STUDIUL SI PLANIFICAREA MARSULUI NAVEI

CARACTERIZAREA GENERALA A ZONELOR DE

NAVIGATIE PE RELATIA DE TRANSPORT :

ODESSA - VANCOUVER.

1.1. Reguli generale de navigatie, avertismente de navigatie, specificatii privind rutele de navigatie, schema de separare a traficului si rute de apa adanca, asigurarea hidrografica si de navigatie, ape teritoriale si limitele de pascuit, cabluri submarine, sistemul de balizaj, reguli specifice de navigatie ale statelor din zona.

1.2 Conditii fizico-geografice ; descriere generala, porturi si ancoraje.

1.3 Conditii hidrometeorologice specifice zonelor de navigatie : batimetrice, fenomene fizico-geografice in zonele de navigatie, anomalii magnetice, fenomene fizice si biofizice in zona, descrierea curentilor marini, curentii de maree, conditii meteorologice.

PORTUL ODESSA [ 13 ] - Fig. 21 46`29.8 N 030`45.7 E

Descrierea portului - Portul Odessa este situat pe coasta de NW a Marii Negre, in partea de SW a Golfului Odessa. Portul este deschis pentru navigatie tot timpul anului, dar cu asistarea in iernile grele a unui spargator de gheata, in jur de 30 de zile pe an.Prima gheata incepe de la a doua jumatate a lunii Decembrie si dispare in Februarie. Dupa ce gheata se formeaza, adesea este sparta de vanturi puternice si furtuni. La mijlocul iernii, gheata nu este observata in golf. Distanta si valurile cauzate de vanturi, depind de forta si perioadele in care ele sufla si pot ajunge la 0,6 - 1,0m. Presiunea atmosferica este direct influentata de valuri ( efect seismic ), dar acestea reduc efectele vantului. Portul Odessa opereaza mai mult de 74.000 TEU, iar prin imbunatatirea legaturilor cu hiterlandul din decembrie 2001 da posibilitatea de a dubla numarul acestora. Terminalul de containere din Odessa are 2 dane de 300m si respectiv 220m lungime, cu adancimi de 12m si 11,5m. Din 2002 au fost utilate cu macarale noi Liebher de 45 tone si a fost lansat un nou sistem informatic centralizat, pentru urmarirea marfurilor containerizate.

Limite portuare  - Apele portului Odessa sunt la hotarul de sud aproape de Lat.46`25'00N, de la linia tarmului care se intersecteaza cu Long.30`54'00E ; la Est cu Long.30`54'00E ; la Nord cu Long.46`32'00N, la intersectia cu linia uscatului si la West cu insusi linia uscatului.

Pilotajul - Obligatoriu. Aranjamentul se face prin agent, dar navele trebuie sa informeze cu 24 ore, prin Odessa Radio. Pilotina este recunoscuta, dupa pavilionul de pilot international. Navele care solicita pilot, trebuie sa arboreze pavilionul international ''G''. Cererea pentru pilot trbuie facuta de catre comandant cu 4 ore inainte de manevra. Pilotul este adus si luat de la nava de pilotina, la 1,7 mile ESE de farul Vorontsovsky (Lat.46`29'00N Long.30`48'00^E). Comandantul navei este responsabil de ambarcarea si debarcarea pilotului la bordul navei si cat timp acesta sta la bord. Comandantul trebuie sa-l informeze pe pilot despre particularitatile navei, pentru ca acesta sa piloteze si sa manevreze nava in siguranta. Manevrarea tuturor navelor prin port se face cu aprobarea serviciului de Pilotaj Portuar. Navele care sunt in apropierea zonei de la mare, trebuie sa comunice cu ''Iujny Port Control '', in VHF Canal 11 si sa actioneze in conformitate cu instructiunile.

Ancorajul - In rada Odessa sunt disponibile doua zone de ancoraj. Ancorajul nr. 354, este pentru tankuri mari sau alte nave ce transporta marfuri periculoase.

Ancorajul nr. 355, este o zona folosita de nave ce intra ori ies din port, pentru nave care sunt la buncheraj, sau pentru reparatii minore. Ele vor comunica cu Traffic Control Station si vor tine relevment si distanta de la farul Vorontsovsky.

Restrictii - Navele intra numai cu pilot si trebuie sa aibe luminile impuse de regulile de pilotaj. Viteza navelor nu trebuie sa depaseasca 4 noduri cand traverseaza prin canal sau in jurul marcajelor de navigatie. Navele mari incarcate doar cu balast, vor intra la dana, daca forta vantului nu depaseste forta 6. Intrarea este interzisa in toate porturile din regiunea Odessa, pentru toate navele care nu sunt in conformitate cu normele MARPOL 73/78 si tancuri, gaziere sau chimicale cu peste 15 ani vechime.

Marime maxima - Lungime 240m, latime 40m si pescaj 12m.

Dane - 38 de dane disponibile cu adancimi la dana de la 8m la 12m.

Stivatori - Se lucreaza cu macarale electrice de 45 tone, cu posibilitati de depozitare. Acolo sunt linii pentru incarcat cereale si cranice plutitoare cu capacitate de ridicare de peste 100 tone. Deschiderea si inchiderea magaziilor de marfa este facuta de echipaj.

Medical  - Cererea pentru asistenta medicala disponibila, trebuie facuta dinainte la agentul navei.

Densitatea apei - Densitatea medie de 1012 variaza in functie de anotimp.

Apa tehnica - Poate fi luata de la cheu sau de la barja. Cantitatea minima de la barja este de 15 tone.

Buncheraj - Bungherul se poate lua de la barja si trebuie comandat cu 72 ore inainte de sosire.

Santier - Doc uscat - Disponibil.

Scara de acces sau vardie - Nu este necesar.

Aeroport - La 10 mile. Zboruri directe cu cateva tari si cu restul lumii prin Odessa.

Timpul ( ora ) - GMT +2ore, GMT +2ore in timpul verii (ultima duminica din martie si ultima duminica din septembrie).

Reguli - Urmatoarele reguli sunt copii din Odessa Sea Port Regulations (dateaza din 1990), primite de la Shipmaster in October 1991 :

1. Section 1 : General Regulations.
2. Section 2 : Entering and Leaving Port.
3. Section 3 : Navigating in Port Waters.
4. Section 4 : Special Cases of Navigation in Port Waters.
5. Section 5 : Ship's stay in port.
6. Section 6 : Use of Radio Comunication Facilities in Port Waters.
7. Section 7 : Order and Safety in Harbour Waters - Protection of Harbour Facilities.
8. Section 8 : Order and Security on Port Premises.
9. Section 9 : Fire safty Control.
10. Section 10: Sanitary and Quarantine Regulations.

Autoritati - Autoritatea portuara Odessa, 1 Mitna Square, Odessa 270026 Ukraine. Telefon: 0482 253575; Fax: 0482 223171. Email: gdp@port.odessa.ua

Agent - Odessa Inflot Shipping Agency address: 1 Valulenchuk Square, Odessa, 270004 Ukcraine. Telex: 232124 ; Fax: 221264.

SCHEMA DE SEPARARE A TRAFICULUI IN APROPIEREA PORTULUI

ODESSA - [ Harta de referinta: Rusia 508 ]

Schema de separatie a traficului este alcatuita din trei parti:

Partea I: Descrierea schemei de separatie a traficului

(a)   Zona de separatie, 2 Mm latime centrata pe pozitiile:

(1) 46⁰08'.₂ N, 31⁰06'.₁ E

(2) 46⁰13'.₀ N, 30⁰59'.₆ E

(b) Pasa de trafic, centrata de linia ce formeaza urmatoarele puncte geografice:

(3) 46⁰09'.₆ N, 31⁰08'.₁ E

(4) 46⁰14'.₇ N, 31⁰01'.₀ E

(c) Pasa de trafic, centrata de linia ce formeaza urmatoarele puncte geografice:

(5) 46⁰06'.₆ N, 31⁰04'.₁ E

(6) 46⁰12'.₁ N, 30⁰57'.₁ E

Partea a II-a: Descrierea schemei de separatie a traficului

(a)Un rondou alcatuit dintr-o zona circulara de separatie cu diametrul 2Mm centrat de punctul:

(7) 46⁰15'.₆ N, 30⁰56'.₁ E

si o pasa circulara, 2Mm latime, in jurul zonei indicate.

Partea a III-a: In apropierea de Portul Odessa

(a)   Zona de separatie, 1/2 Mm latime centrata pe pozitiile:

(8) 46⁰18'.₂ N, 30⁰53'.₁ E

(9) 46⁰27'.₀ N, 30⁰50'.₆ E

(b) Pasa de trafic, centrata de linia ce formeaza urmatoarele puncte geografice:

(10) 46⁰18'.₆ N,     30⁰54'.₁ E

(11) 46⁰27'.₇ N, 30⁰51'.₀ E

(c) Pasa de trafic, centrata de linia ce formeaza urmatoarele puncte geografice:

(12) 46⁰27'.₆ N,     30⁰49'.₁ E

(13) 46⁰18'.₁ N, 30⁰52'.₁ E

MAREA NEAGRA, BOSFORUL, MAREA MARMARA SI

DARDANELE

MAREA NEAGRA

Curentii din Marea Neagra sunt, in general, variabili. Aceasta din doua cauze: revarsarea raurilor, majoritatea situate in nord-vestul marii si influenta vanturilor. Variatiile debiturilor raurilor, a vanturilor, de presiune si alte cauze, afecteaza curentii normali spre o larga extindere, iar in unele zone chiar inversarea sensului acestora. O marcare detaliata a curentilor este data in figura 1, directiile generale ale acestora invers acelor de ceasornic, dar trebuie stiut ca rar aceasta circulatie se va regasi pe intreaga suprafata a marii.

Debitul dat de Dneprovskiy liman se scurge spre W de-a lungul coastei pana la Odessa, si mai departe spre S de-a lungul tarmului de W spre Delta Dunarii, primind in drum apele lui Reka Dnestr. Viteza normala a acestui curent este intre 1/2 si 3/4 noduri. Curentul primeste o mare cantitate de apa revarsata de fluviul Dunarea si se indreapta spre SSW, dar treptat devine intins si scade in putere, asa ca, in dreptul Constantei, ajunge la mai putin de 1/2 noduri. Pe latitudinea Varnei, curentul se uneste cu un slab curent ce se deplaseaza inspre SSW fata de sudul coastei Crimeea, si combinarea acestora va lua directiile S si SSE spre intrarea in Bosfor.

Curentul nu intra in golful cuprins intre Nos Kaliakra si Bosfor. Pe paralela ce trece prin Serves burnu, o ramura mica din curent se desprinde de curentul principal spre tarm, de-a lungul caruia se deplaseaza ca un contracurent. Acest contracurent a fost observat ca se scurge de-a lungul malului golfului Balchik; la S de Nos Kaliakra, deviaza spre W reunindu-se cu vechiul curent principal. Viteza acestui curent este cuprinsa intre 1/4 si 1/2 noduri.

Din toata cantitatea de apa ce se indreapta spre Bosfor doar o parte va intra in stramtoare. Restul se va indrepta spre ENE de-a lungul coastei Anadolu cu o viteza cuprinsa intre 1/2 si 3/4 noduri, treptat scazind de la 1/2 la 1/4 noduri.

Timpul si clima

Generalitati.- In lunile de vara clima din aceste regiuni se aseamana cu cea mediteraneana, fiind buna in general, calduroasa si insorita. In aceste conditii ale anotimpului temperatura este aceeasi atat in N cat si in S.

Diferenta dintre iarna si vara este foarte pregnanta. Chiar si in S, iernile sunt mai reci decat cele mediteraneene, iar in N sunt foarte reci. Gheata se formeaza iarna tarziu si primavara la coasta din apropierea Deltei Dunarii si pana la Kerchenskiy proliv, dar este de obicei absenta in sudul Crimeei.

Vremea rea ocupa cea mai mare parte a lunilor de iarna, fiind asociata cu miscarile depresionare spre E peste regiune. Viteza medie maxima a vantului se inregistreaza in ianuarie si februarie (aproape 16 noduri) si furtuni (gradul 8) ce sunt foarte frecvente.

Ceata pe mare este rara vara si foarte frecventa primavara. In majoritatea porturilor adapostite ceata este frecventa iarna. Aversele sunt reduse pe coasta de NW si considerabile in SE.

Fronturi de presiune si depresiune

Valorile medii ale presiunii atmosferice inregistrate la statiile costale din aceste regiuni sunt influentate mai ales de larga variatie de presiune de deasupra Asiei. Presiunea este foarte mare iarna cand centrul de maxima presiune se situeaza deasupra Siberiei. O parte se extinde apoi spre W asupra Ukrainei. Presiunea deasupra Asiei este scazuta vara cu centrul de maxima depresiune deasupra Pakistanului. Statiile costale din regiune atesta aceste fluctuatii sezonale, valorile medii ale presiunilor lunare sunt maxime intr-una din lunile incepind cu octombrie si terminind cu ianuarie, si sunt minime in iulie.

Iarna presiunea medie este inalta in N si NE si scazuta in S deasupra Mediteranei. Vara presiunea scazuta se regaseste in S si E, iar presiunea inalta in W ca o extindere a anticiclonului din Azore. Figurile generale, totusi sunt complicate prin faptul ca tendinta presiinii este sa fie mai scazuta iarna la mare decat la uscat, si mai inalta la mare decat la uscat vara.

In modul general distrubutia de presiune indicata pentru ianuarie este reprezentativa pentru jumatatea iernala de an, din octombrie pana in martie. Conditiile se schimba repede in aprilie prin egalarea valorilor presiunii dintre mare si uscat, si usoara destindere a gradientului de presiune asupra continentului. Conditiile din mai deja se pot aproxima cu cele din vara, astfel ca distributia de presiune din mai pana in august se poate aproxima cu indicatiile pentru luna iulie. Toamna, schimbari rapide au loc la sfarsitul lui septembrie si inceputul lui octombrie.

Pe langa fluctuatiile de presiune sezonale, exista si o mica variatie de presiune zilnica in care presiunea medie ia valori maxime intre orele locale 10.00 si 22.00, si minime intre 04.00 si 16.00.

O particularitate o constitue faptul ca in jumatatea de an iernala regiunea este afectata de depresiuni ce se deplaseaza in directie estica deasupra zonei. Figura 4 indica cele mai intalnite directii de deplasare ale depresiunii. Cele trei directii principale de apropiere sunt (1) din Mediterana, spre NE pe langa sau deasupra orasului Istanbul, (2) dinspre E deasupra Bulgariei sau Romaniei, si (3) din partea de SE spre nord-vestul Marii Negre.

Vanturi si furtuni

La mai mult de 20 mile de coasta, iarna vanturile predominante in W (la W de long. 30^o E.) si N (la N de lat. 43^o N. si intre long. 30^o E. si 36^o E.) bat dintre directiile N si NE. la E de long. 36^o E. si N de lat 43^o N., vanturile predominante sunt de E si de SE. La E de long. 40^o E. predomina vanturile de E. In zona centrala sudica vanturile de E si de W sunt mai frecvente decat cele de N si de S.

Vitezele medii ale vanturilor sunt maxime in lunile ianuarie si februarie. In general viteza vantului creste odata cu departarea de coasta. Regiunile cu vanturi mai puternice sunt in apropierea coastei nordice. Cea mai mare viteza medie a vantului in ianuarie este de 16 noduri. Aceasta observatie a fost facuta in jurul unei suprafete cu centrul in punctul de lat. 44^o N. si long. 31^o E. O valoare similara a fost observata deasupra unei zone centrate in punctul de lat. 44^o 30' N. si long. 36^o 30' E.

Furtunile (forta 8) au frecventa maxima iarna de obicei in vestul si nord-vestul regiunii, dar si din NE. Cateva se produc in S, SE si se produc inaintea depresiunii ce se apropie dinspre W. Pe coasta de W a Marii Negre s-au inregistrat vanturi de forta 12.

Vara, in partea de SE a regiunii (la S de lat. 43^o N. si W de long. 32^o E.) directia predominanta a vanturilor este NE. In W (la W de long. 32^o E.), vanturile de N se datoreaza deplasarii musonului care deasemenea afecteaza Egeea si Mediterana de Est. Aceste vanturi sunt cunoscute sub denumirile de "etasian" la greci si "meltemi" la turci. Inspre E are loc o schimbare de directie a acestor deplasari de mase de aer inspre W, pe deasupra partii de centru si de W a Marii Negre.

In toata regiunea, viteza medie a vantului este mult mai mica vara decat iarna. Cea mai mare viteza medie a vantului este in iulie de 10 noduri la mare larga in majoritatea partilor nordice, dar scade inspre S unde ajunge la mai putin de 6 noduri. Furtunile (forta 8) sunt foarte rare in lunile iunie, iulie si august (sub 20 mile de coasta). In Dardanele si Bosfor, cele mai frecvente sunt vanturile de NE in toate anotimpurile, reprezentind scurgerea maselor de aer din Marea Neagra spre Egee. Cand nu bat din acest sector, vanturile sunt frecvente din SW.

La Istanbul (Kandili) vanturile de N si NE predomina tot timpul anului. Viteza medie este minima (11 noduri) in mai si maxima (16 noduri) in august. Furtunile (forta 8) dureaza aproximativ 3-4 zile pe luna, in medie, din decembrie pana in februarie, si mai putin de 1 zi in medie pe luna din mai pana in septembrie.

Nori

In general, lunile de iarna sunt moderat inourate, iar cele de vara in cea mai mare parte frumoase. La toate statiile costale din W si N, cea mai inourata luna este decembrie si cea mai senina este august. De-a lungul coatei de N a Turciei cea mai inourata luna este ianuarie sau februarie, iar cea mai senina variaza intre iunie si august. Iarna exista frecvent mase de nori stratifcati, si cateodata intinderi subtiri de stratocumulus. Vara tipul de nori des intalnit este cumulus. Conditiile naturale sunt strans legate de situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni implica cresterea si subtierea norilor, nori de joasa altitudine, care mai tarziu urca si treptat se disperseaza odata cu deplasarea depresiunii fiind inlocuiti de inalta presiune.

Ploaie, ninsoare, fulgere

In apropierea orasului Istanbul aversele medii anuale sunt cuprinse intre 750-1000 mm. (30-39 inch). Acestea scad spre N de-a lungul coastei bulgare si ajung la 300-400 mm. (12-16 inch) de-a lungul coastei romane.

Pe Dardanele si in S Marii Marmara, cele mai multe averse cad iarna, iar vara este foarte uscata. La Istanbul si in cea mai mare parte a coastei turce la Marea Neagra, iarna este anotimpul umed si vara cel uscat, dar exista putine diferente in averse.

In timpul iernii si la inceputul verii unele precipitatii cad sub forma de ninsoare. In intreaga regiune ninsoarea este rara inainte de noiembrie si dupa aprilie. La Canakkale in SW numarul mediu de zile cu ninsoare pe luna este 2 in decembrie. Asemenea zile sunt frecvente in ianuarie si scad la 2 in martie si la mai putin de una in aprilie. Pe coasta turca a Marii Negre acoperirea cu gheata a tarmului dureaza intre 5 si 15 zile. Acestea cresc odata cu deplasarea spre N ajungind la 20-30. Fulgerele nu sunt frecvente pe mare, ci in mica masura la coasta mai ales vara.

Ceata si vizibilitatea

Dardanele, Marea Marmara si Bosforul.- In general exista relativ putina ceata pe Dardanele si Marmara. Este foarte frecventa iarna si mai putin frecventa vara. La Canakkale numarul mediu de zile cu ceata, pe luna, este de una chiar si in lunile de iarna (din noiembrie pana in martie) si este neglijabila vara (din iunie pana in august). In vecinatatile Istanbulului frecventa cetii variaza de la o periferie la alta in toate anotimpurile, fiind rara in iulie si foarte frecventa intr-una din lunile septembrie-aprilie. In toate aceste regiuni ceata este deasa la nivelul marii si se disperseaza de obicei in timpul diminetii.

Tarmul vestic al Marii Negre de la Bosfor la Belgorod- Dnestrovskiy.- De-a lungul acestei coaste ceata este frecventa intr-una din lunile octombrie-martie si foarte scazuta din iulie pana in august. Numarul mediu de zile cu ceata, pe luna, este cuprins intre 3 si 5 in lunile in care ceata este frecventa, si se reduce la jumatate sau mai putin intre iulie si august.

Temperatura aerului

Temperatura medie lunara la nivelul marii este maxima in iulie sau august si minima in ianuarie sau februarie. Exista o mica variatie intre zone valorile maxime fiind de 24^oC in partea centrala a estului Marii Negre, si scazuta 33^oC pe coasta turca la Zonguldak. In ianuarie temperatura variaza considerabil de la o regiune la alta. Media se ridica pana la 8^oC in mare deschisa in SE si la 7^oC in SW in mare deschisa. In timp ce temperatura creste spre S, spre N ea scade chiar sub 0^oC. Dupa luna februarie, temperatura aerului incepe sa creasca, la inceput usor apoi rapid in lunile aprilie, mai. Odata cu cresterea temperaturii langa uscat mai repede decat in larg apare o diferenta ce dispare in mai cand temperatura medie urca pana la 15-16^o C. Apoi continua sa creasca pana in iulie. August arata o usoara schimbare comparativ cu valorile din iulie. In septembrie temperatura incepe sa scada. Cea mai mare scadere are loc intre octombrie si noiembrie dupa care treptat se apropie de valorile minime.

La Istanbul, reprezentind unul dintre cele mai calde locuri, temperaturile medii zilnice maxima si minima in august, cea mai calduroasa luna, sunt 28^o C si 19^o C. In februarie, cea mai rece luna valorile corespunzatoare sunt 8^oC si 2^oC. Extremele inregistrate sunt 41^oC si -9^oC.

Umiditatea relativa

Valorile lunare medii ale umiditatii relative nu sunt ridicate. Ele ajung la 90% in N in diminetile de iarna cand sunt foarte ridicate, dar cad la aproape 50% pe timpul dupamiezilor verii cand sunt cele mai scazute. Pe coasta de N si de W, de la Burgas pana la Kerchenskiy proliv, umiditatea relativa are valori mari iarna (decembrie sau ianuarie) si scazute vara (iulie sau august). Iarna, la inceputul diminetii valorile sunt de 90% si scad la 80% la inceputul dupaamiezelor. Vara este o mare diferenta intre inceputul diminetii, 70-75%, si 50-60% la inceputul dupaamiezii. La Istanbul valorile cele mai mari sunt in mai si cele mai mici in decembrie. In mai ajung la 80-85% dimineata si scad la 75% dupaamiaza. In decembrie variatia zilnica este mai mica, dimineata de 70-75%, iar dupaamiaza in jur de 70%.

Temperatura apei marii

Valorile maxime sunt in august, iar cele minime in februarie. In februarie temperatura pe aproape toata suprafata marii scade sub 0^oC. Dupa aceasta luna temperatura incepe sa creasca usor, apoi rapid. Incepind cu luna martie temperatura marii ajunge sa fie in jur de 15^o C. In august atinge valorile maxime, peste 25^oC si 24^oC spre Istanbul. Dupa aceasta luna temperatura incepe sa scada ajungind in noiembrie dinou in jur de 15^oC si din decembrie incepe sa se apropie de valorile minime.

Formarea ghetii

In conditii grele, acumularea de gheata pe corpurile si suprastructurile navelor devine un mare pericol. Acumularea de gheata are loc datorita a trei cauze: - ceata in conditii de inghet, incluzind vaporii inghetati;

- burnita inghetata sau lapovita;

- apa spulberata sau spargerea valurilor pe nava cand temperatura aerului este sub punctul de inghet al apei de mare (-2^o C).

Cantitatea de gheata depusa in timp depinde de viteza si directia relativa la vant si valuri, factori ce influenteaza cantitatea de apa spulberata.

Morfologie si batrimetrie

Dupa aspectul tarmului si fundului sau, Marea Neagra poate fi sectionata ipotetic in doua loburi aproximativ identice dupa o axa fictiva amplasata pe meridianul de 34˚30'E, unde este zona cea mai ingusta dar si cea mai adanca a marii.

Tarmul Marii Negre este slab crestat si inalt in cea mai mare parte (Est, Sud si Vest) si foarte crestat si jos (chiar submersibil) in partea nordica, unde apar numeroase capuri, limbi de nisip, golfuri, limanuri, etc.

Dupa caracteristicile fundului, Marea Neagra se imparte in doua:

- Partea de Nord cu adancimi mici (pana la 200m), mai ales la extremitatea sa Nord-Vestica (mai mici de 15m);

- Partea de Sud cu adancimi mari (mai mari de 200 m).

Continentul inainteaza sub apele marii pana la adancimea de 200 m, formand asa-numita platforma. La limita platoului continental talazul fundului submarin este abrupt, cu exceptia partii Nord-Vestice. In general, zona centrala a Marii Negre are adancimile cele mai mari, atingand in apropiere de Indjeburun adancimea maxima de 2245 m.

Prin aplicarea noilor metode moderne de masurare a adancurilor (sonde ultrason) si de determinare a pozitiilor punctelor sondate, s-au obtinut materiale precise si cunostinte cu totul noi asupra reliefului fundului marii. Astfel, masuratorile au aratat ca partea centrala a cuvetei Marii Negre are un fund foarte cutat mai ales spre versantul continental Sudic si Estic unde s-au descoperit o serie de conuri ale unor vulcani stinsi.

Linia tarmului Marii Negre este relativ slab cutata, mai ales in partile Estice, Sudice si Sud-Vestice, unde pe alocuri se intercaleaza promontorii (capuri) si golfuri. Pe tarmurile Vestice, Nord-Vestice si Nordice patrund in interiorul uscatului golfurile Igniada, Burgas, Varna, Portita si numeroase limanuri legate cu marea (Nistru, Sasik, Nipru-Bug, Utliuskii, Molocinoe, Eisck, Beisugskii). Multe din aceste limanuri fiind separate de mare prin cordoane nisipoase reprezinta spatii imense acoperite de balti si stuf.

Golfurile principale din partea nordica a Marii Negre sunt: Oceakov, Karkinit, Djarilgaciskii, Tendrovsk, Egorlitki, Kalamit.

