Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
La o retea trifazata de 6 kV alimentata din statiile de transformare A si B, ale caror tensiuni sunt egale si coincid ca faza, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile portiunilor de retea, in km, sectiunile conductoarelor, in mm2, sarcinile, in kW si factorii lor de putere sunt indicate in schema retelei.
Sa se determine pierderea maxima de tensiune pentru regimul de functionare normal si pentru regimul de avarie al retelei. In regimul de avarie se presupune ca se scoate din functiune acea portiune din retea a carei iesire din functiune determina caderea maxima de tensiune intr-un punct oarecare al retelei;
fig
Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:
P [kW] |
cosφ |
tgφ |
Q [kVAr] |
fig
Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul alaturat :
Tronson |
l |
s |
r0 |
R |
x0 |
X |
Aa | ||||||
ab | ||||||
bc | ||||||
Bc | ||||||
ad | ||||||
ce |
fig
Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand. Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW
Nodul |
Total putere in nod |
Distanta de la nodul analizat la |
Aportul la consumul nodului |
||
sursa A |
sursa B |
sursei A |
sursei B |
||
a | |||||
b | |||||
c | |||||
Total |
Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :
Nodul |
Total putere in nod |
Distanta de la nodul analizat la |
Aportul la consumul nodului |
||
sursa A |
sursa B |
sursei A |
sursei B |
||
a | |||||
b | |||||
c | |||||
Total |
Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :
PAb= 191,7-140=51,7 kW |
PBb= 148,3-120=28.3 kW |
QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr |
QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr |
Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la fiecare nod b
fig
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5
fig
Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate