Prezentarea sistemului electroenergetic national

Prezentarea Sistemului Electroenergetic National

Scurt istoric

Romania a fost printre primele tari din lume care a folosit energia electrica. In anul in care la New York, Edison punea in functiune prima centrala electrica - septembrie 1882, au aparut si primele documente care atesta inceputurile electrificarii in tara noastra. Astfel, in anul 1882 a fost pusa in functiune in Bucuresti, o centrala electrica cu cazane de abur si dinamuri Bresh, ce asigura curent continuu printr-o linie electrica la tensiunea de 2 kV, in cablu subteran, pentru iluminatul palatului regal, iar in anul 1883, linia s-a prelungit pana la palatul Cotroceni pentru iluminatul acestui palat. Ulterior s-au pus in functiune o centrala electrica la atelierele CFR pentru alimentarea Garii de Nord si un grup la Fabrica de Hartie Busteni. In anul 1884 a intrat in functiune la Timisoara o centrala electrica cu 4 grupuri de 30 kW pentru iluminatul public, care a fost pus in functiune la 12 noiembrie 1884. Astfel orasul Timisoara a devenit primul oras cu iluminat electric stradal extins din Europa.

In anul 1885 a fost realizat iluminatul electric al Teatrului National din Bucuresti, devenind al treilea teatru din Europa iluminat electric. In acelasi an s‑a pus in functiune iluminatul electric la Spitalul Militar din Bucuresti, primul spital din Europa electrificat electric.

Procesul de electrificare a continuat apoi in toate zonele tarii si s-a desfasurat in urmatoarele etape:

Perioada 1882 - 1919, caracterizata printr-o evolutie fara orientari strategice, pe baza initiativelor administratiilor locale, cu scopul realizarii in principal a iluminatului stradal si casnic. S-au realizat si unele electrificari regionale, folosindu-se media tensiune la liniile electrice. Au fost construite si puse in functiune si primele hidrocentrale pe raurile interioare.

Perioada interbelica, 1920 - 1940, caracterizata printr-o evolutie in conditiile de economie libera. Electrificarea tarii a continuat prin constructia de centrale electrice izolate, de electrificari regionale, cu centrale electrice interconectate prin linii de 60 si 110 kV. Consumul de energie electrica a crescut continuu in aceasta etapa.

Perioada celui de-al doilea razboi mondial, 1941 - 1944, caracterizata printr-o stagnare a consumului de energie electrica si a electrificarii tarii.

Perioada 1945 - 1949, caracterizata printr-o intensa activitate de reconstructie dupa razboi si a utilizarii la maximum a capacitatilor centralelor si a retelelor electrice.

Perioada 1950 - 1960, caracterizata de cresterea cererii de energie electrica, extinderea instalatiilor existente si constructia de instalatii moderne de productie, transport si distributie a energiei electrice.

S-au facut primii pasi spre construirea unui sistem electroenergetic unic. In aceasta etapa s-a creat si consolidat un sistem interconectat la nivel national, cu functionare la tensiunea de 110 kV. S-a conceput si realizat Dispecerul Energetic National (DEN) pentru conducerea si controlul Sistemului Electroenergetic National.

Perioada 1961 - 1989, caracterizata de dezvoltarea accelerata a industriei si intensificarea electrificarii Romaniei, prin extinderea sistemului electroenergetic si constructia unui numar mare de centrale electrice si a unui volum mare de retele electrice.

Principalele resurse energetice primare folosite au fost gazele naturale, titeiul, carbunele si energia hidraulica. S-a interconectat SEN cu sistemele energetice vecine. Incepand insa cu anul 1982, ca urmare a cresterii consumului de energie electrica, Romania a inceput importul de resurse energetice.

Perioada 1990 - 2006, caracterizata de scaderea consumului de energie electrica, ca urmare a reducerii activitatii industriale: S-au facut mai multe reorganizari ale sectorului energetic, nu toate cu rezultatele dorite. S-au modernizat mai multe instalatii energetice de productie, transport si distributie a energiei electrice. S-a pus in functiune primul grup de 700 MW la centrala Nucleara Cernavoda. S-a interconectat SEN cu UCTE si s-a infiintat piata de energie electrica.

Dezvoltarea Sistemului Electroenergetic National

Dezvoltarea Sistemului Electroenergetic National se prezinta sintetic prin modul in care a evoluat puterea instalata in centralele electrice, structura productiei de energie electrica si volumul instalatiilor de transport si distributie.

In tabelul 2.1 se prezinta evolutia puterii instalate si a productiei de energie electrica in perioada 1965-2002, iar in tabelele 2.2 si 2.3 se prezinta evolutia retelelor electrice in perioada 1965-2000 privind lungimea la diferite nivele de tensiune si numarul si puterea instalata a statiilor si posturilor electrice.

Productia de energie electrica a crescut, avand un varf in anul 1985, apoi a scazut productia in centralele termoelectrice si a crescut in centralele hidroelectrice. Lungimea liniilor electrice, precum si numarul si puterea electrica a statiilor electrice si posturilor de transformare au crescut permanent.

