Marea Mediterana

Marea Mediterana

Marea Mediterana (Harta presiunilor barometrice in sezonul rece)

Informatii generale:

Marea Medierana face parte din marile ce apartin de Oceanul Atlantic, este a treia ca marime avand o suprafata de 2.505.000 kmē. Lungimea este de 3.800 kmē iar latimea maxima in jur de 1.700 km ( intre Golful Venetiei si Golful Sirta Mare ), adancimea medie este de 1.498 m, adancimea maxima fiind de 5.121 m .

Peninsula Italica impreuna cu Sicilia imparte bazinul Marii Mediterane in doua parti: Bazinul Estic al Marii Mediterane din care fac parte:

Marea Egee - cu o suprafata de 110.000 kmē fiind delimitata de tarmurile nordice si estice ale Greciei, cele vestice ale Turciei, Insulele Rodos, Karpathos si Insulele Ciclade.

Marea Cretei - avand suprafata de 70.000 kmē se afla situata intre Insula Creta si tarmurile sudice ale Greciei.

Marea Levantului - marea cu cea mai mare suprafata din bazinul estic al Mediteranei are o suprafata de 550.000 kmē ce acopera toata partea estica a bazinului fiind delimitata la nord de Insulele Creta, Karpathos si Rodos.

Ceata si vizibilitatea - In Bazinul estic al Marii Mediteranei vizibilitatea este in general buna cu exceptia catorva zile in perioada Aprilie - August cand ceata de radiatie se formeaza in apropierea coastelor inainte de rasaritul soarelui disparand insa curand dupa rasaritul acestuia, in perioada iernii ceata isi face aparitia mai des dar nu ceva in mod deosebit, cu toate ca nu are o frecventa deosebita pentru perioade scurte se intampla ca vizibilitatea sa scada sub 5Mm.

Presiunea deasupra marii din Noiembrie pana in Martie este in general scazuta, incepand insa din Iunie, Anticiclonul Asiatic ce acopera spre West o mare parte a Europei incepe sa se retraga sub influenta Anticiclonului Azore de natura sub-tropicala de presiune ridicata ce vine dinspre Est.

Principalele vanturi ce pot fi intalnite in zona Marii Mediterane:

Bora - este un vant rece si uscat ce sufla din N sau NE ce este resimtit mai ales in Marea Adriatica in sezonul rece. Conditiile ce duc la formarea acestuia este presiunea inalta sau o crestere a presiunii in Nordul sau Estul Adriaticii ce se intalneste cu o zona de presiune joasa deasupra Italiei sau deasupra Marii Adriatice, fiind resimtit in Golful Trieste si dealungul coastei de Nord a Croatiei.

Scirocco sau Sirocco - este numele dat vantului in zona de Sud si SE ce vine din Nordul Africii aducand teperaturi ridicate, umiditate, un aer inabusitor, praf, nisip si in general o atmosfera neplacuta .Vantul poate fi cateodata destul de puternic incat sa monteze marea, acesta isi face simtita prezenta gradual fiind precedat de valuri din directia SE.

Maestro, Maestrale, Mestral - sunt nume alternative date vanturilor din SW sau NW ce sufla deasupra Marii Adriatice si Marii Ionice, desi vanturile din NW pot deveni destul de puternice acestea nu se pot compara cu violenta si faima Mistralului din W-ul Mediteranei.

Gregale - este numele dat vantului rece si puternic ce sufla din NE care afecteaza in general partea centrala a Mediteranei inclusiv Marea Ionica, acestea au o frecventa mai mare in sezonul rece odata cu cresterea presiunii ce se afla deasupra Balcanilor si a presiunii joase din Sudul Mediteranei, vremea fiind similara sau asociata cu Bora.

Etesian - este un vant caracteristic sezonului cald asociat Marii Egee dar care se resimte si deasupra Marii Ioniene, acesta suflind cu viteze mici pana la moderat din directia Nord sau West si fiind rezultatul presiunii inalte din partea de W a Mediteranei si a celei joase de deasupra Iraqului.

Libeccio - este numele italian dat vantului din W si SW, acesta nu este nici frecvent si nici de lunga durata dar in schimb poate fi foarte puternic atunci cand depresiunea se formeaza deasupra Marii Adriatice in special iarna.

Bazinul Vestic al Marii Mediterane

Curentii

Directia generala a curentilor in cele doua Bazine ale Mediteranei ce sunt conectate prin Canalul Sicilian si Stamtoarea Mesina sunt influentate de curentul principal ce intra din Oceanul Atlantic prin Stamtoarea Gibraltar, astfel ca in vestul Mediteranei curentul curge dealungul coastelor Algeriei avand viteze relative scazute 0.5 Nd.

In partea sudica a coastelor Franceze din directia Golfului Genova, curentii sunt de WSW si SW sensul acestora fiind invers acelor de ceasornic, in apropierea meridianului de 7°E o ramura a acestui curent se abate spre SW si apoi spre S, cealalta continuand spre W dealungul coastei Franceze catre Golful Lion cu o viteza medie de 0.5 Nd.