Cele mai importante promontorii ale uscatului din partea Vestica, Nordica si Estica a Marii Negre sunt: Koru, Emine, Kaliakra, Sabla, Tuzla, Intinsura Kimburak, Tarhankut, Kersones, Sarici, Aitodor, Meganom, Ceauda, Takili, Utris, Mishako, Idokopas, Pitunde, Suhumi, Iskuria si Kalender.

In partea Sudica se intalnesc capurile Sinop, Kerempe si de mai mica importanta Karaburun, Kefken, Baba, Bafra, Djiva si Eros.

Din punct oceanografic o mare importanta o are existenta Peninsulei Crimeea in partea Nordica si a curburii tarmului Peninsulei Anatolia intre meridianele de 31˚ si 37˚ (capurile Baba-Djiva). Aceste doua promontorii determina existenta in Marea Neagra a doua ramuri circulare (anticiclonale) de curenti, una in partea Vestica si alta in partea Estica.

Platforma continentala a Marii Negre are o latime maxima in partea nord -vestica unde izobata de 200 m se indeparteaza de tarm pina la 180 km. In partea de vest platforma continentala se ingusteaza intr -o fisie lata de 50km, pentru ca in partea rasariteana si sudica acesta sa atinga numai citiva kilometri. Dupa platforma continentala adancimile care cresc brusc, ating pante de 0,11 in dreptul coastei sudice a Crimeei, 0,25 pe coasta Caucazului si chiar de 1,19 la Novorosiisk. In aceste zone izobatele de 100m si 1000m se apropie uneori pana la 3 -4 km. Sub izobata de 800m taluzul fundului submarin este cu mult mai mic, avand inclinari de ordinul minutelor (figura 3).

Aria suprafetei libere a Marii Negre este de 413490 km² si inregistreaza un volum de apa de 529955 km³ la adancimea medie de 1280m.

Platforma continentala (adancimi mai mici de 200m) ocupa o suprafata de 133000 km², ceea ce reprezinta un procent de 35% din suprafata totala a marii.

Intre oglinda apei si planul orizontal situat la adancimea de 200 m este cuprins un volum de apa de 65595 km³ (12,7%) din volumul total al Marii Negre. Intrucit izobata de 200m constituie limita de adancime pana la care traiesc vietuitoarele din apele Marii Negre, rezulta clar ca din volumul total al cuvetei marii, circa 88% reprezinta un volum mort lipsit aproape in intregime de viata. Lungimea marii intre punctele extreme Est-Vest este de aproape 1167 km (632 de mile), iar latimea intre punctele extreme Nord-Sud este de 624 km (338 de mile). Lungimea maxima a Marii Negre pe oglinda apei este socotita de-a lungul paralelei de 42˚30'N, intre fundul golfului Burgas si tarmul caucazian este de 1150 km (622mile). Latimea maxima se gaseste intre portul Oceakov si Capul Eregeli (610 km), iar cea minima de 262 km (141 de mile) intre Capul Sarici (Crimeea) si Capul Kerempe. Lungimea tarmurilor marii intre limitele indicate mai sus atinge valoarea de 4020 km (2170 mile), coeficientul de sinuozitate fiind de aproximativ 1,8. Marea Neagra comunica la Nord cu Marea Azov prin Stramtoarea Kerci si la Sud cu Marea Marmara prin Stramtoarea Bosfor   

Circulatia atmosferica deasupra Marii Negre

In cadrul circulatiei zonale a aerului, masele de aer se deplaseaza dinspre vest spre est la toate nivelele din atmosfera, intre paralelele de 35° si 65°.

Frecventa (%) directiilor vanturilor la altitudinea de 5-6 km deasupra Marii Negre :

Statistic, circulatia atmosferica de altitudine, la suprafata izobarica standard de 500 mb (5.600 m), predomina din sectorul vestic - 60% (NV + V + SV), fata de sectorul estic-28% (E + SE) si sectorul nordic- 12%. Pe baza analizei buletinelor meteorologice zilnice au fost identificate doua tipuri de circulatie planetara : tipul rapid si tipul lent. Circulatia de altitudine joaca un rol esential in circulatia generala a atmosferei deasupra regiunii noastre de studiu, aspect confirmat de analiza configuratiilor barice la sol, a deplasarii maselor de aer si a tipurilor de furtuni din Marea Neagra. Fiecare din tipurile de circulatie a aerului mentionate are mai multe variante, in functie de pozitia si intensitatea principalelor formatiuni barice care le genereaza. Pozitia geografica a bazinului Marii Negre face ca el sa ramana la rascrucea directiilor principale de circulatie a aerului. Circulatia generala a atmosferei este intr-o stransa interdependenta cu centrii de presiuni scazute sau ridicate ai atmosferei, centri de actiune care s-au format in urma unei activitati mai indelungate a ciclonilor sau a anticiclonilor. Acesti centri pot fi foarte bine observati pe hartile presiunii medii de la nivelul marii.

Pentru bazinul Marii Negre, cei mai importanti centri permanenti sunt:

- ciclonul islandez (~ 997 mb iarna);

- anticiclonul siberian (~ 1035 mb iarna);

- anticiclonul azoric (~ 1024 mb vara);

ciclonul mediteranean (vara).

In functie de pozitia lor, acesti centri determina circulatia maselor de aer deasupra intregului bazin al Marii Negre.

BOSFORUL

Urmatoarele descrieri se refera la conditiile meteorologice normale din Bosfor, care sunt vantul de NNE de forta 2-3 in canal, cu presiunea atmosferica intre 2 si 3 mb. deasupra coastei Marii Negre la Anadolu fata de Izmir.

Bosforul fiind mai ingust si mai sinuos decat Dardanele, cursul curentului principal este mai complicat in aspect fata de cel din Dardanele, frecvent deviat dintr-un mal in altul de numeroase obstacole.

Principalul curent din Mrea Neagra spre S loveste partea vestica a stramtorii la Garipce burnu (41^o 13' N., 29^o 07' E.) la o viteza de 1/2 noduri, si acopera toata latimea stramtorii de la acest punct pana la punctul Poyraz. Intre Fill burnu si Dikilikaya, axul curentului se intinde pe langa partea de NW, si viteza creste usor la 1 nod. Curentul bate in partea de SE la Kavak burnu cu o viteza cuprinsa intre 1 1/2 si 2 noduri. De langa Acartabya si pana la Selvi burnu axa curentului este pe langa partea estica iar viteza este de 1 1/2 noduri. Partea vestica a curentului central bate in nord-vestul Mesar burnu, si isi continua drumul direct spre Kirec burnu si peste Umur banki. Intre Selvi burnu si Tarabya koyu curentul acopera toata latimea stramtorii cu viteza de 1 1/2 noduri, mai departe spre S parasind partea estica si lovind vecinatatea lui Yenikoy. La S de Istinye koyu, pana la Kandili (41^o 04' N., 29^o 03' E.), curentul ocupa intreaga latime, dar de la Kandili la intrarea de S in Bosfor continua in intregime pe partea de E cu viteza cuprinsa intre 3 si 4 noduri.

MAREA MARMARA

Curentul general in aceasta mare este spre W spre Gelibolu, dar exista cateva usoare variatii. Curentul este mai slab ca pe Dardanele si Bosfor, rata medie considerindu-se a fi usor sub 1/2 noduri.

Viteza curentului scade rapid la iesire din Bosfor si se extinde sub forma unui evantai, ramura de S indreptindu-se catre Kizil adalar, si prin canalele acesteia, si de acolo spre Izmit korfezi (golf) in jurul caruia se deplaseaza de la W la E de-a lungul tarmului sudic, si de la E la W de-a lungul tarmului de N. Intre acest curent si tarmul estic al Marmara denizi, de la intrarea de S a Bosforului la Tuzla, exista o zona de contra-curent ce se indreapta spre Bosfor si in interiorul acestuia exista inca o banda ingusta de curent ce se indreapta spre S aproape de tarm pe langa Bostanci pana la Dragos (Mal Tepe) burnu.

Partea centrala a curentului ia o directie sudica spre Boz burnu, cu tendinta estica de-a lungul malului sudic al Incir Limani (port), si apoi spre W in dreptul orasului Armutlu pe langa Boz burnu.

Ultimul, bratul de, N ia o directie sud-vestica, parasind zona situata intre Ahirkapi burnu si Yesilkoy burnu, unde in general curentul este slab, si cateodata, se formeaza un anafor sau un contracurent ce se deplaseaza spre E.

In canal la N de Marmara adasi directia generala a curentului este spre WSW, si viteza lui creste in vecinatatea Hoskoy (Hora), unde atinge maxim 1 nod. Curentul se scurge de-a lungul malului European si in centrul marii, partea asiatica fiind protejata de Pasa Limani adalar si Marmara adasi.

Cauzele fiecarui anotimp ce modifica vitezele si directiile curentilor din Stramtori vor avea deasemenea un efect asupra celor din Marea Marmara. In timpul vanturilor puternice de sud sau de sud-vest prelungite, cand curentul in Stramtori stagneaza sau este de sens contrar, curentii din Marmara sunt slabi sau iau orice directie.

DARDANELE

Urmatoarele descrieri ale curentilor, se refera la conditiile meteorologice normale din stramtoare, denumiri, vant de NNE de forta 2-3 in canal, cu presiunea atmosferica intre 2 si 3 mb. Deasupra coastei Marii Negre la Anadolu fata de Izmir.

La Gelibolu bogazi (stramtoare), intrarea de N in Dardanele, viteza curentului creste de la 1 la 1 1/2 noduri, fiind mai mica in parti decat in centru. De la Galata burun la o pozitie situata la scurta distanta inspre SW de Gocuk burnu, masa centrala de apa are o viteza de 1 1/2. Langa Gocuk burnu, in partea de NW, exista o mica portiune in care curentul depaseste 2 noduri. Intre Kilya koyu si Nara burnu, curentul central are directia WSW de-a lungul si peste banc si ajunge in partea de W a stramtorii la S de Eceabat, de unde este respins de coasta si ia o directie SSE catre Canakkale, de la care se indreapta spre SW. Aceasta este singura schimbare majora in directie a curentului pe tot parcursul Stramtorii.

De la Kilya koyu (40^o 12' N., 26^o 22' E.) spre sud-vestul intrarii in Stramtoare, viteza curentului central nu este mai mica de 1 1/2, 2 noduri, si creste peste aceste valori. De la o scurta distanta de Cankkale spre nord, la o pozitie situata in mijlocul Erenkoy limani, viteza ajunge la 2 noduri, iar intre Canakkale si Karanfil burnu viteza ajunge de la 2 1/2 la 3 noduri. Curentul are viteza maxima la 1 mila sud de Canakkale. In cea mai ingusta parte a Stramtorii, la Canakkale, viteza curentului este mai mare in parti decat in centrul canalului. Spre SW de Hisarlik burnu, viteza curentului langa partea de NW ajunge dinou intre 2 si 2 1/2 noduri si continua de acolo spre SSW in Marea Egee.

Vanturile puternice de N si de NE maresc viteza curentului, in special la Canakkale unde, in primele zile cu astfel de vanturi, viteza intre vechiul castel de la Canakkale si Kilitbahir au ajuns pana la 5 noduri. In timpul vanturilor puternice de sud-vest, curentul isi poate schimba directia, dar nu prea des.

REGULI PRIVIND TRECEREA NAVELOR PRIN BOSFOR, MAREA

MARMARA SI DARDANELE

CONVENTIA MONTREUX.

Articolul 2.- In timp de pace, navele civile trebuie sa se bucure de libera trecere si navigatie in Stramtori, ziua si noaptea, sub orice steag si cu orice fel de marfa, fara nici o restrictie cu exceptia celor de la Articolul 3 de mai jos. Nici o alta taxa decat cele autorizate de statiile de control sanitar, sistemul de lumini, balizaj si control al traficului, nu trebuie ridicate de autoritatile turce de la navele ce tranziteza stramtorile fara a intra intr-un port.

Conform facilitarii perceperii acestor taxe, navele civile ce tranziteaza Stramtorile vor comunica oficialitatilor de la statiile mentionate in Articolul 3, numele, nationalitetea, tonajul, destinatia si ultimul port de provenienta.

Pilotajul si remorcajul sunt optionale.

Articolul - Toate navele ce intra in Stramtori din Marea Egee sau din Marea Neagra vor opri la o statie sanitara langa intrarea in Stramtori in vederea efectuarii controlului sanitar prevazut de legea turca cuprinsa in regulile internationale sanitare. Acest control, in cazul in care nava poseda un certificat medical, ori prezinta o declaratie medicala, atestand faptul ca nu intra in domeniul previziunilor din al doilea paragraf al prezentului articol, va fi tranzitata zi si noapte cu toata viteza posibila, iar navei in cauza nu i se va cere sa faca nici o alta oprire in acest timp.

Navele care au la bord cazuri de ciuma, holera, febra galbena, tifos, sau varsat, sau care au avut asemenea cazuri la bord in urma cu sapte zile, si navele care au parasit un port contaminat in mai putin de cinci zile vor opri la statiile sanitare indicate in paragraful precedent pentru a imbarca garzi sanitare pentru siguranta. Nu trebuie platita nici o taxa acestor garzi sanitare si trebuie debarcati la statiile sanitare de la iesirea din Stramtori.

Reguli de debarcare

Nu este permisa debarcarea in nici un loc din interiorul zonelor interzise, a caror limite sunt date in harti, exceptind zonelor de debarcare apartinind statiilor de carantina de la Canakkale, Gelibolu, si Anadolukavagi (41^o 10' N., 29^o 05' E.).

Carantina si reguli vamale

Nave civile - Semnale

Navele civile ce vin din Marea Egee spre Marea Neagra, fara a atinge Istanbul (41^o 00' N., 28^o 57' E.) sau alte porturi din stramtori, nu sunt obligate sa opreasca la Canakkale ca nave in carantina, vor trece de-a lungul portului si li se va emite o viza de trecere, fara taxe, si fara a fi oprite. Pentru navele ce vin din Marea Neagra si sunt deasemenea in tranzit, aceste formalitati sunt indeplinite la Buyukdere.

Orice nava in tranzit prin Stramtori trebuie sa inalte pavilionul "T" deasupra pavilionului de carantina "Q" din Codul International.

Navele cu o polita de sanatate curata, dupa ce obtin o viza de tranzitare la Canakkale, pot naviga direct spre Marea Neagra fara a se mai opri in Stramtori.

O nava sanatoasa care vine dintr-un port contaminat si care nu are nici un medic ofiter la bord este obligata sa imbarce garzi sanitare la Canakkale sau Buyukdere pentru a trece prin Stramtori.

Navele descrise in Articolul 3, al Conventiei Montreux, sunt obligate sa opreasca la Canakkale si Buyukdere in ordine pentru a imbarca garzi sanitare; garzile sanitare trebuie debarcate la Buyukdere si Canakkale. Daca unul dintre porturile din Stramtori este contaminat, navele in tranzit prin Stramtori pot imbarca garzi sanitare la Canakkale sau Buyukdere, si asa se vor asigura de libera practica in portul urmator.

Navele civile ce se indreapta spre portul Istanbul si solicita dana in portul interior trebuie, prin agentii lor, sa anunte autoritatile portuare cu cel putin 12 ore inainte de sosire.Toate navele ce intra in porturile turcesti trebuie sa arboreze steagul turcesc la catargul prova.

Navigind dinspre Marea Egee spre Istanbul sau un port din Marea Marmara, navele sunt obligate sa obtina libera practica si sa imbarce un vames la Canakkale. Daca vremea nu permite examinarea sanitara nava va fi scoasa in afara portului Canakkale, semnele "Y" si "F" din codul International de Semnale vor fi prezente la portsteagul din fata Oficiului de Sanatate ziua, pentru a indica navelor ca trebuie sa navige spre statia de control in afara intrarii in portul Galata si sa obtina libera practica, iar noaptea semnele vor fi materializate printr-o lumina cu sclipiri in Codul Morse.

Navele ce naviga din Marea Neagra spre Istanbul sau spre un port din Marea Marmara, sunt obligate sa obtina libera practica, si sa imbarce un vames, la Buyukdere.

Dupa obtinerea liberei practici orice caz de boala sau moarte la bord trebuie raportat statiilor de carantina ce au dat libera practica, politiei si autoritatilor. Aceasta se aplica deasemenea navelor in transit.

Pentru obtinerea liberei practici in timpul noptii pentru toate navele cu o polita de sanatate obisnuita trebuie anuntata statia de carantina inainte de sosire. Navele care nu au o polita de sanatate normala nu pot obtine libera practica noaptea.

La statiile de control pe nave se imbarca oficialitatile sanitare, politiei, vamei si portului; salupa ce transporta aceste oficialitati poarta un steag patrat verde cu un patrat rosu si unul alb in interior. O nava ce a completat formalitatile de control trebuie sa poarte pavilionul "N" din Codul International de Semnale pana la iesirea din Stramtori. Este interzisa orice comunicare cu tarmul sau alte nave pana ce semnalul este coborat.

Navele, care nu doresc comunicarea cu tarmul, trebuie sa ridice pavilionul "Q" din Codul International la trecerea prin Stramtori ziua si o lumina rosie noaptea; acelasi semnal trebuie sa poarte cand o nava se opreste la o statie de carantina.

Pilotajul

Pilotajul in Stramtori nu este obligatoriu. Pilotajul intre Canakkale si Istanbul, desi nu e obligatoriu, este indicat. din pricina numarului de nave in tranzit. Navele ce necesita pilot trebuie sa anunte cu 24 de ore inainte Canakkale, prin radio, sau in cazul navelor din limita de vest a Marii Negre, statiile de trafic. Pilotii se imbarca la Canakkale (40^o 09' N., 26^o 24' E.).

Navele ce vin din Marea Marmara spre Haydarpasa, Istanbul sau Bosfor imbarca pilot de la statia de pilot aflata pe Digul Exterior Haydarpasa, la vest de longitudinea farului Ahirkapi (41^o 00' N., 28^o 59' E.).

Pentru navele ce vin din sudul Marii Negre, pilotii sunt imbarcati la Fill burnu (cap) (41^o 12' N., 29^o 07' E.). In orice caz este indicat a se cere pilot intre statiile de trafic situate la Rumeli burnu (cap) si Anadolu burnu (cap), si sa se astepte pilotul spre nord de linia ce uneste Garipci burnu si Poyraz burnu in ordine, daca este necesar, pentru a putea intoarce catre mare sau in zona de ancoraj.

Pilotajul este obligatoriu in portul Galata si portul interior Istanbul pentru navele turcesti ce depasesc 500 TRB si toate navele de alte nationalitati ce depasesc 300 TRB.

Pilotajul este obligatoriu in Izmit Korfezi; pilotul este imbarcat la Darica (40^o 45' N., 29^o 00' E.).

Urmatoarele semnale sonore, de clopot sau sirena, sunt folosite in apele teritoriale turcesti:

Pilotina.- doua semnale lungi si unul scurt;

Vama (ambarcatiune).- patru semnale lungi;

Posta (ambarcatiune) (la Buyukdere).- un semnal lung si unul scurt.

REGULI DE NAVIGATIE

Dardanele

Pe Dardanele, navele trebuie, conform regulii 25 din COLREG, sa navige pe acea parte a canalului care se afla in tribord, avand grija sa semnaleze sonor in concordanta cu regula de apropiere de stramtoarea din dreptul Canakkale si de curba de la Nara.

Navele trebuie deasemenea sa ia toate precautiile necesare evitarii intalnirilor cu alte nave in zona critica aflata intre Kilitbahir si Canakkale, intre Nara si Kilya, si intre Gelibolu si Cardak; si, cand curentul sau vremea sunt nefavorabile, in aceste zone critice sa dea prioritate navelor ce se apropie prin reducerea vitezei, sau care sunt stationate.

Navele sunt deasemenea avertizate sa ia pilot.

Bosfor

Navele ce naviga in zona limitata in sud de linia ce uneste Kizkulesi (41^o 01' N., 29^o 00' E.) de moscheea Ortakoy si in nord de linia ce uneste geamandurile bancurilor Tarabaya si Umur trebuie sa tina pe partea europeana fata de linia din mijlocul canalului navigabil cand acestea naviga dinspre nord, si spre partea asiatica cand naviga dinspre sud.

Viteza navelor

In general.- Conform evitarii accidentelor la coasta si a ambarcatiunilor, toate navele propulsate trebuie sa navige la viteza cea mai mica la care guvernarea este mentinuta, cand se gasesc in urmatoarele zone:

(a) Pe Dardanele:- Intre linia trasata intre Mehmetcik burnu si Kum burnu, si linia trasata intre orasul Gelibolu si Cardak burnu.

Fara importanta este depasirea vitezei de 10 noduri in Stramtoarea Dardanele, intre linia ce uneste Nara burnu si farul Kilya si paralela de latitudine ce trece prin farul Kanlidere Burnu (40^o 06' N., 26^o 22' E.).

(b) Pe Bosfor:- Intre linia trasata de la Ahirkapi burnu (41^o 00' N., 28^o 59' E.) la Haydarpasa, si linia trasata de la Buyukdere la Umuryeri liman. Pe Bosfor nu se va depasi viteza de 10 noduri.

Zone periculoase datorita minelor

Turcia.- Fenerbahce. Pentru toate navele cu exceptia celor foarte mari.

Semnale de furtuna turcesti

Semnalele de furtuna turcesti ziua si noaptea sunt descrise mai jos. Semnalul pentru o furtuna de forta unui uragan, din orice directie, este o cruce neagra ziua, sau trei lumini, rosie, verde, rosie, dispuse vertical, pe timp de noapte. Semnalul pentru vant de forta 6 la 7, din orice directie, este o bula neagra ziua, sau o lumina alba deasupra uneia verde noaptea.

Tabelul nr. 11

Sistemul de balizaj turcesc

Avertisment.- Guvernul turc a adoptat in principiu noul Sistem International de Balizaj, dar este posibil ca in toate apele teritoriale turcesti aceasta schimbare sa mai dureze o perioada de timp pana sa fie completa. Marinarii sunt avertizati ca amandoua sistemele de balizaj, cel nou si cel vechi pot fi intalnite in apele teritoriale turcesti. Ultimele informatii primite indica aplicarea sistemului lateral de balizaj, urmatoarele reguli fiind aplicate:-

Partea tribord a canalului este, sau va fi marcata de geamanduri sub forma de conuri negre cu sau fara semne de varf.

Partea babord a canalului este, sau va fi marcata de geamanduri (cilindrice) rosii cu sau fara semne de varf.

Pe Dardanele partea asiatica va fi considerata partea tribord si luminile de geamandura, daca exista, vor arata verde; partea europeana este considerata partea babord si geamandurile, daca exista, vor arata rosu.

Pe Bosfor, partea europeana este considerata partea tribord si geamandurile vor arata lumina verde; partea asiatica este considerata partea babord si geamandurile vor arata lumina rosie.

Sistemul de balizaj bulgar - Sistemul de balizaj adoptat de Guvernul bulgar este similar cu cel al USSR.

Anomalii magnetice locale - Anomalii magnetice locale sunt semnalate in urmatoarele zone:- in stramtoare spre sud de Imrali adasi (insula), in Marea Marmara; intre Nos Kaliakra si Capul Tuzla.

Statii radio - Urmatoarele statii radio de coasta, sunt deschise corespondentelor publice in zonele acoperite de acestea:

Romania: Constanta

Bulgaria: Burgas, Varna

Turcia: Canakkale, Istanbul

Alimentare cu combustibil

Turcia.- combustibili si carbuni pot fi obtinuti la Istanbul.

Romania.- combustibili si carbuni pot fi obtinuti la Constanta

Reparatii -Reparatiile, in unele cazuri doar cele minore, pot fi efectuate in urmatoarele porturi:

Turcia - Istambul

Bulgaria - Varna

Deratizare - Conform Articolului 17 din Regulamentul International Sanitar, deratizarea se poate efectua, iar Certificatul de deratizare si Certificatul de scutire a deratizarii se pot obtine, la:

Turcia: Istanbul

Romania: Constanta

Bulgaria: Varna, Burgas

Gheata -termeni descriptivi - In aceste zone de navigatie, gheata se formeaza in timpul perioadelor prelungite de ger in partea de nord a Marii Negre. Severitatea iernii si de aceea extinderea si grosimea stratului de zapada, variaza de la an la an, dar chiar si in cea mai severa iarna doar o anumita parte din Marea Neagra e acoperita de gheata. Navigatia este inchisa doar in trei regiuni, fluviul Dunarea, partea de nord-vest a Marii Negre, si Marea Azov, impreuna cu Kerchenskiy proliv. Februarie este luna cu cea mai mare acoperire de gheata in aceste regiuni.

PARTEA DE NORD-VEST A MARII NEGRE

In iernile obisnuite gheata este prezenta sub forma unor centuri la coasta, in gulfuri si estuare, de la Mys Tarkhankut extremitatea vestica a Crimeei, spre nord. Ea se extinde catre vest in jos pana la un punct situat intre Delta Dunarii si Constanta. In iernile foarte grele, gheturi compacte in deriva pot fi intalnite in mare libera la nord de paralela ce trece prin Mys Tarkhankut si o centura de gheata la coasta de grosimi diferite, la peste 10 mile in larg, intinzindu-se spre sudul tarmului de vest al Marii Negre. Acestea pot atinge partea de nord a intrarii in stramtoarea Bosfor si cateodata chiar sa intre in stramtoare. Este cunoscut ca pot ajunge chiar de-a lungul coastei Anadolu in vecinatatea lui Eregli.

Adancimile apei

Adancimile indicate in hartile cu Marea Marmara, Marea Neagra, si Marea Azov sunt de obicei adancimile medii ale apei. Influenta mareei are un efect mic asupra inaltimii apei; variatia de adancime medie de primavara in partea de vest a Marii Negre este de 0,08 m. Nivelul este, oricum, rezultatul schimbarilor considerabile in volumul de apa revarsata de rauri, variatia vantului si a presiunii atmosferice.

Nivelul apei pe Dardanele creste, cu aproape 0,6 m de la normal, iar puternicele vanturi de sud cresc nivelul apei la fel pe Bosfor.

La Kilyos, langa intrarea in Bosfor din Marea Neagra, nivelul apei s-a raportat ca variaza intre 0,9 si 1,5 m.

La Constanta, puternicele vanturi de nord-vest pot reduce nivelul apei cu 0,6 m.