Tabelul 2.

Tabelul 2.

Tabelul 2.

Nota: Pentru anul 1999 informatiile au fost insuficiente.

Interconectarea SEN cu sistemele electroenergetice ale tarilor vecine

In figura 2.1 se prezinta Sistemul Electroenergetic National cu principalele statii si linii electrice de inalta tensiune si legaturile actuale cu sistemele electroenergetice vecine.

Interconectarea SEN cu tarile vecine a fost orientata spre legaturile cu sistemele electroenergetice ale tarilor membre CAER. In timp s-au realizat urmatoarele linii de interconexiune, sau de sprijin cu tarile vecine:

Linia Grozavesti - Giurgiu - Ruse, la 60 kV, pusa in functiune la data de 27.08.1949, pentru livrarea de energie electrica in insula, in zona Ruse.

Linia de interconexiune Ludus - Lemesany, pentru livrarea de energie electrica in Cehoslovacia, in schimbul echipamentelor energetice livrate pentru CTE Ludus. Linia construita pentru tensiunea de 400 kV, a fost pusa in functiune la tensiunea de 220 kV la data de 27.10.1963, realizandu-se astfel primul paralel intre SEN si sistemul electroenergetic al tarilor membre CAER (SEI). Astfel Romania devine membru cu drepturi depline in Directia Centrala de Dispecer (DCD) de la Praga, care coordoneaza functionarea SEI, format prin interconectarea partii de vest a URSS, Poloniei, Germaniei de Est, Ungariei si Bulgariei.

In anul 1965 s-a pus in functiune statia de 400 kV Mukacevo (URSS) la intersectia liniilor Ludus - Lemesany cu Burstinskaia - Strii - Saioszeged, prin care se livra Ungariei energie electrica din URSS. Linia Ludus - Lemesany a fost trecuta la 400 kV si a fost racordata la statia Mukacevo de 400 kV.

La data de 23 martie 1964 s-a pus in functiune linia de 110 kV Timisoara - Kikinda, pentru alimentarea cu energie electrica a zonei Kikinda (Yugoslavia), fara functionarea in paralel.

La data de 30.03.1967 s-a pus in functiune linia de 220 kV Isalnita - Boicinovti - Kozlodui, pentru realizarea schimburilor de energie electrica cu Bulgaria, interconectandu-se astfel sistemele electroenergetice roman si bulgar cu SEI.

Linia de 110 kV, Gura Vaii - Sip, executata pentru alimentarea cu energie electrica a zonei iugoslave, in timpul executiei hidrocentralei Portile de Fier I.

La data de 19.06.1972 s-a pus in functiune o linie de 400 kV intre hidrocentralele Portile de Fier I si Djerdap (Yugoslavia), pentru cresterea elasticitatii in functionare a celor doua hidrocentrale. Din anul 2001, LEA Portile de Fier - Djerdap este folosita pentru interconectarea cu zona a doua sincrona a UCTE.

Linia Arad - Szeged (Ungaria) de 400 kV, pusa in functiune la data de 21.09.1972, la 220kV, pentru efectuarea schimburilor de energie electrica cu Austria, in prima etapa. In anul 2003, linia a fost trecuta la 400 kV, in vederea interconectarii SEN cu zona 1 de sincronism a UCTE.

La data de 25.06.1978, s-a pus in functiune grupul de 15 MW la CHE Stanca - Costesti si linia de 110 kV Stanca - Costesti, construite impreuna cu Republica Moldova (URSS), pentru efectuarea unor schimburi locale de energie electrica intre Romania si Republica Moldova.

Liniile de 110 kV, Tutora - Ungheni si Husi - Cioara, construite tot pentru realizarea unor schimburi locale de energie electrica intre Romania si Republica Moldova.

Pentru import de energie electrica din URSS de catre Romania si Bulgaria si in perspectiva de catre Turcia si Grecia s-a realizat linia de 750 kV intre Ucraina de Sud (URSS) - Isaccea (Romania) si Varna (Bulgaria), pusa in functiune la 30.12.1986. Statia de 750 kV Isaccea s-a pus in functiune in sarcina la data de 11.06.1987.

Linia de 110 kV intre Ostrovul Mare (Romania) si Kusiak (Yugoslavia), realizata dupa punerea in functiune a hidrocentralei Portile de Fier II la data de 13.05.1988, pentru schimburi locale de energie electrica.

In tabelul 2.4 se prezinta liniile de interconexiune si capacitatea lor de transport.

Tabelul

Liniile de interconexiune, 2004

Interconectarea SEN la UCTE

Pregatirea pentru interconectare SEN cu UCTE a inceput in anul 1991 si a avut urmatoarele etape:

In anul 1991, s-au initiat primele studii si programe de pregatire a instalatiilor SEN in vederea indeplinirii conditiilor tehnice pentru interconectarea cu UCTE.

