Impactul activitatilor portuare asupra mediului

Impactul activitatilor portuare asupra mediului

Doar de la inceputul anilor '80 protectia mediului a devenit unul din subiectele de preocupare majora a comunitatii internationale. De-a lungul timpului lucrarile au evoluat, incat astazi nici o tara in nici un sector, mai ales in sectorul portuar, nu mai poate fi ignorat acest subiect.

In 1987 Comisia mondiala a mediului si dezvoltarii, a definit dezvoltarea durabila ca fiind singura care raspunde cerintelor actuale fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde de ele.

Conferinta de Rio de Janeiro despre mediu si dezvoltate (1992) a facut recomandarea de a veghea ca dezvoltarea sa se faca in asa fel incat mediul sa fie luat in considerare si protejat. Dezvoltarea tuturor sectoarele economice incluzand sectorul portuar, se bazeaza pe trei principii:

dezvoltarea economica;

protectia mediului;

un partaj echitabil de avantaje si de costuri corespunzatoare.

Organizatia Maritima Internationala (O.M.I.) a elaborat o strategie pentru protectia mediului marin, precum si un program global corespunzator. Cele trei principale conventii internationale referitoare la porturi, puse la punct sub auspiciile O.M.I. in acest domeniu, sunt urmatoarele:

Conventia asupra prevenirii poluarii marilor rezultate prin imersiunea deseurilor (Conventia de la Londra in vigoare din 1975), care priveste materialele provenite din dragaj, a cursurilor de apa si a porturilor;

Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave (Conventia MARPOL) 73/78, intrata in vigoare in 1983, care se refera la instalatiile ce permit receptia deseurilor in porturi;

Conventia internationala din 1990 asupra pregatirii luptei si cooperare in materie de poluare cu hidrocarburi, in virtutea careia porturile sunt tinute in stare de alerta in planurile de urgenta.

1 Tipuri de poluare portuara

Datorita marii diversitati a activitatii portuare intalnim poluari structurale, operationale sau accidentale. Primele sunt ocazionate de existenta insasi a portului sau a anumitor activitati portuare (de exemplu, modificarea regimului vegetal sau animal legata de crearea portului). Poluarile operationale se datoreaza exploatarii portului sau a industriilor invecinate (zgomot, fum, etc.). Poluarile accidentale apar in urma unui eveniment accidental, precum esuarea unei nave, o explozie, un incendiu.

Poluarile portuare privesc in primul rand apa, solul sau atmosfera portului. Se obisnuieste examinarea acestor poluari in functie de activitatile care le-au produs. Astfel avem:

Poluarea provenita de la nave. Navele care efectueaza manevre de intrare si acostaj in port, constituie un pericol potential. Abordajul sau esuarea pot avea consecinte grele impiedicand trecerea altor nave si a incarcaturii acestora si antrenand deversari de pacura in apa sau alte substante chimice in apa. Reziduurile de pacura provenind de la nave pot perturba grav viata acvatica. De asemenea, deversarea apei din balastul "propriu", adica apa de balast care nu a fost in contact cu produse sau cu o substanta toxica, poate produce efecte indezirabile datorita prezentei agentilor patogeni si de organisme straine.

Navele reprezinta si alte surse de poluare: in special emisiile de gaze de esapament (motoare auxiliare, incalzitoare etc.), zgomotul produs de catre motoare si emanatiile provenite de la cisternele incarcate. Avand in vedere consecintele uneori grave si imprevizibile, este necesara prevenirea in permanenta a accidentelor de acest tip.

Poluarea provenita din manipularea marfurilor. In afara operatiilor de manipulare, vracul uscat, precum cerealele, carbunele sau minereurile pot degaja praf, ceea ce risca sa prejudicieze uneori anumite activitati (inmagazinarea produselor si vehiculelor din apropiere) precum si sanatatea riveranilor. In numeroase porturi, cu privire la manipularea vracului uscat, au fost luate masuri cu caracter tehnic pentru a preveni emisiile de praf: dispozitive de vaporizare, stropitori, etc.

Produsele petroliere prezinta caracteristici variate, dar cea mai mare parte a lor au deficienta de a fi inflamabile si toxice pentru oameni. Cvasitotalitatea acestor produse sunt, in caz de emisie nocive pentru mediu.