Adancimile (inaltimile) anuale medii ale apei din Marea Neagra variaza intre 0,05 si 0,06 m, dar exceptional, pot creste cu 0,15 m si sa scada cu 0,18 m, nivele inregistrate. Marea Neagra contine un volum mai mare de apa in unii ani fata de altii. Nivelul apei in Marea Neagra inregistreaza fluctuatii regulate in tot timpul anului, diferentele fiind intre 0,5 si 1,52 m. La acestea se mai adauga si diferentele cauzate de deteriorarile vremii ce pot ajunge la 0,5 m sau mai mult.

Curentii

Au in Marea Neagra un sens invers acelor de ceasornic si o curgere aproape constanta din Marea Neagra catre Marea Marmara prin stramtorile Bosfor si Dardanele spre Mediterana. Principala cauza este faptul ca nivelul Marii Negre este mai inalt decat nivelul Marii Marmara. Nivelul apei nu este acelasi in toti anii. Sub influenta vanturilor de sud, in special daca acestea sunt puternice si de lunga durata, nivelul apei in Stramtori creste, cateodata pana la 0,6 m. Curentul este astfel redus sau chiar de sens contrar.

Alti factori care ajuta la curgerea din Marea Neagra spre Mediterana sunt predominanta vanturilor de N si NE aproape 9 luni pe an, si variatia de densitate dintre apele celor doua mari. Fluctuatiile datorate vantului si diferentelor de presiune, influenteaza viteza curentului. Acestea sunt in general vara, cand vanturile de NE sunt mai constante. Mareea are o influenta mai mica asupra curentului. Pe Bosfor curentul este in general mai puternic dupamiaza decat dimineata. Diminetiile sunt de obicei calme, si vantul de nord-est este puternic in timpul zilei. Pe ambele stramtori, curentul este redus la intrarea de nord, unde viteza este cuprinsa intre 1/2 si 3/4 noduri. Aceasta creste in partile sudice ale fiecarei stramtori, dar cresterile nu sunt regulate.

Vartejuri

Datorita contracurentilor si curentilor, a curentilor de suprafata si a celor de adancime se creeaza vartejuri (anafoare) pe parcursul Stramtorilor.

Urmatoarele observatii, luate din diferite pozitii ale stramtorilor indica schimbarea cursului si a vitezei curentului in diferite conditii ale vantului.

Tabelul nr. 12

MAREA MEDITERANA

Curentii partii estice ai Marii Mediterane si a Marii Egee.

Principalul curent parunde prin Stramtoarea Gibraltar dinspre Oceanul Atlantic spre E si dupa ce trece de Capul Bon continua spre SE catre partea nordica a Cyrenaica aproximativ 22^o long. E. De aici se indreapta spre ESE si catre estul coastei Egiptului, iar mai departe spre N catre coastele Israelului, Libanului si Siriei.

O mica parte din apa ce intra in Egee se scurge prin Stramtorile Bosfor si Dardanele din Marea Neagra.

Prin evaporare, Meditarana devine mai salina proportional cu cresterea densitatii. Apele mai dense aflate la dancimi creeaza contracurenti atat in Stramtoarea Gibraltar cat si in Stramtorile Bosfor si Dardanele.

Circulatia in bazinul estic este data de curentul principal ce vine din Gibraltar (amintit mai inainte) care se indreapta spre W dupa ce paraseste coastele Sirie, de-a lungul coastei Turciei, la S de Insula Rodhos, la N de coasta de N a Cretei, ramificandu-se intr-un curent ce se indreapta spre W catre sudul Greciei si unul catre N de-a lungul coastei Turciei si estul Arhipelagului Grecesc.

Circulatia curentilor nu este in intregime cunoscuta. Aceasta din cauza putinelor observatii din afara rutelor de navigatie, dar mai cu seama datorita complexitatii arhipelagului Grecesc ce formeaza multe vartejuri si curenti locali. La acestea se mai adauga si actiunile vanturilor si a curentilor locali.

MAREA EGEE

Marea Egee cuprinde acea parte a Mediteranei, situata la N de Creta, si marginita de coastele Greciei la N si la W, iar in E de coasta Turciei.

Apa provine din doua surse. Exista un curent de suprafata dinspre Marea Neagra spre Marea Egee ce are o directie spre SW dupa iesirea din Dardanele. In conditii normale aceasta curgere este constanta, cu o viteza de 1 1/2 noduri. A doua sursa o constitue un curent ciclic invers acelor de ceasornic, care intra in Marea Egee prin SE de-a lungul coastei Turciei si ia o directie spre N de-a lungul coastelor acesteia. Aceasta circulatie este influentata de vant, ce poate bate din orice directie in orice perioada a anului, si din aceasta cauza nu se poate aprecia o ruta regulata a curentilor si nici a vitezei, acestora.

Ocazional, in anumite circumstante si mai ales cand vanturile de sud sunt puternice curentul dinspre Marea Neagra spre Marea Egee poate fi oprit si in unele situatii chiar inversat.

Avand in vedere numarul mare de insule care exista in Marea Egee, mai ales in partea de S, este evident ca exista numerosi curenti locali si curenti produsi de vartejuri ce se gasesc intre si langa insule. Acestia sunt produsi de vanturile din zona sau de modificarea directiei curentilor principali la care se mai adauga si topografia canalelor, dintre care unele sunt inguste.

In partea estica a insulei Kriti (Creta), curentul ce trece prin Stenon Karpathou (Stramtoarea Karpathou), de obicei curge spre S toamna si creste in viteza, iar cand acesta ajunge in dreptul coastei nordice a insulei isi schimba directia spre E. In restul timpului anului curentul bate spre W.

Maree si curenti de maree

Nivelul apei in Egee este influentat ca in toate partile Marii Mediterana, mai mult de vant decat de maree, dar in partile in care diferentele sunt apreciabile este regulata mai ales primavara. In acest anotimp apar variatii de la cativa incii in unele locuri, la 0,8 m in altele. In lunile februarie, martie si aprilie nivelul mediu al marii poate scadea pana la 0,5 m sub cel normal. Curentii de maree sunt foarte slabi in Egee.

Pilotaj

Grecia - Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele civile straine, in aprope toate porturile grecesti.

Avertisment.- Marinarii sunt atentionati ca debarcarea este interzisa, si se tine un control al navigatiei de catre autoritatile Navale Grecesti in apele teritoriale Elene.

Turcia - Pilotajul este valabil la Izmir.

Avertismente- zone minate

Navele ce naviga prin aceste ape declarate zone periculoase in privinta minelor, trebuie sa tina directiile stricte indicate in NEMEDRI. Aceasta publicatie da rutele prin aceste zone periculoase si toate informatiile despre siguranta navigatiei.

Combustibil - Petrol poate fi obtinut la Rodhos.

Reparatii - Piraieus (Pireu) este principalul port din zona care poate indeplini reparatii navale de orice fel. Alte porturi pentru reparatii sunt Rodhos si Izmir care detine si o cala de constructie.

Comunicatii radio

Statii radio la coasta deschise corespondentei publice sunt prezente in:

Grecia la: Khios, Rodhos, Iraklion

Turcia la: Izmir.

Carantina - deratizare

Mesajele internationale de carantina pot fi transmise prin radio la Athens (Atena). Porturile grecesti din zona care primesc nave infestate sunt Piraievs si Thessaloniki.

Rute de navigatie - Navigatia in arhipelag necesita o atentie continua, si trebuie avut in vedere tot timpul un loc de adapost pentru o buna siguranta in navigatie la apropierea unei furtuni. In cazul apropierii unei furtuni din N nu trebuie ezitat in a se ancora in cel mai apropiat loc de refugiu. Nava trebuie sa ancoreze in partea de sub vant a unei insule. Pentru navele ce ancoreaza de obicei in patea de N a unei insulei trebuie sa se asigure ca pot parasi cu usurinta locul pentru a se indeparta.

Clima si timpul

Generalitati

Clima din aceasta regiune se incadreaza in tipul mediteranean dar este mai mult continentala fata de regiunea centrala si vestica a Marii Mediterana. In regiune au loc putine perturbatii barice comparativ cu regiunile mentionate mai sus, cu umiditati scazute si precipitatii putine. Climatul se caracterizeaza prin veri frumoase si calduroase, si ierni blande cu ploi. Ceata este rara pe mare, dar furtunile sunt frecvente iarna si putine vara.

Furtunile violente dau nastere situatiilor periculoase datorita formarii rapide a acestora, implicit a avertismentelor in cauza.

Presiunile si depresiunile. Fronturi

Distributia presiunii in zona este determinata de presiunea deasupra Asiei si a anticiclonului din Azore. Iarna presiunea este scazuta deasupra Mediteranei si maxima la uscat mai cu seama in nordul Greciei, unde se extinde o parte din anticiclonul Siberian. In acest anotimp presiunea scade spre S deasupra Marii Egee atingind valori minime in luna ianuarie (figura 9.2). Vara sub influenta musonului asiatic si a maximelor barice azorice, presiunea este scazuta in estul Mediteranei cu valori minime in luna iulie, si maxima in vestul acesteia (figura 9.3). In timpul zilei exista mici variatii de presiune de 1 mb., cu maxime la orele 10.00 si 22.00, si minime la orele 04.00 si 16.00. Atat iarna cat si vara presiunea scade de la N catre SE. De aceea nu exista variatii mari in directia vantului, acesta ramanind predominant nordic.

Deplasarea centrelor de joasa presiune este in general spre E (figura 9.1). Cele care intra prin centru se deplaseaza catre SE spre Cipru sau spre NE spre Marea Neagra. Depresiunile din Egee dau nastere la vanturi puternice de forta uraganelor (12) si sunt cu atat mai periculoase deoarece iau nastere rapid fara a fi anuntate.

Fronturile atmosferice sunt prezente adesea alaturi de depresiuni. Fronturile calde sunt rareori bine determinate si adesea nemarcate. Fronturile reci sunt adesea bine demarcate si foarte periculoase.

Vanturile si furtunile.- Rezultanta vanturilor este data de distributia presiunii in majoritatea lunilor cu mici exceptii in timpul anului. In toate anotimpurile deplasarile maselor de aer generale sunt aproximativ spre NE in N, spre N in centru, si spre NW in S.

Vara, vanturile sunt destul de constante avind aceeasi directie in timp. Iarna ele variaza, dar cateodata sunt constanta in directie pentru cateva zile, si sunt mai puternice decat vara. De la mijlocul iernii si spre sfarsitul acesteia s-a raportat forta 4 pe scara Beaufort in S si forta 4-5 in N. Dupa descresterea la forta 3 si chiar mai putin, atat in S cat si in N, in mai, iunie, vantul are o usoara crestere la forta 3 spre sfarsitul verii si in septembrie, iar in octombrie forta 3 este dinou atinsa si continua sa creasca pana in noiembrie la valorile din iarna.

Vanturile cele mai puternice in regiune se inregistreaza in lunile cuprinse intre noiembrie si februarie, deasemenea furtunile sunt in aceste luni foarte frecvente avind directii dinspre N si NE, dar intr-un numar apreciabil si din directii sudice (intre SE si SW). Furtunile de N si NE sunt asociate cu patrunderi masive de aer rece dinspre continent. Cele din S sunt relativ calde si cateodata aduc nisip din desertul din Africa de Nord. Vanturile nordice sunt reci si uscate iar cele sudice sunt calde si relativ umede adesea nisipoase.

Cu toate acestea se asteapta o variatie in functie de linia coastei, de barierele muntoase, de canale si stramtori de pozitia insulelor la apropierea la mai putin de 20 mile de coasta si tarmul insulelor.

La Izmir vanturile predomina in lunile de iarna. Din noiembrie si pana in februarie sunt cele mai frecvente intre orele 08.00 si 14.00. Din martie pana in iunie si in Octombrie, cele de SE predomina dimineata devreme, lasind loc celor de W si NW dupaamiaza. Media lunara a vitezei vantului este de 5 noduri iarna, intre 07.00 si 14.00, iar vara este mai mica dimineata. Vanturile cele mai puternice se intalnesc din ianuarie pana in martie, aproape 5 zile pe luna. Astfel de vanturi sunt foarte rare in iulie.

Nori - In general aceasta nu este o regiune acoperita cu nori. Exista o fluctuatie bine marcata pe anotimpuri cu acoperiri moderate iarna si foarte mici vara. Acoperirea lunara atinge maxim 6 optimi in SE din decembrie pana in februarie dar in SW, cea mai putin acoperita de nori, media este de 4-5 optimi. Acoperirea minima se intalneste in lunile iulie si august in care media este mai mica de 1 oktas in S si 2 oktas in N care este mai acoperit decat restul regiunii.

Ploaie, zapada, lapovita, descarcari electrice - Media caderilor de precipitatii este moderata in regiunile din W, majoritatea statiilor de la coasta raportind valori cuprinse intre 400 si 700 mm. Partea cu caderea cea mai mare de precipitatii se gaseste in estul Insulei Samos si coasta turca adiacenta acesteia, unde media ajunge la 800 mm.

Variatia in anotimpuri este puternic marcata de inceperea sezonului rece iarna si vara sezonul foarte uscat. Contrastul sezonal este puternic in S, unde iulie si august sunt uscate si caderile majoritare de precipitatii au loc incepind cu octombrie si terminind cu martie. Catre NW iulie si august raman lunile cele mai uscate.

Numarul mediu de zile cu precipitatii variaza intre 15 pe luna in mijlocul iernii la una pe luna in iulie si august. Zapada nu exista frecvent incepind cu noiembrie si terminind cu martie, ocupind in general crestele muntilor, rareori atingind nivelul marii. Furtunile cu descarcari electrice se intalnesc in medie intre 10 si 20 zile pe an si sunt mai frecvente la uscat (pe continent) decat in insulele arhipelagului.

Ceata si vizibilitatea - Ceata pe mare nu este frecventa, dar exista pe mare in mica masura in lunile de iarna din noiembrie pana in februarie sau in august, si cele mai cetoase luni sunt din martie pana in iulie. Vizibilitatea pe timp de ceata la 1000 m este rara si in general de scurta durata, iar vizibilitatea la mai putin de 5 mile este mai frecventa si de lunga durata. Vizibilitatea redusa este frecventa din mai pana in septembrie si mai putin frecventa din octombrie pana in februarie.

Temperatura aerului - Temperatura medie deasupra marii este ridicata in august si scazuta in Februarie, existind o mica diferenta intre august si iulie sau ianuarie si februarie. In ianuarie si februarie temperatura medie lunara este scazuta in NE (7^oC), si creste spre SW ajungind la 14^oC intre Kriti si Rodhos. Exceptind nordul temperatura aerului este mai mica in preajma tarmului decat in larg. Vara temperatura aerului atinge valoari de 26^oC langa Rodhos si scazuta (24^oC) in centrul si nordul regiunii. Dupa minimele din luna februarie temperatura creste usor in martie si mai accentuat din aprilie pana in iunie. Toamna scaderea temperaturii are loc rapid din octombrie pana in decembrie atingind 7^oC. Temperatura are o variatie mai mare in N decat in S, iar pe zi aceasta nu variaza cu mai mult de aproximativ 2^oC pe mare si de 11^oC langa uscat.

Vara temperatura rareori scade sub 32^oC adesea ajungind la 38^oC. Iarna, pe coasta de N temperatura scade frecvent la punctul de inghet cateva zile pe luna din noiembrie pana in martie. Temperatura este dependenta de vanturi, cele sudice fiind calde iar cele nordice fiind reci.

Umiditatea relativa - Este dependenta de temperatura aerului si este marcata de sezoane si fluctuatiile zilnice ca raspuns la variatia temperaturii. Umiditatea relativa este mai ridicata iarna decat vara si mai ridicata la uscat decat pe suprafata marii. Deasemenea mai ridicata in vanturile de N decat cele din S.

Temperatura la suprafata marii - Media valorilor la suprafata marii este de 10^oC in NE, in ianuarie si februarie, si de 25^oC in S, in luna august. Figurile 12, 13, 14, 15 indica distributia de temperatura la suprafata marii in ^oC pentru lunile februarie, mai, august si noiembrie.

Tabele climatice - Tabelele ofera date statistice ale unor statii costiere unde rapoartele asupra starii vremii se fac regulat. Temperaturile sunt in ^oC. Precipitatiile sunt in milimetrii.

TARMUL VESTIC AL MARII NEGRE

DE LA NOS KALIAKRA LA CAPUL CONSTANTA

Anomalii magnetice locale

In 1962 s-a raportat existenta unei anomalii magnetice locale intre Nos Kaliakra si Capul Tuzla, la 39 mile spre N.

DE LA NOS KALIAKRA LA MANGALIA

Repere de navigatie, granita, pericole

Intre Nos Kaliakra si Nos Shabla, 12 1/2 mile coasta este pietroasa cu stanci abrupte majoritatea de culoare rosiatica. Aproape de mijlocul distantei dintre aceste capuri, se afla Kamen Bryag, un sat intins inconjurat de copaci inalti, proeminenti. La o mila S de acest sat, in mijlocul unui palc de copaci aproape de marginea unei inaltimi, se afla o cladire a pazei de coasta cu un acoperis rosu pe care se afla un cadru metalic rosu sub forma unui romb. Pe aceasta intindere a coastei se gasesc mai multe sate inconjurate de copaci.

De la o distanta, Nos Shabla nu mai este vizibil; aici se afla o movila mai intinsa, pe care navele o vor vedea inainte de far. Satul Shabla, inconjurat de copaci, se intinde la 3 mile de cap dar este vizibil doar dinspre NE.

Farul de la Nos Shabla, 36 m inaltime, turn octogonal de piatra, vopsit in benzi rosii si albe, la 30,5 m, este situat pe Nos Shabla. Un reper sub forma piramidala cu structura din lemn, de 20 m inaltime, se afla la 3/4 mile W de Nos Shabla.

Intre Nos Shabla si Mangalia, la 16 mile N, cateva sate pot fi distinse, cele mai importante fiind Krapets, situat la 5 1/2 mile NNW de Nos Shabla cu un palc de copaci langa acesta, si Vama Veche la 7 1/2 mile spre N.

Granita dintre Bulgaria si Romania atinge coasta in apropierea sudica a satului Vama Veche (43^o 45' N., 28^o 35' E.).

Trei bancuri stancoase, fiecare cu adancimi de 7,8 m, se intind respectiv, la 1 1/2, 5 1/2 si 8 1/2 mile N de Nos Shabla si la 3/4 mile, 1 3/4 si 1 1/2 mile de tarm.

O stanca cu adancimea de 2 m, se intinde la 10 1/2 mile N de Nos Shabla si la jumatate de mila de tarm, iar la 2 1/4 mile spre N se afla un banc, la 1 1/2 mile de tarm.

STRAMTOAREA BOSFOR

Generalitati

Bosforul, uneste Marmara denizi de Marea Neagra, si apartine administrativ de portul Istanbul. Linia sudica a stramtorii se poate spune ca uneste Saray burnu de Kizkulesi la intrarea din Marmara denizi, iar linia nordica uneste capetele pe care sunt asezate cele doua faruri Rumeli si Anadolu, pe partea vestica si estica respectiv, la intrarea din Marea Neagra.

Amandoua maluri ale stramtorii sunt acoperite de case si cladiri. Partea vestica este acoperita de constructii pe toata lungimea ei, dar pe cea vestica acestea sunt imprastiate si sunt peste tot inconjurate de dealuri acoperite de vegetatie.

Pentru drumurile spre nordice prin stramtoare, navele vor trebui sa tina cont de vant si curent, deoarece vanturile predominante sunt nord-estice iar curentul este sudic. Oricum se gasesc locuri pentru un bun ancoraj. Exista cateva pericole in stramtoare, iar trecere prin ea in timpul zilei prezinta unele dificultati.

Salvare - Doua nave de salvare sunt prezente in stramtoare, una in N, cealalta in S.

Vanturile si vremea - Vanturile dinspre N si NE sunt cele mai frecvente, dar cele de S si SV sunt frecvente doar in unii ani intre lunile Octombrie si Martie, si adesea, cand sunt puternice aduc ploaie si vreme furtunoasa.

Uneori bate dinspre SV in partea sudica si dinspre NE in partea nordica, existind vreme calma intre Arnavut burnu si Selvi burnu, iar daca vantul de NE este puternic, va bate si in partea sudica. Altadata vanturile de SV sunt puternice la Buyukdere (40^o10' N., 29^o 30' E.) si in partea nordica a stramtorii si sunt puternic simtite la Istanbul.

DE LA KIZKULESI LA ISTINYE KOYU

Pericole, lumini, ancoraj, ancoraj interzis

De la travers de Kizkulesi (41^o 01' N., 29^o 00' E.) partea estica a stramtorii se indreapta NE 3 mile si de acolo spre N o mila fiind abrupta si stearpa, pana la Kandili burnu, langa care se afla satul Kandili. Langa coasta, la 2 mile NE de Kizkulesi se afla palatul de marmura de la Beylerbeyi. In dreptul acestuia se afla o adancime de 3 m in apropierea tarmului. O lumina este prezenta la o inaltime de 10 m pe un stalp alb, metalic de 1 m inaltime, pe zidul palatului.

Un far, 27 m inaltime, coloana matalica, alba de 9 m inaltime, este situat la Kandili burnu.

Pe partea vestica a stramtorii, de la palatul Dolmabahce, coasta se intinde ENE 1 3/4 mile pana la Defterdar burnu si este abrupta. Palatul de marmura de la Ciragan, este situat pe mal la 3/4 mile ENE de Ortakoy si la 3 1/2 cab. SW de Defterdar burnu; acest punct este usor de identificat printr-o moschee alba, ce se afla pe el. De la Defterdar burnu tarmul vestic se intinde NNE 1 1/4 mile de Akinti burnu, in dreptul caruia se afla satul Arnavutkoy. Kurucesme banki, se intinde la aproape jumatate de cab. de tarm, la 4 1/2 cab. NNW de Defterdar burnu. O lumina, 7 m inaltime, pe un tripod metalic, vopsit in benzi albe cu negru ce are ca semn de varf un con negru, este situata la Kurucesme banki (41^o 03' N., 29^o 02' E.).

Galatasaray ada, se intinde in dreptul satului Kurucesme, la un cablu de tarm si la 3 1/2 cab. NNE de farul de la Kurucesme. Aici exista adancimi cuprinse intre 13 si 22 m in canalul dintre Galatasaray ada si cheurile de la mal, oferind un adapost pentru vanturile nordice. Ancorajul este interzis datorita cablurilor ce se intind intre Galatasaray ada si malul vestic. Navele ce trec pe aici trebuie sa tina la E de acest banc.

Ancorajul la SW de Akinti burnu, in golful Arnavutkoy este destinat navelor de peste 500 t. Ancorajul cu pupa legata la tarm nu este permis.

O lumina, 11 m inaltime, pe o antena metalica de 9 m inaltime, este situata la un cablu SW de Akinti burnu.

Bebek koyu, pe partea vestica a stramtorii, are intrarea intre Akinti burnu si Asiyan burnu, la 1mila NNE. Acest golf este inchis de un banc de nisip la adancimea de 2 m. Farul Bebek (41^o 04' N., 29^o 03' E.), 4,5 m inaltime, pe o stanca neagra, are o structura piramidala de 4,5 m inaltime, si este asezat la extremitatea de NE a bancului.

Asiyan burnu se ridica in dreptul unei coline pe care se afla satul Rumelihisari si un vechi castel, la 4 cab. NW de acest punct; Anadoluhisari se intinde pe malul opus. Farul de la Rumelihisari, 24 m inaltime, turn metalic alb de 17 m inaltime, este situat in capul unui cheu la N de Asiyan burnu.

Pe partea estica, intre Kandili si Anadoluhisar, la 3/4 mile spre NE, coasta formeaza un golf. Malul acestui golf este abrupt cu exceptia Anadoluhisar unde se afla un banc cu adancimi de 3 m, la jumatate de cab. de gura lui Goksu dere, un mic raulet ce curge printr-o vale la S de Anadoluhisar. Marginea exterioara a acestui banc este marcata de o geamandura conica de culoare alb cu negru, avind ca semn de varf un con negru, ancorata la o adancime de 7 m. La Anadoluhisar se afla un vechi castel genovez.

De la acest castel, partea estica a stramtorii se indreapta catre N 1 1/4 mile pana la un punct pe care se afla farul de la Kanlica. Farul de la Kanlica, 25 m inaltime, turn alb, metalic, are 10 m inaltime.

Cakal burnu (41^o 06' N., 29^o 04' E.) este situat la 3 1/2 cab. NE de farul de la Kanlica, de la care coasta se indreapta spre E si NE 1 mila. De la Asiyan burnu, partea vestica a stramtorii se intinde spre N la 1 1/2 mile de Tokmak burnu, intrarea sudica in Istinye koyu.

Cabluri electrice aeriene, lumini

Un cablu electric suspendat intre doi stalpi, indicati in harta, traverseaza stramtoarea la S de Kandilli, la o pozitie situata la 2 1/4 cab. N de Akinti burnu. Cablul este la inaltimea de 68,5 m, dar navele sunt avizate ca inaltimea minima a oricarei suprastructuri este de 65,8 m. Amandoi stalpii sunt structuri din fier vopsite in benzi albe cu galben. O lumina rosie ce pulseaza este prezenta in varful fiecarui stalp, si cate patru lumini rosii fixate pe verticala, sunt aratate mai jos.

DE LA ISTINYE KOYU LA SELVI BURNU

Geamanduri, pericole, ancoraje

Istinye koyu are intrarea intre Tokmak burnu (41^o 07' N., 29^o 03' E.) si un punct situat la 3 cab. mai departe spre NNE. Este adapostit de toate vanturile si curentii. Cladirile lui Yenikoy se intind la NNE de-a lungul coastei de la intrarea de N in Isinye koyu. Un banc, cu adancimi de 5,5 m, se intinde la un cab. de tarm intre intrarea nordica in Istinye koyu si 1 mila spre NNE. Partea bancului din dreptul Koybasi burnu (41^o 07' N., 29^o 04' E.), un punct situat la 7 cab. NE de intrarea nordica in Isinye koyu, este cunoscuta sub numele de Yenikoy banki. Farul de la Rumelihisari in relevment 200^o si in linie cu extremitatea vestica a tarmului estic, in apropiearea lui Kanlica, duce la E de acest banc.

O geamandura neagra luminata, cu un reflector radar, avind o lumina verde sclipitoare la fiecare 3 sec., este ancorata aproape de extremitatea estica a Yenikoy banki

Pasabahce koyu si Beykoz limani, situate pe partea estica a stramtorii, intre 1 si 2 mile NNE de farul de la Kanlica, permite un ancoraj sigur pentru un numar mare de nave precum si adapost pentru curent. Pasabahce koyu, golful sudic, se intinde fata in fata cu Koybasi. Acest golf este inchis de Incirboybanki, un banc din mal si pietris la adancimi cuprinse intre 3 si 4,5 m, ce se intinde pana la 3 cab. de capul golfului, la 1 3/4 mile NE de farul de la Kanlica. Beykoz liman are intrarea la SE de Hunkar iskelesi, pe care se afla Hunkar kosku, la o mila NNE de Koybasi.

Intre Hunkar iskelesi si Selvi burnu la 4 cab. NW, se afla un golf, in capul caruia curge Sulukhane dere. Un mic dig este situat la 3/4 cab. NNW de Hunkar iskelesi. Un banc costal, cu adancimi de 5,5 m, se intinde la 3/4 cab. de tarmul golfului, iar la capatul acestuia se afla o, stanca de 3 m, 3 cab. ESE de Selvi burnu. Constitutia fundului intrarii in golf este din mal cu nisip.

Ancorajul in Beykoz liman este in general preferabil fata de cel din Pasabahce koyu, la adancimi de 66m, la 11 1/2 cab. SE de Selvi burnu. Cel mai adapostit ancoraj la gura lui Sulukhane dere este cu Selvi burnu in relevment 323^o, la distanta 2 1/2 cab..

Cabluri submarine - Exista patru cabluri submarine intre Selvi burnu si Nalet burun.

BUYUKDERE LIMANI

Lumini, pericole, ancoraj

Buyukdere limani, pe malul vestic alstramtorii, are intrarea intre Kirec burnu, situat la 6 cab. NW de intrarea nordica in Tarabaya koyu, si Mesar burnu, la 1 1/4 mile NNE de o vale. Acest golf permite adapost pentru vanturi din orice directie si este locul cel mai bun din stramtoare pentru ancoraj. Orasul Buyukdere ocupa tarmul nordic al golfului, iar satul Kefelikoy este situat langa partea sudica a capului golfului. Un dig, situat la scurta distanta W de Kirec burnu, este un reper bun. Un minaret si cateva case se afla in capul digului, aproape de dig spre N.

Farul de la Kirec Burnu, 8 m inaltime, coloana metalica alba 6,5 m inaltime, se afla pe o cladire situata la 1 1/2 cab. ESE de Kirec burnu.

Un banc cu adancimi de 9 m, se intinde la 2 1/2 cab. de tarmul nordic al golfului si la 6 cab. NNW de Kirec burnu, iar un altul la adancimi de 5,5 m, se intinde la mai mult de 1 1/4 cab. de tarmul sudic, si la jumatate de cablu de tarmul nordic al golfului. Mesar burnu (41^o 10' N., 29^o 03' E.) este marginit de un banc care, cu adancimi de 5,5 m, se intinde la jumatate de cablu de tarm.

Ancorajul poate fi obtinut in orice parte a lui Buyukdere limani la adancimi cuprinse intre 33 si 44 m la intrare, si intre 7 si 13 m in capul acestuia. Fundul se constitue din mal si nisip fin. Cel mai bun si mai convenabil ancoraj este la adancimi de 13 m avind minaretul de langa capul golfului in relevment 278^o, la 3 cab. distanta.

UMURYERI LIMAN

Pericole, geamanduri

Intrarea in Umuryeri liman, pe partea estica a stramtorii, este intre Selvi burnu si Acar burnu, la 1 1/4 mile spre N

Umur banki se compune din doua bancuri, cel sudic numit Selvi bank, ce se intind de la intrare si pana la Umuryeri liman. Sunt compuse din nisip, pietris si piatra, cu adancimi de 5,5 m, si sunt marcate prin culoarea apei mai deschisa. Cea mai mica adancime se afla la 0,3 m, langa capatul sudic al Selvi bank. Aceste bancuri sunt periculoase deoarece curentul se indreapta spre ele din directia Mesar burnu. Cele doua bancuri sunt separate de un canal cu adancimi de 13 m, dar n-ar trebui folosit deoarece curentul il traverseaza. Un mic banc se intinde la 3 cab. SW de Acar burnu la o adancime de 5,5 m.

O geamandura, cu structura metalica, neagra, cu o lumina alba sclipitare, 2 sclipiri, la 5 sec., este ancorata in partea vestica a Selvi bank, la 4 1/2 cab. NW de Selvi burnu. Trei geamanduri albe, conice sunt ancorate langa extremitatea sudica a lui Selvi bank.

O geamandura rosie luminata, cu un reflector de unde radar, cu o lumina sclipitoare rosie, la fiecare 3 sec., este ancorata la capatul sud-vestic al bancului nordic Umur bank.

O geamandura sferica, luminata, vopsita in negru cu o banda alba, cu un reflector de unde radar, aratind o lumina rosie sclipitoare, 2 sclipiri la 5 sec., este ancorata la 3 1/2 cab., NW de Acar burnu.

Ancoraj - Umuryeri liman permite un excelent ancoraj, la adancimi de 10 m, pe un fund malos, la 1 1/2 cab. de tarm. Un usor vartej se afla in aceasta zona.

DE LA MESAR BURNU LA KAVAK BURN

Ancoraj, lumini, pericole, geamanduri

Pe partea de W a stramtorii satul Sariyer este asezat pe tarm, la 6 cab. N de Mesar burnu. De la Sariyer coasta se indreapta spre ENE 8 cab., pana la Tellitabya burnu, un punct pe care se afla un fort ruinat si o casa proieminenta.

Ancorajul in afara zonei de curent se poate obtine intr-un golf aflat intre Mesar burnu si Tellitabya burnu, la adancimei cuprinse intre 19 si 36,5 m.

Satul Rumelikavagi (41^o 11' N., 29^o 04' E.) se intinde intr-o vale aproape de coasta la jumatate de mila W de Tellitabya burnu. Dikilikaya se intinde la 2 cab. de partea vestica a stramtorii la E de Rumelikavagi. Unele dintre pietrele de aici sunt aproape tot timpul udate de valuri, iar altele sunt marcate de gheata pe timp friguros. Un banc, 2 m adancime, se intinde intre roci si coasta de W. Un far, 5,5 m inaltime, turn alb de beton, de 4,5 m inaltime, este situat langa centrul acestor pietre.

Pe partea estica a stramtorii se afla Acartabya la 4 cab. NNE de Acar burnu. Macar koyu are intrarea intre Acartabya si Kavak burnu la 8 1/2 cab.NE. Malul acestui golf este inalt si abrupt, iar langa capul lui se afla satul Anadolukavagi. Bateria de artilerie de la Kavak se afla pe Kavak burnu fata in fata cu bateria de artilerie din satul Rumelikavagi de pe malul opus. La 3 cab. de Kavak burnu se gasesc ruinele unui vechi castel genovez.

Farul de la Anadolukavagi, 15,8 m inaltime, coloana alba de 5 m inaltime, este situat la bateria de artilerie Kavak. Macar banki, cu adancimi de 1,5 m, abrupt, se intinde la 1 1/2 cab. NE de Acartabya.

DE LA KAVAK BURNU LA FARUL DE LA RUMELI

Repere de navigatie

Kedilik liman, pe partea estica a stramrorii, are intrarea intre Kavak burnu (41^o 11' N., 29^o 05' E.) si Fil burnu, la 2 mile NE; aici se afla o baterie pe un deal langa Fil burnu. Tarmul Kecilik liman este abrupt cu exceptia unei jumatati de mila E de Kavak burnu unde un banc, cu adancimi de 5,5 m, se intinde la 1 cab. de tarm.

Intre Fil burnu si Poyraz burnu, un punct situat la 6 cab. NE, pe care se afla un vechi fort de piatra, coasta formeaza un golf; un banc cu adancimi de 5,5 m, se intinde la 1 1/2 cab. de la tarmul golfului.

Intre Poyraz burnu si un punct pe care se afla farul de la Anadolu (41^o 13' N., 29^o 09' E.), la 1 mila ENE, coasta este marginita de pietre ce se intind si pe tarm. Farul de la Anadolu este construit pe o ridicare de pamant, navele putindu-l identifica printr-un zid ce pleaca de la el, prin orasul mai jos decat farul Rumeli situat pe coasta vestica, sau printr-o cladire mare alba, situata pe un deal inalt la SE de acesta. La baza farului se afla un vechi fort.

Farul de la Anadolu, 75 m inaltime, turn alb, din piatra cu o locuinta, aflat la 18,5 m inaltime, este situat pe partea estica a intrarii nordice in Bosfor. Un semnal de ceata este emis de la extremitatea lui Yom burnu, la 3/4 mile ENE de farul de la Anadolu. Semnale sonore se emit si de la far. Intre Poyraz burnu si farul de la Anadolu sunt adancimi cuprinse intre 9 si 22 m, la 2 cab. de coasta.

Intre Rumelikavagi si intrarea de SW in Buyuk liman, la 1 1/2 mile NE, partea vestica a stramtorii este marginita de un banc cu adancimi de 5,5 m, pe care se afla cateva stanci udate de valuri, si care se intinde 3/4 cab. de tarm. Ramasitele unui vechi castel genovez se afla pe un deal la jumatate de mila N de Rumelikavagi.

Buyuk liman are intrarea intre Karatas burnu si Cali burnu, la 3 cab. ENE; o statie de emisie a semnalelor sonore si o cladire cu un baston pentru coduri, se afla la Cali burnu. Acest golf este blocat de un banc cu adancimi de 5,5 m, ce se intinde la 3/4 cab. SE de o linie ce uneste punctele de intrare.

Un far, 33 m inaltime, turn alb din structura metalica, 6 m inaltime, este situat in punctul sudic al intrarii la Hamsi liman (41^o 12' N., 29^o 06' E.) la 1 cab. NE de Cali burnu.

De la Cali burnu partea vestica a stramtorii se indreapta NNE aproape jumatate de mila pana la Garipce burnu, pe care se afla un vechi castel de piatra. Aici se afla un fort, in jurul caruia se gasesc cateva case, pe un deal in fata nord-estica a castelului. La N de Garipce burnu se afla un golf deschis spre NE si marginit de un banc la mica adancime. Exista o mica baterie de artilerie pe un deal de inaltime medie, la 1 mila N de Garipce burnu.

Farul de la Rumeli, 4 cab. N de Pasa burnu, este situat pe un promontoriu stancos pe care este asezat un sat. Un grup de copaci inalti, la N de far, constitue un reper bun ziua. Promontoriul (41^o 14' N., 29^o 07' E.) este marginit de roci inalte cu aspect abrupt. Un castel ruinat se afla la 3/4 mile NW de far.

Farul de la Rumeli Burnu, 57 m inaltime, turn alb, circular din piatra, se constitue din doua turnuri de diferite diametre, unul deasupra celuilalt, de 30 m inaltime. Un semnal de ceata este emis de la far si un radiofar transmite dintr-o pozitie 2 cab. NNW de el. Lumini rosii sunt fixate pe antena radiofarului.

Directii - Atentie trebuie acordata in evitarea bancului de la gura lui Goksu dere, prin pastrarea unui curs la mai mult de 1 cab. de partea estica in vecinatatea lui Anadoluhisari. Pentru a evita Yenikoy banki, la indreptarea spre N de la farul Kanlica, navele trebuie sa aibe farul de la Rumelihisari, in linie pupa cu extremitatea vestica a partii estice de langa far, in relevment 200^o.

Navele trebuie sa treaca la E de Dikilikaya si sa evite bancul Buyuk liman. De la travers cu Selvi burnu (41^o 08' N., 29^o 04' E.), navele trebuie sa tina mijlocul canalului pana la Ahirkapi burnu (41^o 00' N., 28^o 59' E.) avind adancimi sigure la bancul Kurucesme, fara a intentiona sa ancoreze la Istanbul.

PORTUL ISTANBUL SI STRAMTOAREA BOSFOR

APROPIEREA SUDICA DE BOSFOR

Aspect

Apropierea sudica de Bosfor sau Karadeniz bogazi, este delimitata de Kizil adalar si Yesilkoy. Navele ce se apropie de Istanbul vor observa la trecerea lui Yesilkoy burnu (40^o 57' N., 28^o 50' E.), numeroase domuri si turnuri in oras in relevment nordic. La o apropiere mai mare se vor observa numeroase moschee si case intre care se afla chiparosi.

Pe peninsula determinata de Izmit korfezi, Bosfor, si marea Neagra, sunt cativa munti ce constitue un bun reper din multe directii. Din W cel mai proieminent este Aydos dagi, 528 m, la 5 mile ENE de Maltepe burnu, fiind cel mai inalt, Kayisdag (40^o 58' N., 29^o 10' E.), la 4 1/2 mile WNW de Aydos dagi.

PARTEA VESTICA A APROPIERII BUYUKCEKMECE KOYU

Ancoraj

Buyukcekmece koyu are intrarea intre Baba burnu (40^o 59 N., 28^o 33' E.) si Kayaburun la 2 1/2 mile spre ESE. Acest golf permite un ancoraj sigur in majoritatea anotimpurilor, iar fundul de noroi tare este adecvat. Cand au loc furtuni dinspre SW, golful nu este un loc sigur si de aceea se recomanda parasirea acestuia la scurt timp dupa notificare.

Satul Buyukcekmece, situat in capul golfului, se distinge prin doua minarete vizibile din directia marii. Un dig perpendicular pe tarm se afla in sudul satului.

Cel mai bun ancoraj se poate practica la 11 m adancime, la SE de Mimarsinam, avind minaretul sudic din satul Buyukcekmence in relevment 027^o, la distanta de 8 3/4 cab..

DE LA KAYABURUN LA YESILKOY

Lumini, ancoraj

Farul de la Buyukcekmence Degirmen Burnu, 20 m inaltime, turn alb, de beton, de 8 m inaltime, este situat la Degirmen burnu, aprox. 1 1/4 mile SE de Kayaburun.

Un bun ancoraj poate oferi golful de la S de satul Kucukcekmence la adancimi de 22 m, avind gara in relevment 042^o, la distanta de 5 1/2 cab..

DE LA YESILKOY BURNU LA SARAY BURNU

Pericole, repere de navigatie

Un far se afla la o inaltime de 23 m, pe un turn de piatra alba langa o locuinta, de 15 m inaltime, aflata la extremitatea estica a Yesilkoy burnu. De aici se emit semnale pe timp de ceata.

Yesilkoy burnu (cap Stefano) (40^o 57' N., 28^o 50' E.) situat la jumatate de mila spre E de satul Yesilkoy, este o stanca rosie de 18 m inaltime. Satul pe cea mai inalta si mai vestica parte a stancii este suburbia cea mai vestica a Istanbulului.

Un banc de nisip la adancimea de 5,5 m, se intinde la 4 cab. SE de Yesilkoy burnu iar la 9 cab. SSV de acest punct adancimile ating doar 11 m. Navele ce se indreapta spre Bosfor si trec in apropierea uscatului trebuie sa evite curentul de la iesire din stramtoare, care oricum nu trece pana in 3 mile de Yesilkoy burnu, precum si bancul din acest loc.

Intre Yesilkoy burnu si Marmara kulesi, la 4 mile ENE, coasta este marginita de un banc (5,5 m adancime), care se extinde 4 cab. in larg. De aici pana la Ahirkapi burnu, 2 3/4 mile mai departe spre ENE, latimea scade apropiindu-se la 1 cab. de tarm.

Un far, 36 m inaltime, turn alb de 29 m inaltime, este situat la 3 cab. NE de Ahirkapi burnu. Un semnal de ceata este emis de la far.

In fata lui Ahirkapi burnu se afla o portiune plata noroiasa cu adancimi ce cresc treptat de la 1 m la 11 m pana la 4 cab. spre SE; acest banc deasemenea margineste coasta spre N. Un semnal de ceata se afla in apropierea sudica a lui Saray burnu.

Ahirkapi burnu, cu adancimi intre 9 si 18 m, se intinde la 4 cab. SE si 6 1/2 cab. S de Ahirkapi burnu. Adancimi intre 6 si 10 m se gasesc langa marginea exterioara a bancului, la 4 cab. NE si 6 cab. S de acest punct.

O geamandura cilindrica, alba, cu un reflector al undelor radar, ce arata un grup de lumini albe cu doua flasuri la 5 sec., este ancorata la 5 cab. S de Ahirkapi burnu.

Ancoraj - Ancoraj bun se poate practica oriunde langa coasta intre Yesilkoy burnu si Ahirkapi burnu, la adancimi cuprinse intre 13 si 24 m, dar expus la vanturile de S si W.

Langa Bakirkoy si in partea vestica a locului de ancoraj cel mai bun fund pentru ancoraj se afla la adancimi cat mai mari, la W de Ahirkapi banki, sub partea estica a zidurilor de S ale orasului, unde de obicei ancoreaza velierele, la adancimi de 22 m, pe un fund noroios, ce va fi gasit la 3 cab. de tarm.

Langa marginea sud-vestica a Ahirkapi banki se poate practica un bun ancoraj, dar pentru a fi adapostite de curent, navele trebuie sa ancoreze cu Kizkulesi in linie cu extremitatea estica a Ahirkapi burnu, in relevment 043^o.

Ancoraj interzis - Ancorajul este interzis in zonele marcate in harta, intre Ahirkapi burnu si Saray burnu la W, si in dreptul coastei la Uskudar in E.

PARTEA ESTICA A SUDULUI INTRARII IN BOSFOR

TUZLA KORFEZI - Generalitati - Lumini

Tuzla korfezi, a carui intrare se afla intre Ucburunlar yarimadasi, situat la 2 mile NNW de Yelkenkaya burnu, si Tuzla burnu, la 3 1/2 mile spre WNW, permite ancorajul pentru un mare numar de nave, si protectie pentru vanturile nordice. Golful este deschis spre SW iar constitutia fundului este foarte buna.

Hayirsiz adalar consta din Hayirsizada si Incirada, doua insulite stancoase ce se intind la 7 cab. SSE, si o mila SE, respectiv, de Tuz burnu. Ele se gasesc pe doua bancuri separate de un canal navigabil.

Un far, 17 m inaltime, turn din schelet metalic de 4 m inaltime, este situat la extremitatea sudica a Hayirsizada.

Satul Tuzla situat in capul Tuzla korfezi pe malul unui mic golf ce se afla intre Mezarlik burnu (40^o 49' N., 29^o19' E.), la 1 3/4 mile NW de Ucburunlar yarimadasi, si Liman burnu, la 7 cab. W.

Un dig se intinde la 1 3/4 cab. WS de tarm, la o mila NE de Ucburunlar yarimadasi

ajungand pana la adancimea de 5 m.

Pericole

Uvburunlar yarimadasi este marginita de o stanca plata ale carei parti ies la suprafata, intinzandu-se pana la tarm. Un banc la adancimi de 5,5 m, cu cateva stanci sub apa si la suprafata, sta in fata tarmului nordic a Tuzla korfezi intre Mezalik burnu si Tuz burnu; se intinde la 1 1/2 cab. de tarm intre Mezarlik burnu si Liman burnu, si la peste 2 1/2 cab. de tarm intre ultimul punct si Tuz burnu. Stanci ce ies la suprafata sau sub apa la mica adancime, se gasesc langa Tuz burnu, cea mai periculoasa fiind Harmankaya la o adancime de 2 m, situata la 3 cab. SSW de acest punct. Fundul se afla la o adancime de 9,7 m la 2 1/2 cab. W de extremitatea sudica a lui Hyirsizada.

Un banc cu adancimi cuprinse intre 3 si 9,7 m, se intinde la 4 cab. NE de Incirada, si un banc cu adancimi intre 9 si 18 m, se intinde la 1 1/4 mile ENE de aceeasi insula dar in apropierea sudica de locul de ancoraj. Adasigligi, cu cea mai mica adancime de 7 m, se intinde la 6 cab. N de Incirada.

Directii - ancoraj

Prtea sudica a Hayirsiz adalar este abrupta in afara la jumatate de cab. de tarm, iar navele pot trece la o distanta de siguranta prin sudul acesteia. Ancorajul poate fi practicat oriunde in Tuzla korfezi in conformitate cu circumstantele existente. Navele mici pot ancora intr-o zona protejata la adancimi de 13 m, avand Mezarlik burnu in relevment 087^o, pe care se afla un palc de chiparosi.

DE LA MALTEPE BURNU LA FENERBAHCE BURNU

Coasta, repere de navigatie

De la Maltepe coasta se indreapta spre NW 3 mile, este joasa si aproape dreapta; spre Bosfor, la o mila NW, este cu golfuri mici si stanci rosiatice joase. Pe aceasta portiune pamantul creste in inaltime treptat catre Kayisdag, un varf despadurit aproape cultivat, de 427 m, la 3 mile in interiorul uscatului.

Un dig se intinde la 1 3/4 cab. de coasta la 3/4 mile NW de Maltepe burnu. Farul de la Maltepe burnu, 7 m inaltime, coloana de 4 m inaltime, se afla in capul digului. In 1956, catargul unei epave era vizibil la 9 cab. NW de farul de la digul Maltepe. Satul Maltepe, in care se distinge un minaret, este situat pe coasta la 1 1/4 mile NW de Maltepe burnu. In dreptul satului se afla un dig cu adancimi de 1 m de-a lungul partii de N. La Bostanci se afla un dig cu o lumina in capul acestuia la o inaltime de 5 m.

Intre Bostanci si Fenerbahce burnu (40^o 58' N., 29^o 02' E.) se afla un punct plat inconjurat de stanci albe si rosii, impadurit, 3 m inaltime, la 2 3/4 mile W, si in spatele caruia se afla orasul Erenkoy. Un far, 25 m inaltime, turn alb cilindric din piatra, 20 m inaltime, este situat la extremitatea W a lui Fenerbahce burnu. Semnale de ceata se emit de la far.

Geamanduri pentru corectia compasului

Trei perechi de geamanduri pentru crectia compasului se gasesc langa coasta in urmatoarele pozitii: la o mila NW de minaretul din satul Maltepe; la 4 1/2 cab. SE de acelasi minaret; la 6 cab. E de extremitatea lui Maltepe burnu. Fiecare din aceste geamanduri apar sub forma unor structuri albe metalice, marcate prin triunghiuri cu dungi negre si albe verticale. Cea mai nordica pereche, la 1 1/2 cab. este in relevment 000^o; cea din mijloc, la 5 1/2 cab., este in relevment 045^o; si perechea sudica, la 2 cab. geamandurile una de alta, este in relevment 090^o.

MALTEPE BANKI

Pericole, lumini

Maltepe banki, un banc de nisip si corali, cu adancimi de 9 m, se gaseste intre satul Maltepe si Bostanci, si se intinde pana la 2 mile de tarm, la W de satul Maltepe. Un far, 6 m inaltime, coloana metalica alba, de 6 m, este situat la Dilek kayaligi o roca de 1 m inaltime la extremitatea de SE a lui Maltepe banki. Un alt far, 4,5 m inaltime, coloana alba metalica se situeaza la Yildiz kayaligi (40^o 56' N., 29^o 05' E.).

Ancoraj - Ancorajul poate fi obtinut oriunde intre coasta si Kizil adalar, la adancimi cuprinse intre 11 si 31 m, cu exceptia locurilor periculoase si a cablurilor submarine indicate.

DE LA FENERBAHCE BURNU LA MODA BURNU

Pericole, repere de navigatie

Kayali, o stanca de 10 m inaltime, se afla la 1 1/2 cab. SW de farul de la Fenerbahce burnu. Un far, 5 m inaltime, turn alb de beton de 5 m inaltime, se afla pe stanca Kayali.

De pe partea nordica a lui Fenerbahce burnu se intinde spre NE la 1 cab. un dig in a carui cap exista un far, turn alb din beton, de 3 m inaltime. Un banc de nisip, numit Fenerbahce banki, la adancimea de 9 m, se intinde la 1 1/2 mile S de Moda burnu. Acest banc are adancimea minima de 6,5 m. Alte bancuri cu adancimi intre 8,5 si 9 m, se intind la W de acest banc, 7 cab. SW si 6 1/2 cab. WSW, respectiv, de Moda burnu.

Kizkulesi (41^o 01' N., 29^o 00' E.) in relevment 356^o in linie cu capatul nordic al digului Haydarpasa, indica vestul lui Fenerbahce banki (banc).

O geamandura conica luminata, vopsita in dungi rosii si albe ce arata un grup de flasuri rosii, 2 la 5 sec., este ancorata la extremitatea vestica a Fenerbahce banki, la 8 cab. de farul de la Fenerbahce burnu.

Zona interzisa, zona de demagnetizare - O zona in care intrarea este interzisa, indicata in harta, se intinde la 1 1/4 mile W de Fenerbahce burnu. In aceasta zona se afla o instalatie de demagnetizare.

DE LA MODA BURNU LA KIZKULESI

Coasta, pericole, repere de navigatie

Orasul Uskudar situat pe malul asiatic al intrarii sudice in Bosfor, fata in fata cu Cornul de Aur sau Halic, este inconjurat de numeroase gradini si chiparosi. Coasta din dreptul orasului este marcata de o plaje plata ce se intinde intre 1 1/2 si 3 cab. de tarm la adancimi de 9 m.

Kizkulesi se afla pe o portiune plata pietroasa situata la 1 cab. W de coasta la extremitatea NW a Uskudar. O stanca la adancimea de 2 m, se afla la un sfert de cab. NNE de Kizkulesi. O portiune din fundul marii se afla la adancimea de 5 m, la aproape un cablu SW de Kizkulesi.

O geamandura conica, cu alb la baza si negru deasupra, un con ca semn de varf, este

ancorata la un cablu N de Kizkulesi. O alta geamandura conica, cu benzi rosii si albe, un con drept semn de varf, se gaseste la marginea bancului costal, la 2 cab. SSE de Kizkulesi. Un far, 9,5 m inaltime, pe un tripod cu o baza alba de 9 m inaltime, este situat la Kizkulesi.

