Suprafata de uscat a porturilor

SUPRAFATA DE USCAT A PORTURILOR

Suprafata de uscat a porturilor (teritoriul) este formata dintr-o suprafata operativa care cuprinde: depozite, instalatii de transbordare, cai de transport si in general tot ce este necesar pentru incarcarea-descarcarea, depozitarea si circulatia marfurilor in port, si suprafata neoperativa care cuprinde cladirile de serviciu, ateliere, garaje etc.

Suprafata operativa se determina in functie de categoriile de marfuri operate (marfuri generale sau marfuri in masa), de tipul utilajelor de incarcare-descarcare si de schemele tehnologice adoptate.

1. Scheme tehnologice pentru transbordarea marfurilor generale (cu bucata)

Exista doua scheme tehnologice de baza, si anume:

1.1. Schema tehnologica pentru marfuri cu bucata de platforma

si de magazie (fig.1)

Se utilizeaza atunci cand o parte din marfuri care nu se degradeaza datorita intemperiilor, pot fi depozitate pe platforme deschise. Schema tehnologica presupune: utilizarea unor utilaje de incarcare-escarcsre cu actiune ciclica (macara Portal sau Portic), a unor utilaje de transport de platforma si magazine (electro- sau motostivuitoare), existenta liniilor de cale ferata interioare si exterioare, a platformelor de depozitare si a magaziilor de depozitare.

Fig. 1

In afara magaziilor de linia intai (magazii tampon) cateodata mai sunt necesare si magazii de linia a doua (din spatele cheului, pentru tranzitarea marfurilor).

1. Schema tehnologica pentru marfuri cu bucata numai de magazie

(fig.2)

Se utilizeaza pentru marfuri generale care nu pot fi depozitate pe platforme deschise. Schema necesia magazii de linia intaia care de regula au un singur nivel, utilaje de incarcat-descarcat de cheu (macara semiportal), linii de transport CF si magazii de linia a doua de regula etajate.

Fig. 2

1.3. Determinarea dimensiunilor magaziilor pentru marfuri generale

(cu bucata)

Pentru stabilirea dimensiunilor magaziilor (lungimea L_mg si latimea B_mg , fig.3) sunt necesare urmatoarele date:

Fig.3

traficul zilnic (relatia 1.15) pentru categoria ,arfurilor respective;

numarul de dane specializate n_d (paragraful 1.5.4.1) si lungimea unei dane l_d (relatia 1.5);

tipul si capacitatea de incarcare a navelor care transporta marfurile respective (c_i).

Se determina capacitatea de inmagazinare totala pentru categoria de marfuri:

(tone) (1)

unde a - coefficient de inmagazinare (tabel 1) :

tabel

t₀ - durata de pastrare a marfurilor in magazii (zile) (tabel 1)

Capacitatea totala de inmagazinare trebuie sa satisfaca conditia:

(2)

Observatii: 1. Valorile maxime ale duratei de pastrare se considera valori normale;

Valorile din table 1 se refera la porturi fluviale. Pentru porturi maritime

t₀ = 6 . .10 zile, iar a . .0,8.

capacitatea de inmagazinare pentru o magazie (de regula pentru fiecare dana se prevede o magazie) :

(3)

iar suprafata utila de depozitare:

(4)

unde D - incarcarea specifica de exploatare pentru marfuri generale in t/m² (tabel 2), pentru marfuri in vrac D g.h, cu g - greutatea specifica a marfii si h - inaltimea depozitului.

tabel

suprafata bruta a magaziei :

(5)

unde k_u - coeficient de utilizare a suprafetelor libere din magazii si de pe platforme

acoperite pentru marfuri generale (tabel 3) ;

tabel

k_c - coefficient ce tine seama de suprafata ocupata de constructii (ziduri, stalpi etc).

de regula k_c

lungimea magaziei (fig. 3) :

(6)

unde: d - distanta dintre magazii impusa de normele PSI; d = 20 . ..40 m

latimea magaziei :

(7)

cu urmatoarele recomandari :

(8)

cu : B_ad = 30 . . 40 m, valoare admisa, si :

(8")

Daca conditia (8) nu este satisfacuta, atunci se prevad magazii etajate, numarul etajelor fiind :

(9)

1.4. Determinarea numarului de linii de cale ferata

pentru liniile CF interioare (din fata) (fig. 3):

Se determina numarul necesar de vagoane:

(10)

unde : n_vag - numarul necesar de vagoane; n_g - numarul garniturilor (de regula egal cu

numarul schimburilor dintr-o zi); c_v - capacitatea de incarcare a unui vagon (tabel 4)

tabel

numarul de linii CF, la care se adauga o linie suplimentara de manevra:

(11)

Cu: l_vag - lungimea unui vagon (tabel 4)

Pentru liniile CF exterioare (din spate):

- numarul necesar de vagoane: (10

- numarul necesar de linii CF: (11

Cu aceleasi notatii, iar aL_mg = n_mg . L_mg unde numarul magaziilor n_mg = n_d (numarul danelor).

Scheme tehnologice pentru transbordarea marfurilor in vrac (in masa)

Pentru transbordarea marfurilor in vrac, se pot folosi utilaje cu actiune ciclica sau cu actiune continua, avantajul primelor fiind faptul ca ele folosesc at't la incarcare c't si la descarcare. Se prezinta urmatoarele scheme tehnologice:

1. Schema tehnologica pentru transbordarea marfurilor in vrac, folosind macara Portic (fig. 4)

Se utilizeaza de regula cand numarul necesar de depozite (de marfuri in vrac) pe dana este de 1 sau 2, iar macaraua poate deserve in totalitate aceste depozite. Incarcarea din depozite in vagoanele liniilor CF exterioare (din spate) se realizeaza prin intermediul unor utilaje de platforma.

Fig. 4

Inaltimea depozitelor este limitata de posibilitatile de manipulare, pericolul de degradare, norme PSI etc, dar in primul rand de valoarea normata a intensitatii incarcarilor admise de normative. Valorile maxime a acestor inaltimi sunt prezentate in tabel 5.

Tabel 5

Schema tehnologica pentru transbordarea marfurilor in vrac, folosind macara pod - transbordor (fig. 5)

Se foloseste atunci cand raza de actiune a macaralelor obisnuite nu poate acoperi in intregime totalitatea depozitelor de linie intai amplasate pe platforma. Se utilizeaza poduri transbordoare care efectueaza atat operatiile de incarcare a vagoanelor din linia CF din fats, depozitarea materialului in vrac, cat si incarcarea ulterioara in vagoanele linuulor ferate din spate. Se exclud astfel eventualele utilaje de linia a doua si utilajele de platforma. Exista si scheme tehnologice mixte, in care ca utilaj de cheu se utilizeaza macarale Portic sau Portal, iar podul transbordor este folosit ca utilaj de platforma. Toate considerentele prezentate in paragraful precedent raman valabile.

Fig. 5

3. Determinarea dimensiunilor depozitelor pentru marfurile in vrac (in masa)

Pentru materialele in vrac, cu exceptia carbunelui, nu exista restrictii privind dimensiunile suprafetelor depozitelor. Se pot prevedea unul sau chiar doua depozite pe dana (fig. 6). Pentru aceste marfuri metoda de calcul este urmatoarea :

se determina capacitatea de inmagazinare pentru o dana (relatiile 1 si 3) ; pentru o dana :

(13)

unde : V_dp - volumul depozitului, iar g greutatea volumetrica a marfii respective (tabel 5);

volumul depozitului va fi (volumul unui trunchi de piramida) :

(14)

in care se cunoaste :

(15)

cu interspatiile d₁ = 10 m; h - inaltimea depozitului (tabel 5).

(16)

unde : m = ctg a , iar unghiul a se ia conform tabel 5.

(17)

Se constata ca relatia (14) permite evaluarea latimii necesare a depozitului B_dp , care tebuie sa satisfaca doua conditii:

(18)

impusa de existenta trunchiului de piramida, si:

(19)

Impusa de R_max - raza maxima de actiune a macaralei (fig. 6).

Fig. 6

Daca conditia (19) nu este satisfacuta, va fi necesara prevederea mai multor depozite, respectiv utilaje suplimentare de linia a doua pentru transbordarea marfurilor (fig. 7). In acest caz, primul depozit se va realiza prin satisfacerea la limita a relatiei (19):

Fig.

(19

Se determina volumul primului depozit V_dp1 cu relatia (14), iar volumul necesar celui de-al doilea depozit va fi:

(20)

si prin rezolvarea ecuatiei (14) rezulta B_dp2 .

determinarea dimensiunilor depozitelor de carbune

In acest caz exista restrict impuse de respectarea normelor PSI si anume: suprafata depozitului este limitata la o valoare de:

(21)

deci vor rezulta depozite mai mici, dar in numar mai mare, astfel incat unei dane ii revin 2,4,6 sau chiar 8 depozite (fig. 8).

Fig.8

Se poate calcula:

(22)

unde: d₂ = 5 m, interspatiul intre depozitele aceleiasi dane, iar d₁ = 10 m.

Din relatia (21) la limita, se obtine:

(23)

In continuare (relatia 16 si 17) se obtine l_dp si b_dp , iar cu (14) volumul unui depozit. Inaltimea depozitului se poate lua din tabel 5; se recomanda valori mai reduse decat valorile maxime prezentate in tabel.

Se obtine numarul necesar de depozite:

(24)

unde: I_d - capacitatea de inmagazinare a unei dane (relatia 1 si 3), iar g = 0,8 t/m³ (tabel 5)

Valoarea obtinuta din (24) se rotunjeste la primul numar par superior. Cunoscand numarul de depozite calculul se reia si se determina latimea efectiva a unui depozit care, evident, vafi mai mica decat valoarea rezultata prin aplicarea relatiei (23).

Urmeaza verificarea conditiei (18), iar conditia (19) in cazul acesta devine (fig. 8) :

(19

unde: d₃ = 4 m (fig. 8).

Daca conditia (19 ) nu este satisfacuta, atunci vor fi necesare utilaje suplimentare (eventual macarale de linia a doua). Rezolvarea in acest caz este identica ca si in cazul precedent.