Incidentele care survin in cursul manipularii, avand o deversare de produse, constituie o amenintare mai grava pentru mediu. Ele pot proveni din ruperea unei tevi de racordare sau a unei canalizari, sau de la fisurarea unei vane etc. In functie de debitele ridicate de pompare, deversarile rezultate din astfel de incidente pot sa fie considerabile. Dand la o parte poluarea astfel ocazionata, aceste tipuri de incidente prezinta in egala masura alte riscuri: pericol imediat pentru sanatate, risc de incendiu sau de explozie in apropierea scurgerii. La acesta se pot adauga degradarea mediului natural datorat degresarilor.

Accidentele cele mai dese pe care le suporta marfurile sunt caderile de la inaltimea macaralei si deprecieri ocazionate de catre bratele elevatoarelor. In ceea ce priveste produsele lichide - de exemplu produse chimice - efectele risca sa fie mult prea serioase. Produsele inflamabile se evapora putand lua foc, astfel provocand un incendiu si o explozie.

Se pot ivi probleme legate si de evacuarea reziduurilor: este cazul ambalajelor containerizate ale substantelor periculoase care se pot desface in cursul tranzitului. Aceste produse toxice sunt o amenintare in special pentru sanatatea si securitatea mainii de lucru a portului cat si pentru exteriorul incintelor portuare. Lasand de o parte riscurile sanitare in vecinatatea portului, produsele deversate pot in egala masura sa patrunda in sol, poluandu-l si necesitand masuri costisitoare de depoluare. In absenta unui astfel de sistem, marea este cea care risca sa fie poluata.

Poluarile datorate depozitarii se pot produce in timpul stocarii produselor in vrac sau a marfurilor diverse. Produsele lichide in vrac inmagazinate in cisterne, pot da nastere la emanatii toxice, sau la scurgeri in canalizari, care pot ocaziona incendii sau poluarea solului si planul de apa adiacent, incluzand fundul bazinului, care ulterior va pune probleme deversarilor produselor de dragaj. Vracul uscat depozitat in aer liber, genereaza praf si emanatii.

Marfurile diverse sunt uneori stocate pentru lungi perioade in depozite. Astfel pot sa fie deteriorari de ambalaje si imprastieri ale produselor care uneori se infiltreaza in sol.

In cazul dragajelor de intretinere a portului, debleul trebuie evacuat si revarsat in mare, ceea ce este o sursa potentiala de poluare daca debleul a fost contaminat. Instalatiile fixe trebuiesc intretinute, curatate, revopsite, aceste actiuni creand poluare. Vopseaua "anti-fouling" folosita curent pentru corpul navelor sunt foarte poluante pentru mediul marin. O noua generatie de vopsele "anti-fouling" a fost pusa pe piata, a carei toxicitate este mai mica.

Lucrarile civile precum adancirea senalului de acces, alungirea cheurilor, amenajarea zonelor de depozitare si manipulare a containerelor, sau constructia digurilor, pot altera elementele naturale si pot sa antreneze distrugerea anumitor parti ale mediului. Astfel, zonele de reproducere a pestilor sau a altor organisme acvatice, risca sa fie perturbate, ca si ecosistemul marin local. Transformarea infrastructurilor poate antrena modificari in tipologia hulei si a curentilor, ca si in transportul sedimentelor. Aceasta va avea uneori repercusiuni pentru mediul natural si viata acvatica. In numeroase cazuri, lucrarile efectuate in instalatiile portuare au un efect de a proteja litoralul vecin de actiunea valurilor si de curenti datorati mareei.

Lasand de o parte poluarea solului, o alta consecinta posibila a industrializarii este poluarea atmosferica. In ciuda utilizarii unor tehnologii noi, emisiile sunt inevitabile, chiar daca nu au nici un efect direct asupra mediului, imediat ele se adauga cantitatii globale a poluantilor continuti in atmosfera. Cea mai mare parte a proceselor industrializate utilizeaza apa, fie ca element a lantului de productie, fie ca agent de racire. Greseli in tratarea adecvata intr-o statie de epurare a apei poate antrena o poluare importanta a apelor de suprafata in detrimentul vietii acvatice.

Interferenta dintre port si oras este zona in care influenta activitatilor respective este cea mai prezenta. Efectele nocive ale uneia sau alteia au un caracter cumulativ. Daca zona in cauza este amenajata si locuita, pot sa rezulte situatii indezirabile, uneori inacceptabile. Nivelul sunetelor risca sa depaseasca global limitele tolerabile chiar daca sunt admisibile separate. In general, zonele constituite intre centrele urbane si instalatiile portuare industriale se afla in cea mai mare parte a cazurilor, supuse la nivele de expunere dintre cele mai neplacute.

2 Riscurile deteriorarii mediului

Riscul deteriorarii mediului determinat de activitatile portuare se compune din doi factori: frecventa si amploarea sa. Analiza riscurilor va consista deci in a analiza si a masura (daca este posibil) aceste doua elemente. Aceasta analiza se impune pentru evaluarea corecta a efectelor si deci a costurilor datorate deteriorarii mediului. Tinand seama de experienta anterioara a portului sau a altor porturi, care au activitati comparabile, putem stabili un grad de frecventa aproximativ, pentru un tip sau altul de accident.

In ceea ce priveste amplasarea consecintelor, ele pot fi in anumite cazuri evaluate in termeni monetari. In alte cazuri putem cuantifica aproximativ, clasandu-le, urmarind o scara compusa din mai multe nivele sau paliere calculate pe baza experientei anterioare.

Nivelul de risc este combinatia celor doi factori precedenti. Cu cat frecventa va fi mai ridicata, cu atat amploarea poluarii va fi mai ridicata si nivelul de risc mai mare.

3 Masuri de protectie a mediului

Protectia impotriva atingerilor aduse mediului, include diverse tipuri de actiuni care merg de la simple masuri juridice pana la programe de investitii importante. Dar toate aceste actiuni au un cost.

Astfel se pot distinge costurile directe si costurile indirecte. Costurile directe corespund in principal in investitiile din resurse umane si in capital: recrutarea si formarea personalului, punerea in practica a infrastructuri, achizitii, exploatarea si intretinerea materialelor, elaborarea de legi si reglementari, etc.

Din punct de vedere al protectiei mediului acvatic, portul trebuie echipat cu ambarcatiuni si dispozitive speciale. Instalatiile de receptie a deseurilor de la nave trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile Conventiei MARPOL. Instalatii similare pot receptiona deseuri provenite de la activitati terestre. Acestea cuprind rezervoare de stocaj si echipamente speciale pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri, care ulterior vor fi tratate. Experienta arata ca, costurile de punere in functiune a unei statii de acest tip sunt reduse, dupa cum costurile de intretinere sunt ridicate.

Diversele masuri pentru protectia mediului nu au aceeasi eficacitate, nici aceleasi costuri. Cu cat tindem spre un nivel de "poluare zero" cu atat cheltuielile sunt mai mari. Pentru fiecare tip de poluare, exista un punct optimal ce vizeaza masurile corective care trebuiesc luate. Pana la acest optim, avantajele asteptate de la masurile luate devin din ce in ce mai complete si eforturile facute pentru a reveni la un stadiu de "poluare zero" sunt in afara proportiei cu avantajele suplimentare obtinute. In fiecare tara sau port, administratia trebuie deci sa defineasca un "grad acceptabil" de poluare si in particular, determinarea de norme "acceptabile" pentru poluantii atmosferici, ai solului si ai apei.

Dar cel mai important lucru in acest sens este educarea, formarea si sensibilizarea publicului. Este vorba de modificarea compartimentului, ameliorarea competentelor si angajarea comunitatii portuare in intregime pentru urmarirea unui port ecologic, contribuind astfel la crearea unui climat de autodisciplina. Pentru aceasta, vor trebui puse la punct programe de educare si de formare care se restrang asupra diverselor activitati practice din port.

O formare adecvata a personalului, prezinta un mare avantaj in cresterea motivatiei printr-o mai buna cunoastere a activitatilor executate curent, ce are ca efect ameliorarea in acelasi timp a calitatii de executie cat si sensul responsabilitatilor, mai ales in manipularea marfurilor periculoase. O educatie se impune de asemenea, tot atat de bine, si pentru mana de lucru angajata in incinta portuara cat si pentru marele public, care trebuie sa fie total constient de activitatile care se deruleaza in port.