Ancorajul interzis

Ancorajul este interzis in zona cablurilor de la intrarea in stramntoare intre Istanbul si Uskudar. Navelor ce transporta substante explozibile le este interzis ancorajul la N de paralela farului din sudul digului Haydarpasa si la S de paralela ce trece prin Moda burnu.

Ancorajul

Exista o zona buna pentru ancoraj, in mare parte in afara curentului, la adancimi cuprinse intre 9 si 18 m, intr-o zona aflata intre extremitatea sudica a lui Fenerbehce banki si Kavak burnu, situata la 3 mile N si aproape de sudul zonei cu cabluri. La N de zona ce contine cabluri, s-a constatat ca fundul nu este bun pentru ancoraj in dreptul Uskudar intre pozitiile 4 1/2 cab. in relevment 357^o si 7 cab. in relevment 025^o, fata de Kizkulesi (41^o 01' N., 29^o 00' E.).

HAYDARPASA

Generalitati

Portul Haydarpasa (40^o 00' N., 29^o 01' E.) este inclus in limitele portului Istanbul fiind protejat de doua diguri paralele cu coasta catre W.

Cabluri submarine

Cabluri submarine sunt intinse intre capetele digurilor paralele, a digului interior, si docurile de la mal.

Repere de navigatie - Un far, 15 m inaltime, turn alb de beton, de 8 m inaltime, se afla in nordul capatului digului paralel cu coasta; un semnal pentru vreme cetoasa este prezent aici. Un alt far, 6,5 m inaltime, de un turn similar, cu inaltimea de 3,5 m, la capatul S al digului.

Un alt far alb din beton (11 m inaltime) emite o lumina la inaltimea de 14,5 m, situat la capatul SE al digului interior; acesta are si un semnal pentru ceata. Un alt far similar (3,5 m inaltime) emite o lumina la inaltimea de 7,5 m, aflat la capatul NW al digului.

Doua lumini dispuse vertical, se gasesc la o inaltime de 8 m, pe o antena la capatul digului, situat la intrarea sudica in port.

O lumina este prezenta in capul digului, la 4 cab. NNE de farul din capatul nordic al digului exterior ce se intinde la 2 cab. NW de cazarma de la Selimiye. Un alt dig situat la 2 cab. NNE de acest dig prezinta o lumina la 41^o 01' N., 29^o 00' E.

PORTUL ISTANBUL

Portul inetrior (41^o 00' N., 28^o 58' E.) se intinde la W de podul Galata, partea NW a podului Ataturk fiind cunoscuta sub denumirea Cornul de Aur sau Halic. Portul interior are adancimi suficiente pentru orice tip de nava.

Istanbul - Repere

Istanbul (Constantinopole) (41^o 01' N., 28^o 58' E.) este construit pe un promontoriu ce constitue partea de W a intrarii sudice in Bosfor. Este inconjurat de un zid vechi, cu turnuri si metereze, strapuns de multe porti, aflat in ruine. In oras se vad multe moschee dintre care cea mai proieminenta este Ayasofya museum, biserica crestina a Sfintei Sofia, si moscheea Sultanahmet, ce are sase minarete.

Semnale de ceata

Semnale pentru ceata se emit de la cladirea Autoritatilor Portuare aflata la 1 cab. E de capatul nordic al podului Galata.

Comunicatii

Exista posibilitatea comunicatiilor pe mare cu toate porturile mediteraneene si a celor din Marmara.

Directii la apropierea de Bosfor dinspre SV

In timpul zilei, navele ce se indreapta spre Istanbul au in fata Yesilkoy burnu (40^o 57' N., 28^o 51' E.) care este jos si de culoare rosie si poate fi identificat dupa un far si o casa ce se afla pe el. Istanbulul este in spatele acestuia pentru navele ce se apropie dinspre W. Avind farul de la Yesilkoy burnu in relevment 070^o sau mai putin, navele nu se vor apropia de coasta la mai putin de 3 mile spre W. Dupa dublarea lui Yesilkoy burnu, navele trebuie sa ia drum pentru a trece pe langa Ahirkapi banki, si dupa depasirea acestuia, se pot apropia la mai putin de 1 cab. de cheu, avind grija la curentul care aici are o viteza de 4 1/2 noduri.

Reguli speciale pentru portul Istanbul

O copie a regulilor pentru portul Istanbul trebuie obtinuta de la autoritatile portuare.

Viteza

Navele propulsate trebuie sa navige cu viteza de siguranta, dar sa nu depaseasca 10 noduri.

Ancoraj

Navele pot ancora fara o autorizatie anticipata, in radele exterioare mentionate, asigurindu-se ca nu incurca traficul astfel:

- la S de zona cu cabluri indicata.

- intre linia trasata intr-o directie de 165^o de la Tellitabya burnu la malul opus, si o linie ce uneste geamandura luminata de la Yenikoy si Pasabahce.

Navele trebuie, oricum, pe cat posibil dupa ce au ancorat, sa informeze autoritatile portuare de locul in care au ancorat. Cu exceptia locurilor de ancoraj mentionate mai sus, nici unei nave nu-i este permis sa ancoreze in porturi, sa intre in portul Galata, de-a lungul cheurilor, daca nu a obtinut permisia pentru aceasta.

Navele ce transporta incarcaturi periculoase nu trebuie sa ancoreze la N de paralela ce trece prin farul sudic al digului Haydarpasa, si la S de paralela ce trece prin Moda burnu. Toate aceste nave trebuie sa poarte un steag rosu pe timp de zi si o lumina rosie pe timp de noapte.

Un ancoraj temporar, cunoscut ca "Ancorajul de urgenta T", zona fiind indicata in harta de linii frante inchise, se gaseste langa tarmul nord-vestic al stramtorii intre Kabatas scala, la 1 mila NNE de Saray burnu si Ortakoy (40^o 03' N., 29^o 01' E.), la 1 3/4 mile ENE.

O atentie deosebita trebuie acordata pentru a nu ancora langa linia de intalnire a curentului si contracurentului, deoarece se produc vartejuri puternice ce deviaza navele in orice directie si pot aduce navele ancorate la coliziune.

Cabluri submarine

Cateva cabluri submarine traverseaza stramtoarea de la Arnavutkoy la Mehmetcik burnu, pe partea estica a stramtorii o mila spre ESE, si de la Kandili la malul opus NNW de el. Un cablu submarin uneste Balta limani, la 1 1/2 mile N de Kandili, cu partea sudica a Kanlica koyu, un mic golf pe malul opus spre SE.

Un alt cablu travsrseaza stramtoarea de la Asiyan burnu la Anadoluhisari, pe partea opusa spre E. Ancorajul este interzis in vecinatatea acestui cablu in zona indicata in harta.

Un cablu submarin electric si alte doua de protectie travesrseaza stramtoarea de la Selvi burnu la Nalet burun, situat la 6 cab. SW de mal. Ancorajul este interzis in vecinatatea acestora, zona fiind indicata in harta. Cabluri submarine se mai gasesc intre Rumelikavagi si Anadolukavagi, la 3/4 mile SE de el. Ancorajul este interzis.

Veghe

Navele trebuie sa tina o veghe buna la traficul continuu al navelor de pasageri si ro-ro, si sa evite navigatia pe timp de ceata.

STRAMTOAREA BOSFOR - APROPIEREA DE NORD

Descrierea schemei de separatie a traficului

[ Harta de referinta: Turkish chart 1811 ]

(a) Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice

(1) 41⁰20'.₀ N, 29⁰09'.₀ E

(2) 41⁰20'.₃ N, 29⁰12'.₀ E

(3) 44⁰13'.₇ N, 29⁰07'.₀ E

(b) Pasa de trafic pe directia Nord - Est este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

(4) 41⁰15'.₃ N, 29⁰16'.₀ E

(5) 41⁰14'.₈ N, 29⁰10'.₃ E

(6) 41⁰08'.₈ N, 29⁰08'.₃ E

(c) Pasa de trafic pe directia Sud - Vest este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

(7) 41⁰19'.₃ N, 29⁰02'.₀ E

(8) 41⁰14'.₈ N, 29⁰07'.₃ E

(9) 41⁰13'.₈ N, 29⁰07'.₅ E

STRAMTOAREA BOSFOR - INTERIOR

Descrierea schemei de separatie a traficului

[ Harta de referinta: Turkish chart 1811 ]

(a) Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice:

(b) Pasa de trafic pe directia Nord este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

(c) Pasa de trafic pe directia Sud este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

STRAMTOAREA BOSFOR- APROPIEREA DE SUD SI MAREA MARMARA

Descrierea schemei de separatie a traficului

[ Harta de referinta: Turkish chart 2923 ]

(a) Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice

(22) 41⁰01'.₄ N,     29⁰59'.₈ E

(23) 41⁰00'.₁ N, 29⁰59'.₇ E

(54) 40⁰59'.₅ N, 28⁰59'.₇ E

(55) 40⁰58'.₈ N, 28⁰59'.₄ E

(b) Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice

(55) 40⁰58'.₈ N,     28⁰59'.₄ E

(56) 40⁰57'.₅ N, 28⁰58'.₆ E

(57) 40⁰57'.₇ N, 28⁰58'.₁ E

(c) Zona de precautie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice

(d) Punctul central de precautie este determinat de urmatorul punct geografic:

(58) 40⁰56'.₁ N, 28⁰57'.₀ E

(e)   Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice geografice:

(f) Zona de separatie, este delimita de o linie ce contine urmatoarele puncte geografice

(66) 40⁰51'.₄ N,     29⁰00'.₈ E

(67) 40⁰54'.₁ N, 28⁰58'.₇ E

(68) 40⁰53'.₅ N, 28⁰57'.₇ E

(69) 40⁰51'.₈ N, 28⁰58'.₄ E

(g) Pasa de trafic pe directia Stramtorii Canakkale este stabilita in Marea Marmara intre zona de separatie/linie descrisa in paragraful (a), (b), (c), (d) si (e) si linia ce formeaza puctele:

(h) Pasa de trafic pe directia Stramtorii Istambul este stabilita in Marea Marmara intre zona de separatie/linie descrisa in paragraful (e), (d), (c), (b) si (a) si linia ce formeaza puctele:

(i) Pasa de trafic pe directia Stramtorii Istambul in capul Golfului Izmit este stabilita in Marea Marmara intre zona de separatie/linie descrisa in paragraful (e), (c), (e), (f) si (g) si linia ce formeaza puctele:

(j) Pasa de trafic pe directia Sud, Sud - Est este stabilita in Marea Marmara intre zona de separatie/linie descrisa in paragraful (f) si linia ce formeaza puctele:

MAREA MARMARA

Generalitati

Marmara denizi este in mare parte inconjurata de un tinut inalt si muntos. Exista cateva insule in mare. Grupul cel mai vestic, consta din Marmara adasi si Pasa Limani adalar ce se intind la scurta distanta NW de Kapidagi yarimadasi. Cea mai importanta insula din acest grup este Marmara adasi ce imparte marea in doua canale de latimi inegale.

Urmatorul grup spre E, Mola adalari, consta in trei insule langa extremitatea estica a Kapidagi yarimadasi. Imrali adasi se situeaza, izolata, la intrarea lui Incir limani in dreptul gurii lui Koca dere. Al treilea grup include Kizil (Printesa) adalar si se compune din noua insule, dintre care cea mai mare este Buyukada (Prinkipo) (40^o 52' N., 29^o 07' E.), ce se intinde paralel cu coasta, pe partea estica la apropierea de Bosfor.

Comunicatii - Exista comunicatii pe mare intre majoritatea oraselor si satelor de la coasta si Istanbul.

Vanturile si vremea - Vanturile dinspre NE sunt cele mai frecvente. Acestea sunt cateodata inlocuite de vanturile din sectorul sudic. Cand vanturile din NE in Marmara denizi ating forta unei furtuni, navele cauta adaposturi printre insulele din S, sau la Gelibolu daca nu au atins Marmara adasi. "Meltem" este mai regulat in partea nord-estica decat in cea vestica sau sudica.

Zone cu exercitii ale submarinelor - Exercitii submarine sunt frecvente in partea estica a Marmara denizi, in zonele indicate in harti limitate de latitudinile 40^o 36' N. si 40^o 50' N., si longitudinile 28^o 00' E. si 29^o 07'E. Trebuie tinuta o veghe buna cand se trece prin aceste zone.

TARMUL NORDIC AL MARII MARMARA DE LA CANKAYA BURNU LA

DOGANASLAN BURNU

Coasta

De la Cankaya burnu (40^o 25' N., 26^o 42' E.), punctul nord-vestic de intrare in Gelibolu bogazi, o plaje de nisip se intinde catre N 2 mile. O stanca descoperita, izolata, numita Cankaya, se gaseste pe plaje la 5 cab. N de Cankaya burnu. La E de capatul nordic al acestei plaje, se intinde un banc cu adancimi de 5,5 m, la mai mult de 3 1/2 cab. de tarm dar se stramteaza treptat pana la o latime de un cablu, la distanta de 1 1/2 mile mai departe spre ENE. In dreptul acestei intinderi a coastei se afla o campie bine cultivata.

La aproape 2 mile NE de capatul nordic al plajei, in spatele coastei se afla pantele lui Karayokus tepesi ce se intind de aici pana la Doganaslan burnu, 6 mile spre ENE.

Doganaslan burnu (40^o 31' N., 26^o 52' E.) este o stanca galbena ce se ridica la o inaltime de 29 m; acesta poate fi distins ca un punct in interiorul tarmului. Mal tepe, o movila de 20 m inaltime este un reper bun, asezat pe dealul Maslak la o inaltime de 225,5 m.

Doganaslan banki - Doganaslan banki este un banc de nisip si piatra cu adancimi de 5,5 m, ce se intinde la 6 1/2 cab. de coasta la jumatate de mila SW de Doganaslan burnu; exista si adancimi de 2,7 m la jumatate de cablu de marginea exterioara. In 1966, o roca, la adancimea de 1,8 m, s-a semnalat a fi la distanta de 6 1/2 cab. SSE de Doganaslan burnu.

DE LA DOGANASLAN BURNU LA KOCA BURNU

Lumini, pericole, ancoraje, precautii

De la Doganaslan burnu, coasta se indreapta ENE, 7 mile apre Inceburun (40^o 33' N., 27^o 00' E.). La inceput este plaje de nisip sprijinita de stanci joase similare celor de la Doganaslan burnu, dar treptat devin foarte joase si pe alocuri se gasesc mlastini. Tahta tepe, un varf de 280 m, se gaseste la 2 3/4 mile N de Doganaslan burnu.

Inceburun este un punct stancos de 20 m inaltime, de la care pamantul se inalta treptat pana la Helvaci tepe, capatul vestic al unei portiuni paralele cu coasta ce culmineaza la 9 mile ENE prin varful Doluca tepe. O lumina este aratata la o inaltime de 32 m, pe un turn alb de beton la extremitatea lui Inceburun. Un banc cu adancimi de 9 m se intinde la jumatate de mila S de Inceburun, ajungind la adancimi de 22, 29 m la marginea exterioara; o portiune pietroasa (5,5 m adancime) se gaseste langa marginea acestui banc la 6 cab. WSW de structura farului de la Inceburun.

Un bun ancoraj se poate practica la adancimi de 14,5 m, cu structura luminii de la Inceburun in relevment 063^o, si distanta de o mila.

De la Inceburun coasta se indreapta catre ENE 9 mile pana la Eriklice burnu. In partea vestica a acestei intinsuri, uscatul apare sub forma unor stanci joase intre Helvaci tepe si Doluca tepe, dar partea estica este marginita de o campie joasa ce se intinde in interiorul tinutului aproximativ 3/4 mile, fiind deseori inundata mai ales vara. Kizilcalerzi koyu este vizibil ca o inaltare a uscatului de 128 m, 2 mile NNW de structura farului de la Inceburun. Orasul Sarkoy este situat pe o campie, aproape de coasta la 6 1/2 mile ENE de Inceburun; aici se afla cateva moschee, biserici si mori de vant. In dreptul centrului lui Sarkoy se afla un mic dig. Satul Arapli este asezat la o inaltime de 268 m, la 2 mile NW de Eriklice burnu; situat pe pantele lui Arapli tepe este un reper proeminent. Doluca tepe, un varf remarcabil, 687 m inaltime, se ridica la 3 mile N de Eriklice burnu este si el un bun reper.

Eriklice burnu este punctul de intrare sudica intr-un mic golf pe tarm, de la care la jumatate de mila NNE, se gaseste orasul Eriklice. Punctul este jos si nisipos, si un banc costal cu adancimi de 9 m, se extinde la 2 1/2 cab. de tarm. Un loc cu adancimea de 2 m este marcat pe harta aproape de marginea bancului la 3 1/2 cab. E de orasul Eriklice.

Eriklice burnu este un bun loc de ancoraj. De la Eriklice burnu pamantul se intinde pana la jumatate de mila dupa care se ridica abrupt spre Arapli tepe. Intre Eriklice burnu si Hoskoy burnu, la 8 mile NE, coasta este deluroasa cu culmi ce ies din mare, nefiind abrupta. Aceasta parte a coastei nu prezinta locuri de ancoraj.

Murefte burnu, similar in aspect cu Ereklice burnu, este marginit de un banc de nisip la mica distanta de tarm, intinzindu-se aproape un sfert de mila SSW de orasul Murefte. Murefte burnu poate fi identificat prin prezenta unor mori de vant langa extremitatea lui. Un banc de nisip la adancimea de 6,5 m a fost raportat la trei 3/4 mile SSW de Murefte burnu si 6 cab. de coasta.

Cel mai bun ancoraj din aceasta zona se poate practica la SE de orasul Murefte (40^o 40' N., 27^o 15' E.), unde se afla un banc cu adancimile intre 11 si 22 m, larg de 4 cabluri. Un far, 50 m inaltime, turn alb din beton, 22 m inaltime, pe o locuinta, este situat pe o usoara ridicatura a coastei la 3/4 mile SSW de Hoskoy burnu.

Aici exista o zona buna pentru ancoraj la adancimi de 22 m, pe un fund malos si nisipos, la jumatate de mila de tarm cu centrul orasului in relevment 335^o.

PARTEA VESTICA A TARMULUI SUDIC AL MARII MARMARA DE LA

ESKIFINER TEPE LA INCEBURU

Ancoraje

Ancoraj si adapost de vanturile estice si sud-estice poate fi practicat la Degirmencik iskelesi, la 4 cab. W de Degirmencik adasi, la adancimi de 24 m. Acest loc de stationare este situat la NNW de o mica vale in care cateva mori de vant din satul Degirmencik, la 3/4 mile in interiorul uscatului, sunt vizibile cu Aksaz burnu, in relevment 089^o, la S de Degirmencik adasi.

Ancoraj poate fi practicat in Sahmelek limani la adancimi de 24 m. Aici se gaseste un adapost in partea estica a golfului, dar vanturile nord-estice dau nastere la valuri de hula.

Lumini - O lumina este aratata la o inaltime de 54 m, pe un turn alb, de beton, inalt de 11 m, situat pe Inceburun.

PARTEA VESTICA A ERDEK KORFEZI, DE LA INCEBURUN LA KALE

BURNU

Lumini.- Un far, 23 m inaltime pe un tripod metalic alb, de 8 m inaltime, este situat la Kale burnu.

KARABIGA LIMANI

Ancoraje

Ancorajul pe un fund bun poate fi practicat oriunde in Karabiga limani dar golful este deschis spre NE si E. Oricum exista aici un adapost in partea nord-vestica a golfului, la adancimi de 11 m, avind turnurile ruinate de pe promontoriul Kale burnu (40^o 24' N., 27^o 20' E.) in relevment 040^o si o stanca de 1 m inaltime in relevment 275^o.

PARTEA SUDICA A ERDEK KORFEZI

Ancorajul

Ancorajul poate fi practicat oriunde pe aceasta intindere a coastei intre aproximativ o jumatate de mila si 1 1/2 mile de tarm, la adancimi intre 13 si 27 m, pe un fund nisipos ce devine malos odata cu cresterea adancimii.

ERDEK LIMANI

Ancoraj

Capul lui Erdek limani detine un loc intins pentru stationare si este calm tot timpul cu exceptia perioadelor in care bat vanturile de SW. Fundul este adecvat ancorajului oriunde, si mai ales la marile adancimi din partea nord-vestica. Se poate practica un bun ancoraj in portul interior. Un loc bun se afla in dreptul adancimilor de 18 m, avind extremitatea sud-vestica a Zeytinliada in relevment 306^o, la distanta de 1 3/4 cab.. La Erdek se afla un dig (40^o 24' N., 27^o 48' E.). Ancoraj pentru nave cu incarcaturi explozibile.- Navele ce transporta incarcaturi explozibile sau inflamabile sunt obligate sa ancoreze in partea sud-estica a Erdek limani.

PASA LIMANI ADALAR

Ancoraj

Ancorajul poate fi practicat la Ekinlik, la adancimi intre 11 si 18 m, pe un fund malos si nisipos, la S de satul Ekinlik. Cel mai bun loc de ancoraj este la 14,5 m, cu o moara de vant langa capatul vestic al satului, in relevment 332^o, si o moara cu acoperisul rosu in estul satului, in relevment 042^o si in linie cu un deal (52 m) aflat langa extremitatea nordica a Ekinlik adasi.

AVSAR ADASI

Lumini

Un far, 18 m inaltime, turn alb din beton de 10 m inaltime, este situat pe Hayirsizada (40^o 31' N., 27^o 29' E.).

PASALIMANI ADASI

Lumini - Un far, 22 m inaltime, turn metalic alb cu o baza de beton, 7 m inaltime, se situeaza la extremitatea estica a satului Tuzla.

Ancoraj - Ancorajul poate fi practicat in oricare dintre golfuri, dar constitutia fundului marii nu este prea adecvata, exceptind portul Pasa Limani.

NARLIKOY GECITI

Lumini -Un far, 38 m inaltime, turn cu structura metalica ce se afla langa o locuinta, 12 m inaltime, este situat pe Balyoz burnu (40^o 30' N., 27^o 41' E.).

Un cablu de telegraf, submarin, a carui pozitie este indicata in harta, traverseaza Narlikoy geciti intr-o directie vestica, intre Balyozfener burnu si coasta estica a Pasalimani adasi.

Ancoraje - Ancorajul poate fi practicat oriunde in Narlikoy geciti fara a avea vreun cablu submarin pe fund, dar cel mai bun ancoraj este la S de Balyozfener, bine adapostit din NE si pe un fund bun, la adancimi de 24 m, liber de cabluri submarine. Ancorajul se mai poate practica la Knya liman la adancimi cuprinse intre 14,5 si 31 m, dar este expus vanturilor nord-estice, si la S de satul Narlikoy la adancimi de 29 m.

MARMARA ADASI

Lumini, semnale de ceata - Un far, 111,5 m inaltime, pe un turn cu o structura metalica, 8 m inaltime, este situat pe culmea nordica a Hayirsizada. Un semnal pe timp de ceata este emis de langa far.

PARTEA NORD-ESTICA A MARMARA ADASI

Ancoraj - Saraylar limani situat pe coasta nord-estica a Marmara adasi, este un loc bun pentru ancoraj in partea estica, adapostit, cu adancimi cuprinse intre 9 si 11 m, avind extremitatea vestica a intrarii estice in relevment 015^o, si capatul nordic al unei plaje lungi in relevment 093^o. Satul Saraylar este situat in capul golfului.

Lumini - Un far, 40 m inaltime, turn alb din schelet metalic (9 m inaltime), se afla langa o locuinta situata pe Asmaliada (40^o 38' N., 27^o 46' E.).

MARMARA BOGAZI

Cablu de telegraf submarin - Un cablu submarin de telegraf, a carui pozitie este indicata in harta, traverseaza Marmara bogazi inspre SSE, intre Beyaz liman, situat la 2 cab. SE de satul Gundogu (40^o 35' N., 27^o 36' E.), si Kablo burnu, extremitatea nord-vestica a Pasalimani adasi.

Lumini - Un far, 15 m inaltime, turn alb metalic de 6 m inaltime, este situat pe Aba burnu (40^o 35 N., 27^o 35' E.).

Ancoraj - Ancorajul se poate practica in oricare dintre golfurile mici de pe coasta sudica a Marmara adasi, dar cand bat vanturile de N, rafale puternice ce variaza in directie bat spre tarm, si in general coasta este abrupta cu putine adaposturi. Cel mai bun ancoraj pe coasta sudica a Marmara adasi este partea estica a Kizak limani, la adancimi de 27 m.

THE NARROWS

Generalitati

The Narrows este denumirea data acelei parti din stramtoare ce se intinde intre Canakkale kalesi si Nara burnu, la 3 mile N, spre E, si Kilitbahir si Bigali kalesi, la 4 mile N, spre W. Partea nordica a gurii dela Canakkale cay, pe care se afla orasul Canakkale, este joasa si iesita in afara fata de linia generala a coastei pe o scurta distanta la W spre Kilitbahir, acest punct fiind nepericulos. Aici, cea mai ingusta parte din stramtoare, adancimea este considerabila, natura fundului fiind nisipoasa, piestroasa si cu scoici, cu ambele maluri abrupte.

CANAKKALE

Lumini, diguri.- Canakkale kalesi este un fort patratic masiv din piatra; este asezat pe tarmul estic al stramtorii si in nordul bancului de la Canakkale cay. Iarna, Canakkale cay, transporta o mare cantitate de nisip si mal, dind o culore galbena in cea mai mare parte a stramtorii, dar vara este aproape secat. In spatele orasului Canakkale, pamantul formeaza o campie, dar la 3 mile in interiorul tinutului, se afla munti cu inaltimi de 457 m.

Lumina de la Canakkale se afla la 40^o 09' N., 26^o 24' E.

Dardan liman (port), pe malul estic al stramtorii, are intrarea intre Canakkale kalesi si un punct pe care se afla o fortificatie situata la o mila NNE. Vazut dinspre stramtoare, un turn cu ceas langa iesirea din N a orasului Canakkale; o cladire rosie pe malul Dardan liman, la 5 1/2 cabluri NE de lumina de la Canakkale; si cate un turn al pazei de coasta pe fiecare mal langa baraci sunt singurele puncte proieminente.

Malul golfului este marginit de un banc de pietris, nisip si piatra, care cu adancimi intre 0,9 si 3,7 m, se intinde la 1 1/2 cabluri de tarm; acest banc este mai tot timpul acoperit de apa pe o distanta de un cablu de la intrarea de N a golfului. In afara golfului adancimile cresc brusc.

