Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
Actuator: un subansamblu care produce un lucru mecanic ca raspuns la un semnal; structura lui nu mai poate fi descompusa in sub-structuri decat cu riscul de a pierde capacitatea de generare a miscarii.
Particularitati ale actuatorilor utilizati in mecatronica
ROLUL ELEMENTELOR DIN STRUCTURA ACTUATORILOR
Rol structural (de a prelua incarcarile si sarcinile transmise)
Rol senzorial (ofera suplimentar posibilitatea incorporarii in structura lor a
senzorilor si traductorilor pt control in bucla inchisa)
Rol de actionare
FIDELITATEA
(Criteriu calitativ hotarator - precizia de transmitere a fluxului de semnale
purtatoare de informatii)
Utilizarea unor materiale cu proprietati deosebite
(mat. piezoelectrice,fluide electroreologice, aliaje cu memoria formei,
materiale compozite etc. )
Impunerea unor tehnologii de prelucrare deseori neconventionale (eroziune electrica, eroziune chimica, eroziune ultrasonica, prelucrare cu laser, depunerea in starturi subtiri etc.)
Tehnologii
de prelucrare Miniaturizare
Impunerea unor metode de
masurare si control neconventionale
metoda difractiei, metoda holografica, metoda scanarii
Caracteristici generale ale actuatorilor din sistemele mecatronice:
Micsorarea dimensiunilor elementelor de executie influenteaza marimea fortei (cuplului dezvoltat)
Ex: actuatori electrostatici - lucrul mecanic raportat la volum (Fl/l3) este invers proportional cu patratul lungimilor, rezultand ca lucrul mecanic dezvoltat de forta electrostatica creste odata cu scaderea dimensiunilor.
Ex: la unii actuatori, scaderea dimensiunilor sub o anumita limita determina forte (cupluri) mai mici decat fortele rezistente(frecare, gravitatie)
Materiale cu proprietati mecanice deosebite: monocristale, materiale amorfe de tip "whiskers" (fibre foarte scurte) au caracteristici de rezistenta de pana la 1000 ori mai mari decat materialele policristaline cu aceeasi compozitie chimica.
Acest fapt se explica prin inexistenta limitelor intre cristale, rezultand uzuri mici si deci surse de erori mici
λ=l1/l2 iar cσ= σ1/σ2=1/λ, ceea ce inseamna ca piesele cu dimensiuni de λ ori mai mici trebuie sa se execute din materiale de λ ori mai rezistente
La nivelul micronilor L2 > L3 ceea ce inseamna ca efectele legate de suprafata predomina in raport cu cele legate de volum.
Ex: devine important fenomenul de coroziune chimica ce insoteste unele fenomene electrice
Ex: fenomene legate de microtribologie - la suprafete plane si lagare de alunecare are loc o crestere a semnificativa a coeficientului de fercare μ odata cu scaderea dimensiunilor.
Fenomene precum: adeziunea, frecarea, capilaritatea, tensiunea de suprafata s.a. predomina in raport cu efectele de masa (inertia)
In asemenea situatii se impune:
minimizarea suprafetelor de contact din cuple si efectuarea de acoperiri speciale a cestor suprafete
inlocuirea frecarii de alunecare cu cea de rostogolire
sprijinirea elastica a elementelor mobile
utilizarea de lubrifianti cu vascozitate redusa
utilizarea unor metode de lubrifiere precum gazo(hidro) statica sau dinamica sau a levitatiei magnetice sau electrostatice.
Micsorarea tolerantelor nu se face in aceeasi proportie cu micsorarea dimensiunilor
Daca λ=l1/l2 (raportul dimensiunii nominale), la aceeasi precizie de prelucrare, raportul tolerantelor T1/T2 =
Rezulta ca odata cu micsorarea dimensiunilor nominale trebuie crescuta precizia de prelucrare
Dependenta vitezei v [mm/s] de dimensiunea L [mm] difera in limite largi comparativ cu cazul elementelor de executie conventionale. Se aseamana, in functie de caz cu dependenta in cazul vietuitoarelor care se deplaseza pe suprafata (v = 10L), in apa (v = L) sau in aer (v = 1000L1/2).
Conform teoriei similitudinilor, reducerea dimensiunilor cu raportul λ=l1/l2 implica o reducere a maselor cu cG = λ3 , a acceleratiilor cu ca = λ-1 (o piesa redusa de λ ori poate fi accelerata de λ ori mai mult), a momentului cu cM = λ3 .
Elementele de executie compatibile cu tehnologia mecatronica sunt superioare fata de cele conventionale prin: raport putere/greutate; grad de poluare; durata de functionare; posibilitate de reglare a parametrilor miscarii; siguranta in functionare; compactitate; simplitate constructiva (numar redus de elemente in miscare); precizie de pozitionare (submicroni).
Domenii de aplicabilitate: variate :
Roboti si microroboti
Actionarea masinilor unelte
Structura unor echipamente
Industria auto
Industria aerospatiala
Industria militara
Idustria de bunuri de larg consum
Ingineria medicala
STRUCTURA GENERALA A UNUI ACTUATOR
v Conversia energiei de intrare (electrice, termice, magnetice, optice, chimice) in energie utila de iesire si caldura disipata se realizeaza prin intermediul campurilor electrice, magnetice, ca urmare a unor fenomene fizice: fenomenul piezoelectric, magnetostrictiv, de memorie a formei, de dilatare a corpurilor cu cresterea temperaturii, a efectului electro-reologic, electrohidrodinamic, de diamagnetism.
v Mecanismul actuatorului transforma, amplifica si transmite miscarea, facand acordul cu parametrii specifici scopului tehnologic.
SISTEMATIZAREA ACTUATORILOR UTILIZATI IN MECATRONICA
Din punct de vedere al producerii actionarii:
actuatori cu cursa nelimitata (micromotoare de curent continuu,
micromotoare de curent alternativ asincrone si sincrone, micromotoare
electrostatice)
actuatori cu cursa limitata (micromotoare liniare de curent continuu,
microelectromagneti)
actuatori cu elemente deplasabile rotative (micromotoare cu palete cu
rotatie partiala sau totala, microturbine) sau actuatori liniari (cilindri)
actuatori liniari cu elemente deformabile (cu tub flexibil, tub Bourdon)
actuatori de rotatie cu elemente deformabile (cu tub flexibil, tub rasucit, tub
anizotropic, curbat)
DUPA SEMNALUL DE INTRARE AL COMENZII ACTUATORILOR
1. Actuatori comandati termic:
- pe baza de dilatare a gazelor si materialelor solide :
- cu elemente active bimetalice
- pe baza de transformare de faza
- din aliaje cu memoria formei
- cu ceara
2. Actuatori comandati electric:
- electrostatici
- piezoelectrici
- electroreologici
3. Actuatori comandati magnetic:
- electromagnetici
- magnetostrictivi
- pe baza de ferofluide
4. Actuatori comandati optic:
- termo-, electro-, foto-strictivi
- piro-, piezo-electrici
5. Actuatori comandati chimic:
- pe baza de polimeri (geluri polimerice, polimeri conductivi, electrostrictivi)
- pe baza de reactii chimice
6. Alte tipuri de actuatori, bazati pe alte fenomene fizice
INDICI DE PERFORMANTA
In scopul studiului comparativ si pentru a evalua performantele functionale ale diferitor actuatori specifici mecatronicii se utilizeaza cu precadere urmatorii indici de performanta:
1. Repetabilitatea
Descrie cat de repetabila este comportarea unui actuator in timp, pe parcursul mai multor cicluri de operare
figgggggggggg
R - abaterea de la repetabilitate
Rmax - abaterea maxima de la repetabilitate
si , se -valori ale semnalului de intrare (iesire)
i, k - ciclurile i si k
2. Liniaritatea
Se refera la liniaritatea semnalului de iesire ca o functie de semnalul de intrare.
L - abaterea de la liniaritate (exprimata in procente din valoarea semnalului de iesire,
fata de o linie de referinta, ser ).
Linia de referinta poate fi determinata de valorile minima si maxima ale se (dreapta a)
sau de cea mai buna aproximare a dependentei se(si).
3. Precizia
4. Sensibilitatea
5. Rezolutia
6. SIO (Smalles Inducible Output)
7. Pragul de start
8. Conformanta
9. Histerezis
10. Instabilitate si deviatie
11. Portanta si rigiditate
12. Viteza
13. Capacitatea de miniaturizare
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate