarcari in vapori metalici care se instaleaza in depozite de materiale combustibile, trebuie sa fie prevazute cu glob, respectiv cu difuzor si daca exista si pericol de socuri mecanice, vor avea si gratar protector.

Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat un eventual scurtcircuit la ele sa nu poata provoca un incendiu.

5.3.21. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in conditiile date in STAS 12604/5.

5.3.22. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la un conductor de protectie trebuie instalate fata de elemente in legatura cu pamantul la distanta de cel putin 0,8 m in incaperi „putin periculoase la socuri electrice” si la cel putin 1,25 m, in cele „periculoase sau foarte periculoase la socuri electrice” (definite in STAS 8275).

5.3.23. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul neutru la borna conectata la partea filetata a duliei.

5.3.24. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente se amplaseaza la urmatoarele distante masurate intre axa optica a sursei de lumina si materialul combustibil:

Fac exceptie corpurile de iluminat cu marcaj „F”

5.3.25. Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

5.3.26. La montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile trebuie respectate conditiile prevazute la art. 3.5.9. si art. 5.2.11.

5.3.27. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige de tavan, bolturi, dibluri etc,) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

Circuite, coloane si tablouri de distributie pentru iluminatul de siguranta

5.3.28. Circuitele iluminatului de siguranta de tip 1, 2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau distantate la cel putin 10 cm fata de traseele acestora. Se admit trasee comune si nu se normeaza distanta in cazurile in care circuitele iluminatului normal si ale iluminatului de siguranta sunt executate ingropat sub tencuiala sau inglobate in beton, daca pentru protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau cand circuitele se executa in cabluri electrice armate.

5.3.29. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de siguranta.

Face exceptie iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului din incaperile blocului operator de la spitale si clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce alimenteaza orice alt iluminat de siguranta.

5.3.30. Tabloul de distributie pentru iluminatul de siguranta trebuie sa fie distinct de tabloul iluminatului normal in cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 1 sau 2.

Acest tablou se amplaseaza intr-o incapere diferita de aceea in care este instalat tabloul pentru iluminatul normal. Se admite si amplasarea in aceeasi incapere cu conditia luarii de masuri constructive sau de montaj prin care sa se evite afectarea tabloului iluminatului de siguranta.

5.3.31. In cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 3 sau 4 nu se impune tabloul separat pentru iluminatul de siguranta dar, in tabloul de distributie la care este racordat, se prevad pentru iluminatul de siguranta elemente de comanda si de protectie separate si marcate distinct.

5.3.32. Dimensionarea conductoarelor circuitelor si coloanelor iluminatului de siguranta se face respectandu-se conditiile corespunzatoare din subcapitolul 5.1.

5.4. Instalatii electrice de forta

5.4.1. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat.

Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare, etc.) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

5.4.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie se face conform conditiilor de la subcapitolul 5.1. si respectiv de la subcapitolul 4.2., tinandu-se seama in cazul motoarelor, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.

Alegerea, instalarea si alimentarea motoarelor electrice

5.4.3. Puterea nominala a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat superioara aceleia stabilite prin calcul.

5.4.4. Motoarele electrice se amplaseaza avandu-se in vedere asigurarea spatiului necesar pentru verificari, intretinere si reparatii.

Pornirea motoarelor electrice

5.4.5. In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiuni a furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face:

a) direct, pentru:

- motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pana la 4 kW inclusiv;

- motoare trifazate (cu tensiunea intre faze de 380 V) cu puteri pana la 5,5 kW inclusiv;

b) cu parate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari decat cele de la punctul a), la tensiunile respective.

5.4.6. La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care porneste direct se determina prin calculul pe baza verificarii stabilitatii termice si dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depasi 20% din puterea transformatoarelor respective.

5.4.7. La consumatorii alimentati cu surse proprii de energie electrica, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determina pe baza de calcul, verificandu-se satisfacerea conditiei de pierdere de tensiune admisa.

Protectia motoarelor electrice

5.4.8. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc.) si cu dispozitive de comanda si detectie automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.), alese conform prevederilor subcapitolului 4.2.

5.4.9. Protectia impotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cand supraincarcarea lor nu este posibila (de ex. motoare de actionare a ventilatoarelor etc.). In aceste cazuri se prevede numai protectia la scurtcircuit.

5.4.10. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima trebuie prevazuta:

- la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu actionare manuala;

- la motoare electrice a caror pornire automata nu este permisa din motive de siguranta pentru personalul de exploatare sau datorita conditiilor impuse de procesul tehnologic.

5.4.11. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima in cazurile in care este necesara, se prevede la fiecare motor.

Se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie la lipsa de tensiune pentru mai multe motoare in urmatoarele conditii:

- in cazul in care motoarele sunt cu pornire directa, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si suma puterilor nominale este de maximum 15 kW;

- in cazul in care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat in starea initiala de pornire, in cazul lipsei de tensiune.

5.4.12. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie trebuie prevazute cu dispozitive de protectie impotriva cresterii turatiei peste valoarea admisa in cazul in care conditiile tehnice de functionare permit o asemenea crestere a turatiei sau cand aceasta crestere poate periclita personalul.

6. VERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

6.1. Instalatiile electrice trebuie sa fie verificate in timpul executiei si inainte de punerea in functiune de catre executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 si CEI 60364-6-61.