Exista cateva diguri in Dardan liman; dintre acestea, cel in forma de "L" la 3 cab. NE de farul de la Canakkale kalesi este cel mai larg si mai modern. Celelalte diguri sunt destinate doar ambarcatiunilor mici. Exista si cateva locuri private de debarcare.

Ancorajul

Geamanduri de amarare - Ancorajul in Dardan liman nu este bun din cauza adancimilor abrupte ce cresc imediat cu terminarea bancului, si, cum navele necesita ancorajul langa linia de separatie dintre cei doi curenti, se vor afla in mijlocul vartejurilor.

Exista patru geamanduri de amarare, intre 1 1/2 si 2 cabluri de tarm, in jumatatea nordica a golfului, si de aceea exista putin spatiu pentru ancoraj.

Facilitati - Este valabil buncherajul. Reparatiile se pot efectua.

Comunicatii - Comunicatii maritime frecvente cu Istanbulul. La 12 mile de Canakkale se afla un aeroport, precum si o statie radio costala la Canakkale.

Coasta - Pe partea nordica a Dardan liman, dealuri mici se ridica pana la inaltimi de 61 m in apropierea coastei. Kosetbaya (40^o 10' N., 26^o 24' E.), un fort de piatra in ruine, se situeaza pe un loc jos ce iese usor in afara coastei, la 1 3/4 mile N de farul de la Canakkale.

NAGRA LIMAN

Pericole, lumini, diguri - Nagra liman are intrarea intre Kosetbaya si Nara burnu, la 1/4 mile spre N. Pe malul golfului, la scurta distanta spre E de Nara burnu se gaseste o mare cladire galbena pentru carantina si, la jumate de mila spre SE de acelasi punct, pe o distanta mica, dealuri inverzite, se afla o veche reduta, care vazuta din golf este un bun reper. Nara burnu este un lung, jos si nisipos punct proieminent la 6 cabluri W de coasta ce se distinge de la Nagra kalesi, un mare fort patratic din apropiere. Punctul se sfarseste intr-un banc de nisip ascutit, peste care adancimile cresc treptat pana la 2 cab. de zidurile fortului, si de acolo rapid la 9,1 m; mai departe de tarm adancimea creste dinou treptat la 11 m, la 4 1/2 cab. de fort. Un banc de 10,1 m adancime se intinde la 4 1/2 cab. W de fort. Bancul pare sa se extinda mai departe spre W, dar aceasta din cauza transparentei apei.

Un far, turn alb din beton de 6,1 m inaltime, este situat pe o limba de nisip la 3/4 mile W de extremitatea Nara burnu.

Aici se afla patru diguri in nordul Nagra liman intre Nagra kalesi si Tekke, la 3/4 mile spre S; doua dintre acestea, situate langa baraci, au adancimi de 4,9 si 5,5 m respectiv, la capetele exterioare.

Geamanduri luminoase - O geamandura luminoasa cilindrica, vopsita in negru si alb in cercuri cu un con negru deasupra, arata o lumina verde la fiecare trei secunde, fixata in partea estica a Narrows, 1 1/2 cab. W de farul de la Nara burnu.

Ancorajul - Geamanduri de amarare - Un bun ancoraj poate fi practicat la adancimi cuprinse intre 18,3 si 29,3 m, intre 2 si 4 cab. de coasta intre intrarea de N in Dardan liman si Nara burnu. Cea mai buna dana in Nagra liman este la W de locul de debarcare Tekke, la 3/4 mile S de Nara burnu. Ancorajul este deasemenea posibil la adancimi de 12,8 m, la 3 1/2 cab. SE de farul de la Nara. Exista doua geamanduri de ancorare la jumatate de mila SE de farul de la Nara Burnu.

Curenti -Intreg Nagra liman se intinde in contracurentul de N. Curentul principal este putrnic, spre WSW pe deasupra capatului bancului de la Nara burnu.

DE LA KILITBAHIR LA KILYA KOYU

Coasta, lumini, ancoraje

De la fort Namazgah, partea vestica a The Narrows se intinde spre NNW aproape 3/4 mile pana la Degirmen burnu si de acolo mai departe 1 3/4 mile NNW la Eceabat. Aceasta parte a coastei este lipsita de pericole si este abrupta cu exceptia partii situate intre Kilitbahir si Degirmen burnu, unde bancul costal cu adancimi mai mici de 5,5 m, se extinde la 1 cab. de tarm, si la jumatate de mila de cealalta parte a Eceabat, unde un banc similar, se extinde la 1 1/2 cab. de tarm.

O mica dar proeminenta fortificatie se gaseste aproape de malul apei la Degirmen burnu, si la 9 cab. NNW se afla Cam kalesi, un fort vechi din piatra, care este jumatate ascuns in spatele Cam burnu un varf usor pronuntat.

Eceabat (40^o 11' N., 26^o 22' E.) este un mic, ruinat oras situat pe o stanca joasa pe marginea unei vai la poalele lui Kakma dagi (131,1 m inaltime), care se afla la partea nordica a vaii. Ruinele unei mari biserici grecesti se gasesc in centrul orasului, iar in spatele ei se afla cateva mori de vant. O fabrica ce se distinge dupa cosul inalt, se afla in nordul orasului. In dreptul centrului orasului se afla un portulet pentru ambarcatiuni care este protejat la N de un dig curbat iar la S de unul similar dar mai scurt.

Un far, turn metalic gri de 3 m inaltime, prezinta o lumina la 4 m de la nivelul marii si este situat in capul digului de S.

Un far similar poarta o lumina la 6,1 m inaltime, in capul digului de N. Intrarea in Kilya koyu se intinde intre 4 si 9 cab. NE de capatul nordic al Eceabat; pantele dezgolite ale Kakma dagi si Kilya tepe se ridica abrupt pe malurile nord-vestic si nord-estic ale golfului. In mijlocul acestui golf se afla trei debarcadere. Maltepe, situat la 1 1/2 mile NNW de capul Kilya koyu, este un deal proeminent (167 m inaltime).

Ancorajul poate fi practicat la Eceabat (31 m adancime), la 2 cab. de tarm in dreptul cosului fabricii; bancul costal se extinde la mai putin de 1 cab. de tarm. Ancorajul nu este recomandat din cauza curentului variabil.

Exista locuri de ancoraj in mijlocul Kilya koyu, la o adancime de 25,6 m, malul fiind usor abrupt. Fiind expus rafalelor, ancorajul aici este rar. Farul de la Poyraz Burnu, inaltime de 7 m, turn alb din beton de 6,1 m inaltime, situat la 3/4 cab. de tarm, la 3 cab. E de intrarea de NE a Kilya koyu.

Cablu submarin - Un cablu submarin traverseaza stramtoarea intre Canakkale si Kilitbahir.

Coasta, lumini - Dela intrarea de NE in Kilya koyu, partea nord-vestica a stramtorii se indreapta spre NE aproximativ 1 mila pana la Bigali kalesi, fort alb, spalacit, dreptunghiular cu o moschee in centru. Bigali kalesi se afla pe partea nord-estica a unui punct usor proieminent, jos, plat si circular, la intrarea in vale, unde curge si un rau.

Un banc ale carui adancimi sunt mai mici de 5,5 m margineste coasta intre Kilya koyu si Bigali kalesi, intinzindu-se mai mult de 1 1/2 cab. de partea de SW a acestei parti a coastei.

PARTEA NORD-ESTICA A STRAMTORII DARDANELE DE LA NARA

BURNU LA UZUN BURNU

Lumini, cabluri submarine

Intinderile joase, colinele inverzite, ce se extind la N de Dardan liman pe partea estica a stramtori, se termina la 7 cab. ENE de Nara burnu, intr-un punct de 30,5 m inaltime, care se prezinta in galben sau verde in concordanta cu anotimpul. Un banc de nisip si pietre cu adancimi mai mici de 5,5 m, a carui margine este abrupta, se intinde la mai mult de un cablu de coasta intre Nara burnu si punctul cu inaltimea de 30,5 m.

Abidos burnu in partea sudica a stramtorii la 1 3/4 mile spre E de la punctul mentionat, este jos, alb si pietros, compus din scoici de stridii. Un palc proieminent de pini, se afla la o mila SSW de Abidos burnu.

Intre Bigali kalesi si un punct abrupt de pe faleza la 1 3/4 mile spre ENE, partea de NW a stramtorii este marginita de un banc abrupt, intr-un loc ingust, in dreptul unor coline cu inaltimi intre 46 si 113 m, care se inalta mai departe in tinut la 207 m. Aproape de punctul stancos se afla un taluz de 6 m inaltime, pe care este o sosea. Stind pe o inaltime de 91,4 m pe valea lui Tosocagi tepesi, care se ridica in acest punct si formeaza partea vestica a unei vai prin care curge Kayaalti dere, se afla Akbasi kalesi, ruinele unui vechi castel bizantin. Acest castel nu se distinge usor deoarece zidurile lui au aceeasi culoare ca si pamantul din jurul lui, dar o manastire ce sta alaturi, inconjurata de platani si chiparosi, ii indica prezenta.

Farul de la Akbasi, 4,9 m inaltime, turn triunghiular alb, este situat la marginea apei la baza punctului colturos. Akbasi limani are intrarea intre farul de la Akbas si un punct jos situat la 3/4 mile spre NE, pe malul nordic, pe unde kayaalti dere intra in golf.

Un cablu submarin traverseaza stramtoarea intre Abidos burnu si o pozitie apropiata spre NE la NE de intrarea in Akbasi limani. Intre intrarea nord-estica in Akbasi limani si Uzun burun, un punct jos aproape de gura lui Ilgardere cayi, la 3 1/2 mile NE, partea nord-vestica a stramtorii se ridica abrupt spre un varf central (253 m inaltime), numit Bakacak tepe, care apare ca un con privit din orice directie. Uzun burnu este un punct foarte jos si marginit de un banc ingust care, cu adancimile mai mici de 5,5 m, sta in fata coastei la 2 1/2 mile SW si se intinde pana la 1 1/2 cab. de tarm.

Pe partea sud-estica a stramtorii intre Abidos burnu si gura lui Yapildak cay, la 3 mile ENE, coasta este joasa, si in multe locuri, este mlastinoasa iarna. Kaya burnu (40^o 12' N., 26^o 28' E.), la o mila E de Abidos burnu este aparent similar, jos si stanci albe. Pe aceasta coasta joasa dealurile rasar treptat catre un varf piramidal Aghi Dag, (917,4 m), la 9 mile in interiorul tinutului. Aceasta parte a tinutului este slab cultivata, valea si pantele dealurilor sunt impadurite si se gasesc cateva sate imprastiate. Nici unul dintre aceste sate nu este proieminent cu exceptia luminilor, cand moscheele si morile sunt foarte vizibile. Doar o moschee si cateva case din satul Yapildak, situat la 1 1/2 mile E de gura lui Yapildak cay, sunt vizibile din stramtoare peste copacii din jur.

Degirmen dere se varsa in stramtoare la 1 1/2 mile ENE de Kaya burnu. Gura lui Yapildak cay poate fi identificata de o parte de tinut intinsa imediat spre NE. Amandoua raurile, cu toate ca nu sunt secate, inceteaza a curge vara, si cu exceptia inundatiilor au debitul mic.

De la gura lui Yapildak cay, partea sud-estica a stramtorii se intinde spre NE aproape 2 3/4 mile pana la Kunduzkaya, un proieminent cap dintr-o stanca alba 21,3 m inaltime, care este singurul punct stancos din imprejurimi.

Bancuri - Intre un punct de 30,5 m inaltime la 7 cabluri ENE de Nara burnu si gura lui Yapildak cay, partea sud-estica a stramtorii are in fata un banc, cu adancimi mai mici de 5,5 m, ce se extinde la mai mult de jumatate de mila de tarm intre Abidos burnu si Kaya burnu. Abidos banki, partea vestica a acestui banc costal, are o adancime mai mica de 2,4 m si se extinde pana la 4 1/2 cab. de tarm intre un punct situat la 3/4 si 1 3/4 mile W de Abidos burnu.

Musa banki, o iesire spre N a bancului costal, porneste de la gura lui Yapildak cay si se extinde, cu adancimea mai mica de 11 m, la mai mult de 7 cab. de tarm

Ancoraj - Exista un loc de ancoraj, bine ferit de vanturile sudice, la E de Abidos banki si liber de cabluri submarine, dar navele n-ar trebui sa ancoreze aici daca sunt vanturi de furtuna din NE.

La NE de Musa banki navele se pot apropia la 2 1/2 cab. de coasta, pana la Kunduzkaya. Acolo este un bun loc de ancoraj de-a lungul coastei, in special intre Kaya burnu si gura lui Yapildak cay, la adancimi de 22 m, cu fund malos.

DE LA UZUN BURNU LA DALYAN BURNU

Lumini - Ilgardere cayi se varsa intr-un golf deschis vanturilor predominant estice, ce are intrarea in partea nord-vestica a stramtorii aproape de Uzun burnu spre N. Iarna este un rau destul de mare dar vara este doar un mic raulet.

De la Uzun burnu, coasta se indreapta ENE la 5 mile de Karakova burnu. Aceasta intindere a coastei este abrupta si se poate apropia de ea pana intr-un cablu exceptind doua mici golfuri la 1 1/4 si 1 3/4 mile, SE de Karakova burnu, unde adancimile sunt mai mici de 5,5 m la 1 cablu de tarm. La coasta pamantul se ridica abrupt spre o creasta culminind cu Sariyarlar tepe (40^o 19' N., 26^o 32' E.) de 312 m inaltime.

Farul de la Karakova, 10,1 m, coloana alba metalica, este situat la mal in apropierea lui Karakova burnu. Karakova burnu este jos si nisipos cu adancimi considerabile la un cablu de el; el formeaza intrarea nord-estica in Cumali iskelesi, un golf de la care punctul de intrare sud-estic se situeaza la o mila spre SE. Un banc cu adancimi mai mici de 5,5 m se intinde la 1 1/2 cab. de inceputul lui Cumali iskelesi. Partea vestica a golfului este inalta, muchiile lui Hora tepe, 232 m inaltime, se indreapta catre el, dar partile nordica si estica sunt joase. In capul golfului se afla un mic dig cu adancimea de 3,7 m la capat.

Ancoraj - Un bun ancoraj, protejat de vanturile nord-estice se poate practica in mijlocul lui Cumali iskelesi, la acancimi intre 12,8 si 16,5 m, la 3 cab. de tarm.

Pe partea estica a stramtorii, Saltik limani, exista un golf in care se afla Umurbey iskelesi, ce are intrarea intre Kunduzkaya si un punct jos, nisipos la 7 cab. spre NNE. Un palc de copaci se situeaza la o inaltime de 188 m pe culmea Kosedede tepe la 1 1/2 mile, SE de capul golfului, fiind proieminent din stramtoare, dar de aproape de tarm palcul de copaci este ascuns de dealuri. Un dig cu o adancime de 5,5 m la capatul exterior, iese din malul golfului la 1 3/4 cab. spre S de punctul nord-estic al intrarii. Navele ce ancoreaza la Umurbey iskelesi trebuie sa aiba grija sa nu intre pre mult in Saltik limani, deoarece adancimile mai mici de 5,5 m se intind la mai mult de 2 1/2 cab. de capul lui, iar de acolo cresc abrupt la 12,8 m.

Aproape, la NE de Saltik limani se afla un alt golf, cu o plaje joasa si nisipoasa. Este inchis de un banc de nisip cu adancimi de 2,7 m la extremitatea exterioara, ce se intinde la un cablu de o linie ce uneste punctele de intrare; acest banc de nisip s-a format din aluviunile raului Catalazmak, ce se varsa in capul golfului si care este doar o laguna vara, dar iarna este marit datorita apelor ce se strang din colinele dinspre S de Kangirli.

Gocuk burnu, un punct situat la 3/4 mile NE de gura lui Catalazmak, este jos, plat si rotunjit; este pe alocuri stancos, aici bancul costal extinzindu-se nu mai mult de jumatate de cablu de tarm. Punctul formeaza capatul de jos al intinsei vai Umurbey prin care curge Umurbey cay, ce intra in stramtoare la o mila ENE de Gocuk burnu. Gura acestui rau nu este niciodata uscata.

O lumina se afla la o inaltime de 11,9 m pe o antana alba metalica, de 9,1 m inaltime, situata la extremitatea lui Gocuk burnu (40^o 17' N., 26^o 34' E.). Un banc format din aluviunile lui Umurbey cay se afla la E, in apropierea gurii raului; adancimile acestui banc sunt mai mici de 5,5 m la 5 cab. de tarm, si mai mici de 9,1 m, peste 5 cabluri de tarm. Ancoraj bun temporar se poate practica in partea exterioara a acestui banc, la adancimi intre 7,3 si 8,2 m pe un fund bun. Pe partea nord-vestica a stramtorii, la jumate de mila NE de Karakova burnu, se afla gura lui Cumali deresi; iarna, intreaga coasta din jur este mlastinoasa.

Intre Sariyarlar tepe si Cumali deresi, se afla satele Burhanli si Cumali koyu, dar nu sunt vizibile din stramtoare pana in partea nord-estica a Karakova burnu.

De la gura lui Cumali deresi, coasta se indreapta spre NE la 3 mile de Galata burnu fiind abrupta si cu plaje nisipoasa. Satele Galata si Bayirkoy, la jumate de mila si 1 1/2, respectiv, in interior, sunt usor vizibile deoarece se situeaza pe varful dealului de pe intinsura coastei. Exista cateva mori de vant aproape de sat. O lumina este aratata, la o inaltime de 4 m, pe un zid alb de beton, 4 m inaltime, situat la jumatate de mila SSW de Galata burnu.

Galata burun este jos, o campie la capatul vailor Cevizlik dere si Munipbey deresi, intre care, la 3 mile NW de punct, se afla Akyalar dagi, 312 m inaltime, cu creste albe si galbene, de calcar. De la o pozitie situata la o mila spre E de la gura lui Umurbey cay, partea sud-estica a stramtorii se intinde 5 mile spre NE pana la varsarea lui Lapseki cay. Aceasta portiune de coasta este este joasa nisipoasa sau cu pietris, dar pamantul se ridica in dreptul ei la inceput abrupt si mai apoi usor, catre culmea lui Leskioi tepesi (375 m inaltime) situata la 3 mile in interior; pantele acestui deal sunt acoperite cu tufe pitice raslete.

Lapeski limani are intrarea situata intre o proieminenta neinsemnata a coastei langa gura lui Lapeski cay, si Dalyan (Cardak) burnu (40^o 22' N., 26^o 41' E.), la o mila NE, ultimul punct formind extremitatea vestica a unei campii joase ce se intinde pana la poalele dealurilor din interiorul tinutului. Aici se afla cateva mori de vant, pe tarmul golfului la 3 cab. SSE de Dalyan burnu.

Lapeski este un mic orasel inconjurat de copaci pe malul sudic al golfului in care se poate observa o proeminenta moschee si un minaret. Este asezata pe o usoara ridicatura de pamant la capatul nordic al campiei prin care curge Lapseki cay inspre stramtoare.

Un bun ancoraj la adapost de vanturile nord-estice, se poate practica in golful Lapseki limani, dar o atentie este necesara la un banc cu adincimi mai mici de 5 m situat in fata golfului, ce se extinde pana la 3 cab. de plaja estica si sudica. Cel mai bun loc de stationare este la adancimi de 35 m, la 6 cab. SSE de Dalyan burnu. In aceasta pozitie ape linistite, sau un curent de anafor niciodata puternic, vor fi intalnite si aici exista o buna protectie pentru valurile din Marmara denizi. Partea nord-estica a tarmului golfului este deasemenea abrupta.

GELIBOLU BOGAZI

Generalitati

Gelibolu bogazi se afla la capatul nord-estic al sramtorii Dardanele pe care o leaga de Marea Marmara. Limitele acestei stramtori pot fi considerate linia Galata burun si Dalyan burnu (40^o 22' N., 26^o41' E.) la S, si Canyaka burnu si Eskifiner tepe ( dealul Fanous) (40^o 24' N., 26^o 46' E.) in apropierea bancului Zincirbozan la N.

Un banc la o adancime de 13 m a fost semnalat, in 1959, situat in mijlocul canalului la capatul estic al gelibolu bogazi, la 2 3/4 mile N de Eskifiner tepe.

GELIBOLU LIMANI

Pericole, lumini, ancoraje

Gelibolu limani, pe parte nord-vestica a stramtorii, are intrarea intre Galata burun si extremitatea sudica a unui promontoriu pe care se sfla orasul Gelibolu, la 3 mile spre NE; impreuna cu coasta spre NE pana la Cankaya burnu, formeaza partea nord-vestica a Gelibolu bogazi.

Gelibolu limani este impartit in doua parti egale si apropiate de un punct ce iese in relief la 4 cab. NE de linia generala a coastei. Tarmul constitue in mare parte, stanci galbene, de aproximativ 24 m inaltime, cu mici valcele intre ele si pante cultivate mai departe in interior. Partea sud-estica a golfului este marginita de un podis pietros, scaldat in unele parti, ce se extinde pana la 3 cab. de tarm. Bancul central sta in fata jumatatii nord-estice a golfului; adancimile acestuia sunt cuprinse intre 2,5 m si 5,5 m pana la 3 1/3 cab. de tarm; este abrupt deasemenea.

Farul de la Gelibolu (40^o 25' N., 26^o 41' E.) la 84 m de la nivelul marii, turn alb din piatra 9 m inaltime, este situat pe o stanca la capatul nord-estic al orasului. Gelibolu limani este bine protejat de vanturi cu exceptia celor ce bat dinspre S si E; in orice caz valurile sunt mici iar fundul este bun pentru ancoraj. Cel mai bun loc de ancoraj se afla in partea estica langa bancul central unde o buna fixare se poate practica la adancimi de 20 m, cu extremitatea sudica a promontoriului de la Gelibolu in relevment 090^o, la 6 cab..

Cablu submarin.- Un cablu submarin traverseaza stramtoarea intre Dalyan burnu (40^o 22' N., 26^o 41' E.) si o pozitie situata la 2 1/2 mile SE de farul de la Gelibolu.

BAGCESME LIMANI

Ancoraj - Bagcesme limani, situat in partea nord-vestica a stramtorii, se intinde in partea nord-estica a orasului Gelibolu si are intrarea intre farul de la Gelibolu si Cankaya burnu, un punct pietros de 7,5 m inaltime la o mila NE. Tarmul vestic al acestui golf consta intr-o plaja de nisip de 4 cab. lungime, cu stanci la fiecare capat. Un banc cu adancimile de 5,5 m, margineste partea vestica a golfului, intinzindu-se pana la 1 1/2 cab. de tarm.

Exista locuri de ancoraj in Bagcesme limani, la o adancime de 24 m, la 2 1/2 cab. de tarm, cu farul de la Gelibolu in relevment 220^o. Acest loc nu este protejat de vanturile de NE si fundul nu este la fel de bun ca si in Gelibolu limani.

Statii semnal - O statie semnal, constind intr-un mic turn alb, se afla la Cankaya burnu.

Coasta, lumini, pericole - De la Daylan burnu, partea sud-estica a stramtorii se intinde catre NE la 1 1/2 mile pana la intrarea in laguna Cardak. Satul Cardak se afla pe partea sudica a intrarii pe o campie bine cultivata care se afla in spatele acestei portiuni de coasta, in dreptul careia se ridica colinele Kizilbayir la o inaltime de 253 m. In sat se afla o moschee proeminenta.

Farul de la Cardak, 11,5 m, o coloana alba de fier de 9 m inape o cladire patrata, de 9 m inaltime, situata la 1 1/2 cabluri NE de Cardak burnu.

Intrarea in Cardak limani se afla intre Dalyan burnu si Cardak burnu la 1 1/2 mile NE. In fata spatiului din partea sudica a acestui golf se afla un banc cu adancimi de 5,5 m, ce se intinde la mai mult de 3 1/2 cab. de tarm.

Cardak banki, cu adancimi cuprinse intre 7,3 si 9 m, abrupt, se intinde intre 4 cab. NNW si 7 cab. NE de farul de la Cardak. Un banc de nisip cu adancimea de 7,3 m, a fost raportat in 1965, intinzindu-se la 6 cab. NNW de farul de la Cardak.

De la farul de la Cardak, coasta se intinde spre ENE si este joasa pe o distanta de 3 1/4 mile pana la Eskifiner tepe unde se gasesc cateva stanci joase. Eskifiner tepe, pe care se gasesc ruinele unui vechi far, este un deal, mic, izolat, de 29 m inaltime, cu o stanca spre mare.

Ancorajul interzis - Ancorajul si pescuitul sunt interzise in zona indicata pe harta ce se intinde si in Gelibolu bogazi.

BANCUL ZINCIRBOZAN

Lumini, repere - Bancul Zincirbozan se intinde, cu adancimi de 9 m, la 11 cab. de tarm, intre farul de la Cardak si o pozitie situata la o mila E de Eskifiner tepe. Marginea nord-vestica a bancului Zincirbozan este abrupta. Langa marginea nordica a bancului, intre 1 1/4 mile NW, si o mila N de Eskifiner tepe, se afla cateva portiuni in care adancimea creste rapid de la 9 m la 27 si 46 m.

O lumina, aflata la 10 m inaltime, pe o structura la o mila N de Eskifiner tepe, marcheaza marginea nordica a bancului Zincirbozan. Farul de la Gelibolu in relevment 257^o si in linie cu centrul vizibil al stancilor albe de creta, langa culmea (312 m) lui Akyalar dagi, va conduce spre N de bancul Zincirbozan aproape de pozitia structurii luminii. O atentie deosebita trebuie acordata pentru a nu aduce farul la N de centrul acestor stanci. Acest semn este usor de distins, structura luminii de la Gelibolu fiind alba, iar stancile deasemenea sunt albe. Oricum dupa ploaie, vor aparea intr-o culoare galben-roscat si nu se vor mai distinge bine. Structura ce poarta lumina de la Cardak in relevment 218^o, conduce spre W spre marginea nord-vestica a bancului Zincirbozan.

Navele ce naviga spre E trebuie sa aiba grija sa nu treaca la S de reperul vizibil din partea nordica a bancului pana cand cea mai inalta parte a unor stanci albe, ajunge la 1 3/4 mile E de Eskifiner tepe in relevment 135^o.