In noiembrie 1993, inceteaza functionarea interconectarii SEN cu Sistemul Electroenergetic Interconectat Est - European (SEI) cu dispecerul de la Praga. Romania a inceput demersurile pentru admiterea functionarii SEN in proba cu sistemele electroenergetice ale Iugoslaviei, Macedoniei si Greciei, membre UCTE, care functionau separat de reteaua principala, in zona a doua de sincronism a UCTE, ca urmare a distrugerii retelei pe teritoriul ex-Iugoslaviei, in timpul conflictului din anii 1991 si 1992.

La data de 5 aprilie 1994, SEN intra in functionare sincrona cu sistemele electroenergetice din zona a doua sincrona a UCTE.

In 1997, Romania prezinta cererea oficiala de interconectare a SEN cu UCTE si se constituie Comitetul Tehnic UCTE - Romania - Bulgaria, pentru coordonarea activitatilor in indeplinirea procedurilor pentru aderare. Se stabileste o procedura de efectuare in comun cu sistemul electroenergetic bulgar, a probelor de interconectare. Comitetul tehnic UCTE elaboreaza un catalog de masuri care prevede cerintele si criteriile de calitate privind caracteristicile tehnice de functionare si organizare a conducerii sistemului, masuri referitoare la gestionarea energiei electrice, precum si masuri de verificare a capacitatilor SEN de a functiona interconectat cu UCTE.

Efectuarea probelor de performanta in vederea interconectarii in perioada ianuarie 2001 - ianuarie 2003. Conform procedurii de aderare, probele de functionare interconectata de iarna si de vara au fost efectuate in perioadele: 8 ianuarie 2001 - 31 martie 2001 si 9 iulie 2001 - 30 septembrie 2001, atat in retea separata cu sistemul electroenergetic bulgar (cate doua saptamani) cat si in functionare interconectata monitorizata (cate 10 saptamani), in zona a doua de sincronizare UCTE, pe baza programelor stabilite de Comitetul Tehnic. In timpul probelor s-a constatat ca SEN are capacitatea de a acoperi cererea de energie electrica si rezervele necesare de a satisface calitatea reglajului primar, secundar si de tensiune precum si a mobilizarilor rezervelor de putere in regimuri perturbate.

In urma efectuarii cu succes a probelor de interconectare, Comitetul Tehnic a recomandat, iar Comitetul Director al UCTE a aprobat inceperea la 1.02.2002 a testului de durata, de un an de functionare interconectata a SEN in zona a doua de sincronism UCTE. Acest ultim test in vederea interconectarii s-a efectuat cu succes in perioada 1.02.2002 - 31.01.2003.

In urma propunerii Comitetului Director, in data de 8.05.2003, Adunarea Generala UCTE, atribuie Transelectrica, in calitate de Operator de Transport si Sistem al SEN, titlul de membru UCTE cu drepturi depline si permisiunea de functionare sincrona permanenta a SEN cu UCTE.

La data de 23 septembrie 2004, Comitetul Director al UCTE decide resincronizarea zonelor UCTE (Fig. 2.2), astfel:

Conectarea liniei electrice de 400 kV Sandorfalva (Ungaria) - Arad (Romania) in statia Arad, la 10 octombrie 2004 orele 10³⁴;

Continuarea reconectarii prin conectarea urmatoarelor linii: LEA 400 kV Sandorfalva (Ungaria) - Subotica (Serbia), LEA 400 kV Trebinje (Bosnia - Hertegovina) - Podgorica (Muntenegru), LEA 400 kV Mukacevo (Ucraina) - Rosiorii (Romania), LEA 400 kV Mladost (Serbia) - Ernestinova (Croatia)

Resincronizarea s-a realizat prin telecomanda de la Dispecerul Energetic National. Schimbul de date s-a realizat cu parametrii de interconexiune, in timp real, conform normelor UCTE.

La 9 noiembrie 2004, Transelectrica a devenit membru al ETSO, care asigura cooperarea europeana a operatorilor de transport si de sistem pentru dezvoltarea pietei de electricitate din Uniunea Europeana. Prin integrarea Transelectrica in ETSO, Romania devine prima tara din sud-estul Europei, nemembra a Uniunii Europene, care se integreaza in UCTE si ETSO, ambele structuri organizatorice de specialitate ale operatorilor de transport si de sistem din cadrul Uniunii Europene.

Integrarea SEN in Sistemul Electroenergetic European are urmatoarele avantaje:

Contributia la incheierea "Capitolului 14 Energie" privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

Integrarea pietelor de electricitate din sud-estul Europei in piata unica de electricitate din Europa;

Accesul producatorilor de energie din Romania la export in Uniunea Europeana;

Oportunitati pentru furnizorii din Romania de achizitii de energie de pe piata europeana;

Cresterea increderii investitorilor;

Functionarea la standarde inalte de siguranta si calitate;

Cresterea economicitatii functionarii (reducerea efortului de participare la reglaj).