6.2. In timpul executiei se face o verificare preliminara. Dupa executarea instalatiei electrice se face verificarea definitiva, inainte de punerea in functiune, pe baza dosarului de instalatii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electrica.

6.3. Verificarea preliminara consta din:

- verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor;

- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei, inaintea acoperirii cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare sau de rezistenta;

- verificarea calitatii tuburilor ce se monteaza in cofraje;

- verificarea aparatelor electrice.

De asemenea, de la caz la caz, in proiectul de executie se vor stabili lucrari de verificare preliminara dictate de specificul constructiei sau al modului de executie (continuitatea si corecta pozare a tuburilor montate in cofraj inaintea turnarii betonului, prevederea golurilor si sliturilor necesare executarii instalatiei electrice etc.).

6.4. Verificarea definitiva cuprinde:

- verificari prin examinare vizuala;

- verificari prin incercari.

6.5. Verificari prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei, atunci cand este cazul. Astfel, se urmareste daca:

- au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa (de ex. distantele prescrise, barierele, invelisurile, etc.) prevazute in proiect;

- au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie sa impiedice propagarea focului;

- alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform proiectului;

- dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplasate in locurile corespunzatoare;

- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;

- culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform conditiilor din normativ;

- conexiunile conductoarelor au fost realizate corect;

- materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt accesibile pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii.

6.6. Verificarile prin incercari, se efectueaza de preferinta in urmatoarea ordine:

- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare (art. 6.8.);

- rezistenta de izolatie a conductoarelor (art. 6.9.);

- separarea circuitelor (art. 6.10.);

- rezistenta pardoselilor (art. 6.11.);

- protectia prin intreruperea automata a alimentarii (art. 6.12. si ghidul GP 052);

- incercari functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica (art. 6.13.).

6.7. Verificarea lucrarilor ascunse se face pe parcursul executarii acestora conform art. 6.5 si art. 6.6 si se consemneaza in procese verbale care se vor atasa la procesele verbale de receptie.

6.8. Incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor de egalizare a potentialelor, se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 - 24 V (in gol) in c.c. sau c.a. si un curent de minimum 0,2 A.

6.9. Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se masoara:

a) intre conductoarele active luate doua cate doua;

b) intre fiecare conductor activ si pamant.

Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelul 6.1. si un curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie masurate trebuie sa fie cel putin egale cu cele din tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.

Valorile rezistentei de izolatie

Daca instalatia are in componenta dispozitive electronice, se masoara rezistenta de izolatie intre conductoarele de faz si conductorul neutru, legate impreuna si pamant.

Toate masuratorilor se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare.

6.10. Separarea de protectie a unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prin masurarea rezistentei de izolatie, in conditiile din tabelul 6.1., receptoarele fiind conectate in masura posibilitatilor.

6.11. Rezistenta de izolatie a pardoselii se va masura in toate cazurile in care se impune ca pardoseala sa fie izolanta. Se va masura rezistenta pardoselii in cel putin trei locuri, unele dintre ele fiind la cca. 1 m de la elementul conductor accesibil in incapere. Daca mai exista suprafete de podea importante in incapere se va masura si rezistenta lor.

Masurarea rezistentei se face cu doi electrozi in forma de disc, cu diametrul de 250 mm, avand o greutate de 40 kg fiecare, amplasati la distanta de 0,8 m. Intre electrozi si pardoseala se aseaza o panza bine udata cu diametrul minim 270 mm. Se masoara rezistenta intre cei doi electrozi.

Masurarea rezistentei pardoselii se efectueaza in curent continuu la tensiunea de 500 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mica de 500 V) si de 1000 V (daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).

Rezistenta de izolatie masurata intre electrozi trebuie sa fie de cel putin 50 kW pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 100 kW pentru o tensiune normala mai mare de 500V, in orice punct de masurare.

6.12. Verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se face:

- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;

- verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie;

- verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant (naturala, artificiala sau complexa) se masoara conform prevederilor din prescriptiile specifice (STAS 12604/5 si CEI 60364-6-61).

6.13. Ansamblurile de aparate care nu au fost montate in uzina ci pe santier (aparataj, motoare, comanda etc.) se supun unor incercari functionale pentru a verifica daca ele au fost corect montate.

Ele se supun unor incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau conturnari.

Tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul 6.2. pentru valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V. Ea se aplica intre conductoarele active si masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un minut. Echipamentele se supun incercarii inaintea legaturii lor definitive in instalatia eletrica.

Tabelul 6.2.

Valorile tensiunii de incercare

6.14. Daca o instalatie electrica a suferit modificari partiale, se admite ca inainte de darea in functiune sa se verifice numai partea modificata din instalatie, iar pentru instalatia existenta sa se prezinte ultimele buletine.

6.15. La verificarea instalatiilor eletrice ale constructiilor trebuie sa se respecte si prevederile din 'Normativul privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatiile aferente' - indicativ C 56 si 'Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice'.

La verificarea sistemelor de protectie impotriva socurilor electrice, trebuie respectate si prevederile din seria SR CEI 60364-4, din normativul PE 116 si NSSMUEE 111.

6.16. In vederea punerii sub tensiune, la terminarea lucrarilor se efectueaza controlul executiei instalatiilor electrice. Acest control se finalizeaza printr-un certificat, care constituie componenta dosarului instalatiei de utilizare ce se depune la operatorul de retea.