DIRECTII. PRECAUTII. MAREA EGEE SPRE GELIBOLU

Curentul in stramtoare de la Narrows la Canakkale este mai slab in mijlocul stramtorii decat in parti. Noaptea, navele ce se apropie de Narrows din S trebuie sa tina in sectorul alb al farului de la Canakkalein relevment mai mare de 027^o.

Navele gasesc un loc bun de ancoraj la Nara burnu.

DARDANELE

Generalitati

Dardanele, cunoscuta in Turcia ca Canakkale bogazi (stramtoare), uneste Marea Egee de Marea Maramara; malul nord-vestic al stramtorii este partea de SE a Gelibolu yarimadasi (peninsula) si malul sud-estic este partea de NW a Turciei asiatice.

Partea nord-vestica, este in general inalta, cu parti stancoase, sau parti aparent aride, de un galben uniform datorita culturilor de porumb in majoritate. Partea de SE este mai plata, brazdata de izvoare, fertila si bine cultivata. Pe aceasta parte exista cateva rade si golfuri majoritatea fiind usor accesibile si bune pentru ancoraje, totodata fiind si mai populata. Ca regula, o nava poate gasi loc de ancoraj temporar in orice parte a stramtorii exceptind desigur zonele interzise pentru ancoraj, dar partea asiatica este mai buna deoarece adancimile nu sunt pre mari si nici nu este prea abrupta. Trebuie ca ancorajul sa se faca cat mai aproape de tarm in afara curentului, pentru a nu avea deriva, in special daca curentul bate dinspre N.

Salvare - O nava pentru salvare bine echipata stationeaza in stramtoare.

Vantul si vremea - Vanturile de N si NE sunt cele mai frecvente. Din octombrie pana in martie vanturile dintre SE si W se intalnesc mai frecvent in unii ani; adesea sunt puternice putind ajunge la forta unei furtuni. Cand sunt vanturi puternice, acestea sunt asociate cu nori de joasa inaltime si ploaie, iar cand fulgera chiar si cu ceata. Vanturile puternice de SW din Marea Egee sunt asociate adesea cu vreme calma la intrarea in Dardanele. In iulie si august vanturile de NE sau N, cunoscute ca "meltem", bat necontenit in timpul zilei. In unii ani bat de la sfarsitul lui iunie, si pot continua in timpul lui septembrie.

Avertismente. Liniile ferry - Navele trebuie sa efectueze o buna veghe asupra navelor ferryboat (ro-ro) si a ambarcatiunilor mai mici ce traverseaza canalul, si sa evite navigatia pe timp de ceata si vreme rea.

PARTEA SUD-VESTICA A STRAMTORII DARDANELE

Aspect - Intrarea de W in stramtoare se intinde intre Kum burnu (40^o 00' N., 26^o 12' E.) si Mehmetcik burnu, cunoscut sub numele Cape Helles, la aproximativ 2 1/4 mile NNW.

Navele ce se apropie dinspre SW vor identifica mai intai intrarea in stramtoare prin stancile albe de la Mehmetcik burnu, punctul nordic al intrarii, pe care este asezat un far. The British National War Memorial, este vizibil la un sfert de mila ENE de far; se compune dintr-un obelisc de 21,3 m inaltime, asezat pe cel mai inalt punct din capatul sudic al peninsulei. Alt reper proeminent la intrarea de N este Alci tepe, 217 m inaltime, la 5 mile NE de Mehmetcik burnu, aparind ca un varf conic izolat. Ruinele satului Seddulbahir se gasesc pe panta unui deal ce formeaza Kale burnu, la 7 cabluri ESE de Mehmetcik burnu; tot aici se gasesc ruinele castelului Seddulbahir, o fortareata veche din piatra, si imediat mai sus spre N ruinele altei fortarete.

Foarte proieminent turnul War Memorial, din piatra gri, de 24,4 m inaltime, constituit din patru coloane patrate formind un patrat, cu un acoperis plat din piatra, este asezat la o inaltime de 93,3 m pe partea de N a stramtorii la 1 1/2 mile ENE de Kale burnu, la jumatate de cablu de Hisarlik burnu, punctul intrarii de E in Anit limani. Cand ne apropiem de Dardanele dinspre mare acest turn este cel mai proeminent reper vizibil.

Avertisment - Navigatorii sunt avertizati sa nu ancoreze sau sa pescuiasca in zonele indicate in harti de liniile unite din apropierea intrarii de SW in Dardanele.

Coasta, pericole, lmini - Yenisehir burnu poate fi usor identificat dupa un deal de 70 m inaltime, pe culmea caruia se afla o mare casa. Aproape de Yenisehir burnu pamantul se ridica abrupt, dar capul se termina intr-un punct jos. Bancul de langa coasta, a carui adancime este de 5,5 m, se intinde aproape 1/2 mile de cap si 1/2 NE de coasta; de acolo devine ingust, si la Kum burnu, la 9 cab. departare spre NE, se extinde la 1 1/2 mile de tarm. Doua bancuri izolate cu adancimi de 9,1 si 8,5 m, se intind la 9 respectiv 5 cab. vest de Kum burnu. Un banc iziolat de 8,2 m se intinde la 9 cab. spre SW de Yenisehir burnu si la 7 cab. de tarm. Acest banc, cel costal de la Yenisehir burnu si bancul de 9,1 m adancime la W de Kum burnu se intind in sectorul cu lumina rosie de la farul Mehmetcik burnu intre relevmentele 350^o si 010^o.

Mehmetcik burnu (40^o 03' N., 26^o 10' E.) este centrul a trei proieminente, albe, care impreuna formeaza capatul extremitatii sud-vestice a Gelibolu yarimadasi. Tekke burnu, cel mai sud-vestic punct dintre cele trei se situeaza la 3/4 mile NW de Mehmetcik burnu si Kale burnu, cel mai sud-estic, intinzindu-se la 6 cabluri ESE de acelasi punct. Acest cap, abrupt, este aparat de o stanca plata sub nivelul apei si nisip a carui adancime este mai mica de 5,5 m, se intinde la 1 3/4 cabluri de tarm intre Mehmetcik burnu si Kale burnu; cateva bancuri izolate cu adancimi de 8,2 si 9,1 m si a caror pozitie poate fi mai bine determinata pe harta, se intind la 3 cabluri de tarm si un banc stancos de 10,4 m adancime se intinde la 1/2 mile SE de Kale burnu.

Un far este vizibil la o inaltime de 50 m, dintr-un turn de piatra alb (25 m inaltime), fixata de un reflector a undelor radar, situat la 1 cablu NW de extremitatea Mehmetcik burnu.

Curentul - La intrarea de SW in Dardanele, intre Kum burnu si Mehmetcik burnu, curentul principal are directia WSW cu viteza medie de 1 1/2 noduri, atingind maxim 3 noduri. Este mai puternic pe partea asiatica si curge cu o forta considerabila de-a lungul marginii bancului ce se intinde de la Yenisehir burnu.

DE LA KUM BURNU LA NARROWS

Coasta, pericole, ancoraj, lumini

de la Kum burnu, partea sud-estica a stramtorii are o tendinta est-sud-estica 2 cabluri, este joasa si mlastinoasa. Menderes cay, ce izvoreste de la poalele lui Kaz dag, traverseaza campia Troiei si se varsa in stramtoare la 3 1/2 cabluri spre E de farul de la Kum burnu (40^o 01' N., 26^o 12' E.).

De la capatul estic al tarmului jos la vreo 2 mile spre ESE de Kum burnu, la Kanlidere burnu, aproape 8 mile spre NE, partea sud-estica a stramtorii este adanca, stancoasa si mai departe deluroasa intre 106,7 m si 243,8 m inaltime. De la Kanlidere burnu, coasta se intinde spre NE aproape 3/4 mile pana la Dalyan burnu, un punct jos, plat distingindu-se dupa aspectul alb. Aici se afla o baterie, pe cel mai inalt punct si ruinele unui fort la scurta distanta spre S.

Farul de la Kanlidere Burnu este asezat pe o inaltime de 10,1 m, pe un turn de piatra rotund, in spatele unei case albe, 10,1 m inaltime, situata la un cablu N de Kanlidre burnu.

Erenkoy liman, un golf in interiorul tarmului intre un punct situat la 3 3/4 mile spre E de Kum burnu si un punct situat la 4 mile NE departare, permite ancorajul in aproape orice loc dar, ca regula generala, navele trebuie sa evite ancorajul la adancimi mai mici de 18,3 m, deoarece adancimile descresc rapid incepind cu aceasta limita. Un loc bun (29 m adancime) este partea de NE a satului Erenkoy, situat la 5 mile SSW de farul de la Kanlidere Burnu, in relevment 149^o, la 3 cab. de tarm. Debarcarea este posibila in unul sau doua locuri la coasta, unde se afla un dig cu o adancime de 0,9 m de-a lungul extremei nord-nord-estice la 2 mile de satul Erenkoy. Bancul Kepez, alcatuit din noroi si nisip, in fata Kalindere burnu se extinde la 3 cab. de tarm aproape de acest punct spre S.

Cand se inconjoara bancul Kepez de aproape evitindu-se curentul, este necesara o mare atentie deoarece acesta este abrupt. Navele au esuat frecvent.

Ancorajul poate fi efectuat la adancimi intre 11 m si 27,4 m in Kepea koyu, un golf in imediata apropiere sudica a Kanlidere burnu. Pe partea de NW a stramtorii intre Hisarlik burnu si Karanfil burnu, la 5 1/2 mile NE, si de acolo la Kilitbahir 4 mile spre NE, coasta este abrupata si stearpa. Sarlayan dere curge printr-o vale mica si intra in stramtoare la mijlocul distantei dintre Karanfil burnu si Kilitbahir. Fortul Namazgah este o lucrare in pamant situata la 2 cabluri spre SW. Punctul din dreptul fortului este lipsit de pericole dar la 2 mile SW coasta este marginita de un banc de nisip si piatra la adancimi mai mici de 5,5 m. Harman kayasi, o stanca cu o adancime mai mica de 1,8 m, situata la marginea acestui banc la 2 3/4 cabluri spre SSW de fortul Namazgah este marcata de o geamandura conica.

Lumina de la Namazgah este situata la o inaltime de 15,8 m pe o coloana alba metalica (4 m inaltime) in partea estica a fortului. Ancorajul poate fi practicat la 4 cab. NE de Karanfil burnu, 2 cab. de tarm la 18 m, partial in ape linistite. Deasemenea se poate ancora la 1 1/2 cab. de gura lui Sarlayan dere in ape linistite sau contracurent, dar nu este recomandat cu exceptia cazurilor de urgenta.

Ancorajul poate fi practicat la 3/4 mile spre SW de fortul Namazgah, la adancimi intre 11 m si 14,6 m. Aceasta zona este usor de identificat de numeroasele nave existente aici. Navele nu trebuie sa ancoreze la o distanta mai mare de 2 cab. de tarm deoarece ar putea fi situate in mijlocul curentului, la o adancime situata intre 45,7 m si 54,9 m. Malul golfului Sarisiglar liman, este marginit de un banc noroios si nisipos cu adancimea mai mica de 5,5 m ce se intinde la mai mult de jumatate de mila de tarm in partea de S si devine ingust in partea de N pe care se afla Canakkale kalesi si orasul. Un fort se afla pe tarm la 4 cab. SE de Canakkale kalesi.

O lumina este aratata la o inaltime de 14,9 m pe un pilon metalic alb de 14 m inaltime, situat pe extremitatea nord-vestica a Canakkale kalesi, la 2 cab, N de gura lui Canakkale cay (40^o 09' N., 26^o 24' E.). Sarisiglar liman este cea mai buna zona de ancoraj de pe Dardanele. Navele pot ancora la adancimi de 24 m, noroioase, la 3/4 mile de tarm si la 1 1/2 mile S de Canakkale kalesi cu zidul vestic in relevment 011^o. Pentru navele cu pescaj mediu ancorajul optim este in mijlocul golfului la adancimi de 18 m, cu extremitatea estica a fortului Namazgah in relevment 333^o, la distanta 1 1/2 mile. Sarisiglar liman si pericolele acestuia sunt acoperite de un sector de lumina rosie al farului de la Canakkale intre relevmentele 341^o si 027^o.

BOZCAADA

Generalitati.- Insula Bozcaada se distinge printr-o ridicare de pamant Goztepe, sub forma unui deal conic cu inaltimea de 190,5 m, situat la 3 1/2 cab. SSW de Goztepe burnu, si la 5 1/2 cab. NW de Erenler tepe.

Cel mai bun loc de ancoraj este la adancimi de 22 m, cu Nar burnu in relevment 240^o, si farul de la Kucuk Esek adasi in relevment 341^o.

PARTEA DE SW A BOZCAADA

Ancoraj - Cel mai bun ancoraj se poate practica pe coasta de SW la 1 1/2 mile NW de Tuz burnu (39^o 47' N., 26^o 03' E.), si la S de varful indicat in harta. Natura fundului este buna, din nisip si mal.

Far - Un far este prezent la o inaltime de 12 m deasupra nivelului marii, printr-un turn de piatra, alb, cu o locuinta, avind o inaltime de 20 m, asezat intr-un punct situat la 2 cab. SE de Bati burnu ce constitue extremitatea vestica a insulei.

INSULELE ARHIPELAGULUI GRECESC, COASTA TURCIEI

NISOS RODHOS

Generalitati - Centrul insulei este inalt iar de-a lungul coastei se gasesc vai cultivate. Aici se gaseste o clima blanda, iar in timpul verii navele pot ancora in siguranta pe coasta de SE.

SUD-ESTUL NISOS RODHOS

Pericole, far, cabluri, ancoraj - Akra Prassonisi (35^o 52' N., 27^o 47' E) este extremitatea sud-vestica a unei peninsule legata de insula printr-un istm jos nisipos datorita caruia este adesea confundata cu o insula. Un banc de corali, nisip si pietris cu adancimi mai mici de 183 m se intinde spre SSW de Akra Prassonisi (Cap Prassonisi) aproximativ 8 mile. Un curent de NW se afla deasupra acestui banc cu o viteza cuprinsa intre 3/4 si 1 1/2 noduri.

Un banc la adancimi de 117 m, se intinde la 5 3/4 mile ESE de Akra Prassonisi. Un cablu submarin, indicat in harta se intinde spre SW de la o pozitie aflata pe coasta la 1 1/2 mile ENE de Akra Prassonisi.

Vrakhoi Khina (35^o 51' N., 27^o 56' E), sunt doua stanci situate la 7 1/2 mile E de Akra Prassonisi, avind o inaltime de 1,8 si 4 m deasupra nivelului marii. Ele sunt abrupte dificil de distins pe timp de zi cu vizibilitate redusa si foarte periculoase noaptea.

Akra Katavia este situat la 2 1/4 mile ENE de farul de la Akra Prassonisi. Un banc la adancimea de 4,6 m se intinde la 4 cab. spre E de Akra Katavia.

Ancorajul poate fi practicat la adancimi cuprinse intre 10 si 12 m, intr-o zona situata intre Akra Istroa si Akra Lakhania. Ormos Vlikha, deschis spre NE, este un loc de ancoraj sigur iarna, dar cel mai bun ancoraj este in coltul de SW la adancimi cuprinse intre 13 si 35 m, pe un fund malos, intr-un loc bine adapostit dinspre SE.

SUD-VESTUL NISOS RODHOS

Pericole, stanci - Intre Akra Prassonisi si Akra Karavola, un punct proieminent, situat la 4 mile NNW, coasta este stancoasa. Vrakhonisis Karavolos se intinde la 3/4 mile WSW de capul cu acelasi nume. Nisis Ktenia sau Oktonia este o stanca joasa, abrupta, ce se intinde la 1 3/4 mile de tarm si la 3 mile N de Akra Karavola.

Ormos Apollakia sau Pallatsa, se intinde intre Akra Karavola si Akra Armenistis, la 13 mile spre N. Adancimile acestui golf cresc treptat de la o distanta de 2 mile de tarm. De la tarmul estic al golfului se ridica cateva dealuri dintre care unul se arata sub forma conica la 7 mile de Akra Karavola.

Curentul - Curentul are o directie spre S de obicei, dar cateodata vanturile sudice si cele sud-vestice determina o directie a curentului spre E si totodata o crestere a vitezei acestuia.

Lumini - In vestul stramtorii se afla un far la Akra Paraspori, cu inaltimea de 48 m, constituit dintr-un turn cu structura metalica langa care se afla o locuinta, situat la 6 m deasupra nivelului marii.

In partea estica, in sudul Insulei Rodhos, la Akra Prassonisi se afla un far cu inaltimea de 65 m, un turn alb din piatra cu o locuinta, situat la 13,5 m deasupra nivelului marii.

NISOS IKARIA

Lumini

Un lant muntos cu inaltimi cuprinse intre 610 si 1042 m, si de la care se pot astepta rafale, ocupa intreaga suprafata a insulei.

Akra Dhrapanon este situat la 7 mile N de Akra Trakhili, si este un punct jos. Un deal mic (153 m inaltime) este situat la 3/4 mile SE de cap. Aici se gaseste un far, turn din structura metalica, cu o inaltime de 6 m, situat la 42 m deasupra nivelului marii.

Akra Iskios, intrarea de SW in Ormos Ayios Kirikos este situat pe partea de S a Nisos Ikaria, la 6 1/4 mile SW de Akra Dhrapanon. Un far, turn metalic cu o coloana, de 4 m inaltime, este situat langa o cladire, la 13 m deasupra nivelului marii pe Akra Iskios. Un alt far la 15 m deasupra nivelului marii, dintr-un turn cu structura metalica, de 3 m inaltime, se gaseste la intrarea de NE in Ormos Ayios Kirikos, la 3 cab. NNE de Akra Iskios.

Akra Pappas (37^o 31' N., 25^o 58' E.) este extremitatea de SW a Nisos Ikaria.Un far marcheaza acest punct situat la o inaltime de 65 m deasupra nivelului marii, sub aspectul unui turn cu o locuinta, avind 11 m inaltime.

Akra Armenistis sau Strefoni este situat pe partea de N a insulei, la 9 mile NNE de Akra Pappas. Un far este situat pe acest cap la o inaltime de 31 m deasupra nivelului marii, constind intr-o structura metalica cu baza din beton si avind o inaltime de 6 m.

Pericole - Un banc de nisip la adancimea de 6,5 m, se intinde la 3 1/2 cab. de tarm si 3/4 mile S de Akra Dhrapanon. O stanca se afla la o adancime de 2,5 m, la 4 cab. de tarm si 1 3/4 mile SSW de Akra Dhrapanon.

Zona de exercitii pentru submarine - O zona indicata in harta, in care submarinele fac exercitii frecvent, se intinde la N de Nisos Ikaria, intre aceasta si Nisos Khios.

Ancoraje - Un bun ancoraj se poate practica, in timpul vanturilor de S, in Angali Armenistis, la adancimi de 31 m, cu Nisis Yialistari in relevment 159^o, la distanta de 5 1/2 cab.. Ormos Ayios Kirikos si Ormos Ayiou Nikolaou, la 3 1/2 mile E de Akra Pappas, deasemenea permit un ancoraj temporar, dar nu exista adapost pentru vanturile de S.

NISOS KHIOS

Generalitati - Insula este stancoasa cu munti pe toata intinderea ei. Oros Profitis Ilias este o culme (1297 m) situata la capatul de N. Inspre S muntii descresc in inaltime treptat terminindu-se la Akra Mastikho, extremitatea sudica a insulei pe care se afla o culme cu inaltimea de 293 m. Dealurile au o compozitie din marmura rosie cu dungi albe.

Curentul - Curentul in partea sudica a insulei este puternic si neregulat in directie, dar in Ormos Kalamotis (golf) si de-a lungul coastei vestice acesta are o directie nordica.

Zona de exercitii submarine - O zona de exercitii submarine indicata in harta se situeaza la SE de insula intre aceasta si Nisos Ikaria.

STRAMTOAREA GIBRALTAR

Este o stramtoare care leaga Oc. Atlantic de Marea Mediterana si separa Spania de Maroc. Numele ei vine de la Gibraltar care la rindul sau vine din limba araba Jebel at-Tariq insemnind muntele lui Tariq. Pe partea nordica a stramtorii se afla Spania si Gibraltar, iar sud sunt Marocul si Ceuta, o exclava spaniola pe coasta nord-africana. Era cunoscuta in antichitate sub numele de Coloanele lui Hercule. Aici se afla mai multe insule, precum Isla Perejil, care sunt cerute atat de Spania cit si de Maroc. Stramtoarea Gibraltar are o locatie strategica. Navele care trec din Atlantic in Marea Mediterana trebuie sa treaca pe aici. Traversarea intre Europa si Africa se face tot prin acest loc. Curentii submarini sunt foarte puternici, de aceea trecerea submarinelor se face la suprafata. Stramtoarea are o lungime de aproximativ 64Km (cam 40Mm) si lungimea variaza intre 13 si 39Km (8-24Mm). Un canal de 8Km (5Mm) latime, traverseaza centrul stramtorii, avand o adancime de aproximativ 305 m (1000 picioare). Un curent continuu curge dinspre Oceanul Atlantic, si mareea la reflux spala tarmul European si cel African. Curent submarin vestic scoate surplusul de apa sarata din Marea Mediterana. Capatul estic al Stramtorii Gibraltar este flancat de muntii Pilari si Hercule.

Descrierea schemei de separatie a traficului, in Stramtoarea Gibraltar :

[ Harta de referinta: British Admiralty 142 si Spanish Hydrographic Office 105 ]

(a) Zona de separatie, 1/2 Mm latime centrata pe pozitiile:

(1) 35⁰59'.₀₉ N, 005⁰25'.₆₀ W

(2) 35⁰56'.₂₉ N, 005⁰36'.₄₀ W

(3) 35⁰56'.₂₉ N, 005⁰44'.₉₀ W

(b) Pasa de trafic pe directia Vest este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

(4) 36⁰01'.₂₉ N, 005⁰25'.₆₀ W

(5) 35⁰58'.₄₉ N, 005⁰36'.₄₀ W

(6) 35⁰58'.₄₉ N, 005⁰44'.₉₀ W

(c) Pasa de trafic pe directia Est este stabilita intre zona de separatie si linia ce formeaza puctele:

(7) 35⁰52'.₅₉ N, 005⁰44'.₉₀ W

(8) 35⁰53'.₈₉ N, 005⁰36'.₄₀ W

(9) 35⁰56'.₈₉ N, 005⁰25'.₆₀ W

OCEANUL ATLANTIC

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca marime ocupand cam 20% din suprafata Pamantului. Numele Oceanului provine din mitologia greaca, insemnand "Marea lui Atlas". El se intinde de la nord la sud si se imparte in : Oceanul Atlantic de Nord si Oceanul Atlantic de Sud. Intre Oceanul Atlantic si Pacific s-a construit Canalul Panama. Impreuna cu marile adiacente el ocupa o suprafata de 106 400 000 km˛ iar fara aceste mari, suprafata sa este de 82.400.000 km˛. Volumul de apa este, impreuna cu marile din jur de 354.700.000 kmł. Adancimea madie a Atlanticului este de 3 926 m. Coastele Oceanului Atlantic au contur neregulat cu numeroasele sale golfuri si mari: Marea Caraibilor, Golful Mexic, Golful Sf. Laurentiu, Mare Mediterana, Marea Neagra, Marea Nordului, Marea Labrador, Marea Baltica.

Principalele insule ale Oceanului Atlantic sunt: Feroe, Groenlanda, Islanda, Marea Britanie, Irlanda, Azore, Canare, Capul Verde, Bermudele, Sf. Elena.

Fundul Oceanului Atlantic este strabatut de o vale de rift, crestele inaltandu-se uneori deasupra apei, formand insule (Islanda, Azore). Aceasta dorsala atlantica separa Oceanul in doua bazine largi cu adancimi cuprinse intre 3 700 si 5 500 de metri. Fosa Puerto Rico este cea mai adanca din Oceanul Atlantic de Nord: 9 219 m.

Salinitatea apei variaza in functie de latitudine si anotimp: 33-37%. Cele mai mici valori se inregistreaza de-a lungul coastelor, acolo unde raurile mari se varsa in Ocean. Cea mai mare salinitate se inregistreaza la 25s latitudine nordica. Salinitatea este influentata si de rata evaporarii, precipitatii si topirea ghetarilor.

Oceanul Atlantic poate fi descris ca o intindere de apa mai rece de 9sC care cuprinde sfera de apa calda cu temperaturi de peste 9sC. Aceasta se intinde intre 50s latitudine nordica si sudica avand o grosime medie de 600m. Temperatura de la suprafata variaza de la 0sC pe coastele Arctice si Antarctice pana la 27sC in regiunea ecuatorului. La adancimi sub 2000 m, temperaturile sunt in jur de 2sC iar in zonele mai adanci, sub 4000m media temperaturilor este de -1sC.

Clima Oceanului Atlantic si a insulelor sale este influentata de temperatura suprafetei apei si de curentii de apa. Climatul este moderat si nu se inregistreaza variatii extreme de-a lungul anotimpurilor. Apele oceanului reprezinta principala sursa de umezeala atmosferica datorita fenomenului de evaporare. Clima cea mai calda este caracteristica Atlanticului de Nord in timp ce regiunile reci corespund suprafetelor de gheata.Curentii oceanici controleaza clima transportand apele calde si reci in alte regiuni. Cicloanele apar in partea sudica a Oceanului de Nord.

Curentii oceanici formeaza doua circuite: nordic si sudic. Ambele incep cu cate un curent ecuatorial dar cel nordic preia si jumatate din apa celui sudic. Curentul Ecuatorial de Nord se continua cu cel al Caraibilor, apoi al Golfului, acesta indreptandu-se spre Europa si Oceanul Arctic, incalzind aceste locuri. Circuitul se inchide prin vestul Spaniei si nord-estul Africii, prin Curentul Rece al Canarelor. Circuitul sudic se completeaza prin Curentul Braziliei (cald) si se inchide cu cel al Benguelei.

Oceanul Atlantic este cel mai nou dintre oceanele lumii. El nu exista acum 180 mil. de ani cand continetele erau unite in vechiul super-continent Pangaea. Dintre cei mai vestiti exploratori amintim: vichingii, portughezii si Cristopher Columb. Dupa ce a fost bine explorat, Oceanul Atlantic a devenit principala artera de legatura intre Europa si America.

Oceanul Atlantic detine o varietate de pesti: heringi, sardine, ansoa, cod, platica si bibani. Cele mai multe plante sunt gasite in: Marea Sargaselor si in sectiunea ovala a Atlanticului de Nord. In Oceanul Atlantic mai traiesc mamifere marine (foci si balene) dar si o mare varietate de pasari. Aflat intre Africa, Europa, America si Sudul Oceaniei, Oceanul Atlantic reprezinta o punte intre civilizatiile Terrei. Atlanticul este marginit de America de Nord si America de Sud in vest si Europa si Africa, in est. Este legat de Oc. Pacific prin Oc. Arctic in nord si prin Pasajul Drake in sud. In plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcatie dintre Oc.Atlantic si Oc.Indian este la meridianul 20`E. Atlanticul este separat Oc.Arctic printr-o linie care duce de la Groenlanda, prin insulele Svalbard pana in nordul Norvegiei.

CANALUL PANAMA

Este un canal important care traverseaza istmul Panama in America Centrala, legand Oc. Atlantic si Pacific. Constructia canalului a reprezentat unul din cele mai mari proiecte de inginerie intreprinse vreodata. A avut un impact enorm asupra navigatiei, deoarece navele nu mai trebuie sa treaca pe drumul periculos prin trecerea Drake si Capul Horn in punctul cel mai sudic al Americii de Sud. Prima incercare de constructie a avut loc in 1880 sub conducere franceza. Dupa ce aceasta incercare a esuat , lucrul a fost terminat in cele din urma de Statele Unite si canalul s-a deschis in 1914. Constructia canalului, de o lungime de 77 km, a fost presarata de probleme, cum ar fi bolile si enorme alunecari de teren. De la deshidere canalul a avut un enorm succes si este in continuare un element indispensabil al navigatiei internationale. In fiecare an prin canal trec mai mult de 14000 de nave, transportand mai mult de 203 milioane de tone de marfa. Pana in 2002 circa

800.000 de nave trecusera deja prin canal. Canalul Panama face legatura intre Golful Panama din cadrul Oc. Pacific cu Marea Caraibilor si Oc. Atlantic. Din cauza formei de S a istmului Panama, canalul pleaca din sud-est, din capatul dinspre Pacific catre nord-vest, la capatul dinspre Atlantic. Pentru a evita orice confuzie, autoritatile au clasificat tranzitul prin canal spre nord (din pacific spre Atlantic) si spre sud (din Atlantic in Pacific). Prin canal pot trece vase, de la iahturi private mici pana la nave comerciale destul de mari.Dimensiunea maxima a vaselor care pot folosi canalul este folosita sub numele de Panamax, tot mai multe nave moderne depasesc aceasta limita, ele fiind cunoscute ca nave post-Panamax. O traversare obisnuita a canalului de o nava comerciala ia in jur de 9 ore. 14.011 vase au trecut prin canal in 2005, cu o capacitate totala de 278,8 milioane tone, cu o medie de aproape 40 de vase pe zi.

Canalul e format din doua lacuri artificiale, citeva canale artificiale si trei seturi de ecluze. Un alt lac artificial, Lacul Alajuela, are rol de rezervor pentru canal. Dispunerea canalului, din punct de vedere al unei nave care il traverseaza din Pacific catre Atlantic, este dupa cum urmeaza: Datorita geografiei locale, principala directie de navigatie este catre nord-vest, insa directia in general din Pacific catre Atlantic este spre est.

■ De la inceputul intrarii in canal, marcat cu balize, navele navigheaza 13,2 km pe canal, pana la ecluzele Miraflores trecand pe sub podul Americilor.

■ Sistemul de ecluze cu doua trepte de la Miraflores, incluzand peretele de apropiere, are 1,7 km lungime, cu o diferenta totala de altitudine de 16,5 m la jumatatea mareei.

■ Lacul Artificial Miraflores este urmatoarea etapa, de 1,7 km lungime si aflat la 16,5 m deasupra nivelului.

■ Ecluza Pedro Miguel, cu o singura treapta are 1,4 km lungime si ridica navele cu 9,5 m, pana la nivelul principal al canalului.

■ Taietura Gaillard ( Culebra taie 12,6 km prin istm, la o altitudine de 26 m si trece pe sub Podul Centenar ).

■ Raul Chagres ( Rio Chagres ), un curs de apa natural, modificat prin constructia unui baraj al lacului Gatun, curge catre vest circa 8,5 km, varsandu-se in Lacul Gatun.

■ Lacul Gatun, un lac artificial format prin construirea Barajului Gatun, duce navele pe o distanta de 24,2 km.

■ Ecluzele Gatun, un set de ecluze in trei trepte, de 1,9 km lungime, coboara navele inapoi la nivelul marii.

■ Un canal de 3,2 km lungime reprezinta sectiunea premergatoare ecluzelor din partea atlantica.

■ Golful Limon (Bahia Limon), un port natural urias, reprezinta un loc de ancorare pentru unele nave aflate la intrarea in canal si se intinde pe 8,7 km pina la Oceanul Atlantic.

Lungimea totala de la canalul de intrare in Pacific pana la iesirea in Atlantic este de 76,9 km. Cea mai mare diferenta de maree inspre Oc. Pacific este de la +35 m pana la 20 m; prin urmare, inaltimea castigata la Miraflores variaza intre 13,1m la flux si 19,7 la reflux. Diferenta de maree pe partea atlantica nu depaseste 60 cm. Nivelul normal al marii la capatul dinspre Pacific al canalului este in medie cu 20 cm mai inalt decat cel dinspre Atlantic. Golful Limon, pe partea atlantica, este un loc de ancorare adapostit, protejat de un dig. Totusi, spatiul din interiorul golfului nu mai este adegvat pentru numarul si dimensiunea navelor care folosesc canalul si multe nave asteapta la ancora in afara golfului. Locul de ancorare in partea pacifica este deschis, desi este protejat de topografia inchisa a Golfului Panama. Cea mai impresionanta parte a canalului este data de ecluzele sale. Sectiunile ecluzelor au o latime de 33,53 m si o lungime folosibila de 304,8 m. Adancimea apei in ecluza este variabila, insa cea mai mica adincime este de 12,55 m in partea sudica a ecluzelor Pedro Miguel. Aceste dimensiuni determina marimea maxima a navelor care pot tranzita prin canal. Toate ecluzele din canal sunt perechi; exista doua seturi paralele de ecluze in fiecare loc, permitand in principiu trecerea a doua nave in directii opuse simultan. Navele mari, nu pot traversa in siguranta pe la Taietura Gaillard; in practica traficul naval se desfasoara alternativ, folosind fiecare ''banda'' a ecluzelor intr-o singura directie la un moment dat.

Lacul Gatun si raul Chagres, canalizat sunt componente de baza a canalului, transportand navele pe o distanta apreciabila peste istm. Lacul are deasemenea rol de rezervor, stocand apa pentru a permite functionarea ecluzelor si in timpul sezonului secetos. Formarea lacului, adancimea si largirea raului sau facut prin constructia Barajului Gatun pe raul Chagres. Exista o mica ''scurtatura'' prin canal, numita ''Taietura Banana'', care permite usor, mai scurt; ea este folosita de navele apartinand canalului si de iahturi, precum si pentru a evita traficul naval greu. Mai multe insule se afla in cadrul sectiunii Lacul Gatun din Canalul Panama, cum ar fi Insula Barro Colorado, unde se afla cunoscutul Smithsonian Tropical Research Institute ( STRI ). Volumul apei utilizata de navele care trec prin ecluze, impreuna cu natura sezoniera a ploilor in Panama, face dificila mentinerea nivelului apei Lacului Gatun, in special in sezonul secetos. Din acest motiv, a fost construit Barajul Madden, peste raul Chagres, deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela, care asigura mai multa apa pentru canal.

VANCOUVER : 45`36'N. 122`40'W.

SCHEMA PORTULUI VANCOUVER - Fig. 22

Documente :

3 copii din fiecare din urmatoarele :

1. Cargo Manifest.
2. Stores List.
3. Crew Cargo List.

Crew List.

- 1 copie din urmatoarele :

a). Clearance from last Port.

b). Tonnage Tax Certificate.

c). Copy of Vessel register and itinerary of vessel port by port.

Ancoraj - Ancorajele indicate numai pe coasta U.S. si Geodetic Charts la Tongue point(Astoria), Oreg. 2 la numarul si indicatia harta 6151 Columbia River, in Oc. Pacific la Harrington Point, 1 Lower Tongue Point si 2 Upper Tongue Point. Suplimentar, locatii pe Columbia si Willamette Rivers unde ancorajul poate fi facut in siguranta la sfatul Columbia River Pilots. Ancorajul in portul Vancouver cu permisiunea Harbour Master.

Restrictii - Fara restrictii pe timpul noptii. Declararea restrictiei de maree si pescaj nu se aplica la navele cu pescaj mai mic de 40 ft.

Marime maxima - Fara restrictii de lungime si latime. Pescajul pe raul Columbia este de 48 ft. Canalul raului Vancouver se mentine la 40 ft.x 600 ft. Periodic efectul mareei se apdapteaza cu 3 ft la Vancouver.

Remorchere :Normal nava vine la dana desemnata. Remorcarea nu se plateste.

Dane :Nu sunt cerinte speciale pentru dane si nu este o cerere pentru un timp de sosire, exceptand circumstantele particulare minore. Sunt 13 dane. Lungime totala 7,198 ft, adancime 40 ft. Facilitati disponibile ptr. RO/RO cu pescaj de 15 ft.

Medical : Pot fi facute toate tipurile de tratamente si facilitati de spitalizare disponibile.

Densitatea apei : Apa proaspata tot timpul.

Apa de baut : Disponibila la toate danele si este furnizata prin conexiuni.

Combustibil : Gradul de vascozitate B si scazut.Cerere in avans. Buncherajul se face la barje.

Reparatii : Sunt posibile toate tipurile de reparatii la punte si la masina.

Docuri uscate : '' Portland, Oregon''.

Scara de acces si Vardie: Sunt disponibile optional, Owner/Agent cu firme private.

Certificate : Certificatul de inregistrare tonaj.

Control vamal : Tabaco, vin si alcool in cantitati rezonabile.

Echipamentul marfii : Cerinta, certificatul echipamentului marfii validat, acceptat la U.S. Bureau din Labor Standards.

Repatriere : Orice aranjament posibil pentru schimbul de echipaj si repatriere.

Aeroport : Aeroport la 10 mile de la oras, cu programul a 7 linii aeriene cu servicii directe si conexiuni cu restul lumii.

Timpul : GMT minus 8 ore.

Cluburi : Fort Vancouver Seafarer's Center, tel. 360 694-9307.

Autoritati : Port of Vancouver - USA, P.O.box.1180, 3103 Lower River Road, Vancouver, Washington 98666. Tel. 360 693-3611. E-mail : info@portvanusa.com

WWW :www.portvanusa.com.

1.4 INFORMAREA HIDROMETEOROLOGICA MARITIMA

Asigurarea hidrometeorologica maritima

Asigurarea hidrometeorologica maritima reprezinta un complex de asistenta meteo-oceanografica a navigatiei maritime pe baza de: documentare climatica, receptie informationala radio, telex, radio-facsimil, la bord, precum si pe baza de asigurare hidrometeorologica de tip contractual (Weather Routeing Service). Acest concept, care poate conduce la optimizarea transportului maritim, inseamna valorificarea intregii game de informatii din domeniul meteorologiei si hidrologiei marine in spatiul oceanic, indeosebi a hartilor meteo-sinoptice (campul baric, perturbatii barice, vant, analiza frontologica - mase de aer si fronturi atmosferice - la nivelul marii ( 1000 mb.) si in altitudine (500 mb.) si a hartilor hidro-sinoptice (campul de agitatie marina prin izoliniile de egala amplitudine a valurilor, temperatura apei, gheturi marine, etc.). In activitatea de la bordul navei informarea si asigurarea hidrometeorologica maritima (AHMM) poate fi sintetizata dupa cum urmeaza:

AHMM: - radio: - in clar: - WM (NAVTEX)

- SW (NAVTEX)

- cod: - SYNOP

- SHIP

- RADIOTEMP

- MAFOR

- IAC FLEET

- facsimil: - AS, AU, AX (date reale de analiza)

- FS, FU, FX (date prognozate)

-WRS/METROUT (asigurare contractuala)

- documentare climatica: harti climatice, carti pilot, harti, documente nautice cu elemente hidrometeorologice)

Pe aceasta baza (AHMM) se poate avansa ideea unei "navigatii meteorologice", cu mentiunea ca deciziile si implicit schimbarile eventuale de drum, apartin exclusiv comandantului navei. Navigatia meteorologica constitue, in ultima instanta, un sistem decizional pentru conducerea navei, prin corectarea drumului la fiecare 24 ore, in functie, indeosebi, de analiza si interpretarea situatiilor meteo (perturbatii barice majore), situatiilor oceanografice (campuri de agitatie marina - amplitudinea valurilor de valoare notabila), situatiei si limitei gheturilor marine.

Informarea meteorologica in clar

Informarea in clar consta in receptionarea la bordul navei a buletinelor meteo (Weather Messages) si a avizelor de furtuna (Storm Warning). Aceste mesaje contin urmatoarele parti:

a)     prezenta sau lipsa unei furtuni in zona;

b)     contextul meteo-sinoptic general: prezenta si evolutia centrelor de maxima presiune (H) si a perturbatiilor barice de joasa presiune (L), precum si unele relatii privind conditiile de vreme la trecerea fronturilor atmosferice corelate depresiunilor barice extratropicale;

c)     prognoza meteo pentru un anumit interval de timp (gradul de nebulozitate, precipitatii atmosferice, vizibilitatea, fenomene periculoase pe mare, starea marii, etc.). Furtuna pe mare este apreciata dupa forta vantului.

Informarea meteo-oceanografica codificata

Din ratiuni de operativitate, concizie si de limbaj universal-comun indeosebi, in activitatile meteorologice, in unele cazuri si de hidrologie marina, organizate in grupe de cinci simboluri / cifre, intr-o ordine prestabilita.

Principalele denumiri de coduri si continutul lor general:

SYNOP (FM 12 IX) - date reale de la statiile de uscat si de la coasta;

SHIP (FM 13 IX) - date reale in puncte de coordonate indicate, exclusiv din spatiul maritim;

MAFOR (FM 16 IX) - date de prognoza meteo-hidrologice pentru anumite raioane maritime;

IAC FLEET (FM 46 IX) - codificare prin coordonate geografice, ceea ce permite, pe aceasta baza, sa se intocmeasca o harta meteo-sinoptica simplificata (de analiza sau de prognoza).

SISTEMUL DE INFORMARE DE NAVIGATIE SI HIDROMETEOROLOGICA ORGANIZAT IN MAREA NEAGRA, STRAMTORILE BOSFOR SI

DARDANELE SI MAREA MEDITARANA

Din initiava Organizatiei Hidrografice Internationale si a Organizatiei Maritime Internationale pentru Navigatia Maritima in anul 1977 a luat fiinta Serviciul mondial de avertismete de navigatie ( WWNWS) care are ca obiectiv fundamental difuzarea prin radio a informatiilor cu caracter urgent.

Avertismentele zonale si cele regionale se transmit in limba engleza si daca este necesar intr-una sau mai multe limbi nationale, iar avertismentele locale numai intr-o limba nationala.

Informatiile care fac obiectul Serviciului Mondial de avertismente de navigatie se refera la:

- intreruperea functionarii sau modificarea caracteristicilor mijloacelor de

semnalizare maritime;

- schimbarea pozitiilor platformelor petroliere;

- descoperirea unor noi pericole de navigatie si a minelor in deriva in apele cu

trafic intens;

Marea Neagra si Marea Mediterana fac parte din zona a VI-a, iar coordonatorul acestei zone este Spania (Institutul hidrografic al Marinei). O parte componenta a Serviciului International de Avertismente de navigatie - NAVAREA este NAVTEX-ul. Acesta reprezinta un serviciu intenational automatizat cu imprimare literala, pentru difuzarea la nave a avertismentelor de navigatie, hidrometeorologice si a altor informatii urgente. El foloseste o fregventa unica (518 kHZ). Emisiile in limba engleza sunt destinate pentru fiecare zona NAVAREA, diferentiate in timp pentru a exclude bruiajul reciproc.

Receptorul de la bordul navei este un radiotelex specializat care are aptitidinea de a efectua selectionarea comunicarilor primite in conformitate cu un cod ethnic compus din patru caractere (B1;B2;B3;B4) in care:

- B1 este indicatorul literal al emitatorului;

- B2 este indicatorul literal al categoriei de informatii si anume:

A - avertisment de navigatie;

B - avertismente meteorologice;

C - avertismente asupra situatiei gheturilor;

D - informatii despre cautare si salvare;

E - prognoze meteorologice;

F - comunicari ale serviciului de pilotaj;

G - comunicari asupra functionarii sistemului Decca;

H - comunicari asupra functionarii sistemului Loran;

I - comunicari asupra functionarii sistemului Omega;

J - comunicari asupra functionarii satelitilor artificiali ai Pamantului SATNAV;

Z - nu exista comunicari pentru emisie.

- B3, B4 un numar de ordine de la 01 la 99.

Comunicari de imporanta deosebita au B3; B4 =00.

Responsabilitatea regiolnala de transmitere a informatiilor pentru siguranta navigatiei in Marea Mediterana si Marea Neagra este redata in anexa nr.1

Sistemul de informare hidrometeorlogica organizat in Marea Neagra

Sistemul NAVTEX regional pentru Marea Neagra functioneaza cu caracteristicile si la orele de transmisie (date in timp universal coordonat - T.U.C.) din tabelul urmator:

Tabelul nr. 14

Sistemul de informare hidrometeorologica organizat in Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara si Stramtoarea Dardanele

Sistemult NAVTEX pentru zona stramtorilor si Marea Marmara este asigurat de catre statta de radiocoasta Istambul care are indicativul literal "D" si emite la orele G.M.T. -00.30 ; 04.30; 08.30; 12.30; 16.30; 20.30.

Sistemul de informare de navigatie si hidrometeorlogica organizat in Marea Mediterana

Zona de nord-est a Marii Mediterane (Marea Egee) datorita unor caracteristici geografice speciale cum ar fi existenta numeroaselor insule si stanci submarine prezinta pericole pentru siguranta navigatiei. Aceasta zona cuprinde mai multe regiuni care sunt cuprinse in sistemul NAVTEX, deservit de urmatoarele statii de radio-coasta:

Tabelul nr. 15

Restul Marii Mediterane nu este divizat pe regiuni de resposabilitate.

In Mediterana sunt functionale statiile cu indicativele literale urmatoare: Antalya (F); Cypru (M); Ismailia (N); Split (Q).

In bazinul de vest al Marii Mediterane sunt operationale statiile de radio coasta Tarifa (G); La Garde (W)-Toulon si Malta (O).

Statia coordonatorului de zona de la Madrid (EBA) functioneaza cu caracteristicile urmatoare:

Tabelul nr. 16

America face parte din zona a IV-a, statia principala la Norfolk, cu indicativ (NAM).

SISTEME DE INFORMARE

STATII RADIO MARITIME [ MARITIME RADIO STATIONS ].

[ADMIRALITY LIST OF RADIO SIGNALS.( NP 281-1,Vol.1(1)]

ODESSA

VHF

RT ( MF )

ODESSA

3310 3615 4354(Ch 429) 6501(Ch 601) 8707(Ch 834) 8791(Ch 825) 13197(Ch 1241) 17404(Ch 1655) 13131(Ch 1219) 17401(Ch 1654) 22699(Ch 2202)

3180 3605 4030 6200 8104 8267 12350 16522 12384 16519 22003

H 24

VHF

RT ( MF )

RT ( HF )

4405 (Ch 417) 8746 (Ch 810) 8749 (Ch 811) 8812 (Ch 832) 13128(Ch 1218) 13173(Ch 1233)

4133 8222 8225 8288 12281 12326

H 24 On request H 24 H 24

Radiotelex [ 4360]

4216(Ch 413) 4219(Ch 419) 8431(Ch 830) 8434(Ch 836) 12629(Ch 12101) 12654(Ch 12151) 16886(Ch 16160)

4178-5 4181-5 8391 8394 16768

H 24

DSC MMSI 002711000

	2174-5 4177-5 6268 8376-5 12520 16695	2174-5 4177-5 6268 8376-5 12520 16695
TRAFFIC LISTS: 8434 12634-5 kHz : every odd H+15

TURCIA

Fethiye (TAE6) 1678 Telefon: +252 6122322/6121987 36^o37'N., 29^o07'E.

VHF Ore de functionare: H24

Canalul 16 Canalul 16 0.025 H24

Canalul 25 Canalul 25, 28 0.025

Bodrum (TAE5) 1674 Telefon: +252 3162766/7 37^o02'N., 27^o26'E.

VHF Ore de functionare: H24

Canalul 16 Canalul 16 0.025 H24

Canalul 03, 25 Canalul 03, 25 0.025

Izmir (TAN) 1672 Telefon: +232 4833035/4837790 38^o22'N., 26^o36'E.

Telex: 53863 SATK TR

WT (MF) Ore de functionare: H24

458 500 516 500 A1A 1.0 H24

RT (MF) Ore de functionare: H24

1850 2182 2670 2182 J3E R3E 1.0 H24

VHF Ore de functionare: H24

Canalul 16 Canalul 16 0.025 H24

Canalul 04, 24 Canalul 04, 24 0.025

Canakkale (TAT) Telefon: +286 2174320/2174713 40^o08'N., 26^o24'E.

1669 Telex: 58100 CSTZ TR

WT (MF) Ore de functionare: H24

500 A1A 1.0 H24

RT (MF) Ore de functionare: H24

1850 2182 2182 H3E 0.2 H24

VHF Ore de functionare: H24

Canalul 16 Canalul 16 0.025 H24

Canalul 01, 04, 24 Canalul 01, 04, 24 0.025

GREECE

VHF

RT (HF)

Radiotelex [1780]

ITALIA

Siracuza

Gela

PANTELLERIA

TUNISIA

VHF

RT ( MF )

ALGERIA

VHF

RT ( MF )

VHF

RT ( MF )

VHF

RT ( MF )

MAROCCO

SPAIN

VHF

RT ( MF )

MADEIRA

VHF

RT ( MF )

RT ( HF )

2 PLANIFICAREA RUTEI DE MARS

2.1 CRITERII PRIVIND ALEGEREA DRUMURILOR FUNCTIE DE CARACTERISTICILE NAVEI ; RAZA DE ACTIUNE, VITEZA NAVEI, STAREA DE INCARCARE A NAVEI.

Navigatia in apropierea coastei si indeosebi in treceri dificile impune un studiu amanuntit al conditiilor specifice ale zonei, folosind o documentatie nautica completa si recenta. Pe baza acestui studiu se procedeaza apoi la trasarea drumului pe care nava trebuie sa-l urmeze; dupa plecarea din port sau dupa aterizarea in zona costiera, in cazul unei traversade, conducerea navei se asigura astfel incat nava sa fie mentinuta continuu pe drumul trasat deasupra fundului.

Studiul drumului se efectueaza de catre comandantul navei si ofiterii care concura la serviciul de cart, sub conducerea comandantului. In trasarea drumului trebuie sa se tina cont de configuratia coastei si modul de recunoastere a ei, repere de navigatie, adancimi, pericole de navigatie si posibilitatile de evitare ale acestora, conditiile hidrometeorologice.

Studiul si trasarea drumului: Studiul drumului costier, inainte de plecarea navei din port sau anterior aterizarii la coasta, la traversade oceanice, se efectueaza folosind documentatia nautica cea mai recenta a zonei. Studiul cartilor pilot, in partile care privesc zona costiera de parcurs, a suplimentelor lor, a avizelor catre navigatori si a cartilor farurilor trebuie sa urmareasca o verificare atenta a hartilor din zona si o completare a continutului acestora. Corecturile ce rezulta ca necesare sau completarile de informatii obtinute din consultarea acestor documente se inscriu in harti.

Trasarea preliminara a drumului: Drumul navei se traseaza paralel cu coasta cand acesta urmeaza linia coastei. Acolo unde reducerea vizibilitatii constitue un fenomen frecvent in zona se recomanda ca drumul sa fie trasat usor divergent, pentru a preveni apropierea navei de coasta sau de pericolele de navigatie.

De-a lungul coastelor cu un contur neregulat, drumul se traseaza astfel ca sa treaca la o distanta de siguranta de punctele cele mai proieminente, evitindu-se insa prelungirea nejustificata a distantei de parcurs.

Distanta fata de coasta si pericolele de navigatie trebuie luata astfel incat sa existe o siguranta de navigatie, chiar in cazul unei derive de curent sau de vant, si chiar in cazul aparitiei erorilor de navigatie in determinarea pozitiei navei.

Drumul in raport cu coasta se alege astfel ca sa se asigure posibilitatea observarii reperelor de navigatie pentru determinare continua si precisa a pozitiei navei, chiar daca prin aceasta se cauzeaza o oarecare prelungire a distantei de parcurs. Criteriul navigatiei trebuie sa primeze, adoptind intotdeauna solutii rezonabile.

Distanta fata de coasta se stabileste functie de o serie de criterii, dintre care cele mai principale sunt conditiile hidrometeorologice predominante in zona, felul coastei, pescajul navei si adancimea apei, posibilitatile oferite pentru determinarea pozitiei navei, viteza navei. De-a lungul coastelor cu vanturi puternice de la larg se evita apropierea excesiva de coasta. In cazul nostru, cand coasta este inalta si adancimile mari , se poate apropia pana la distanta de 7 mile (mile marine) de punctele proieminente ale acesteia. Daca coasta este joasa si adancimea apei in apropiere este mica, se va avea in vedere ca nava sa nu treaca de izobata de 10 brate (functie de pescajul navei se alege izobata). Deasemenea se recomanda evitarea suprafetelor albe de pe harta in zonele cu adancime relativ redusa. In acest caz este de preferat o trasare a drumului paralel cu liniile batimetrice, respectindu-se adancimile.

Acolo unde reperele costiere lipsesc sau cand trecerea se executa pe timpul noptii in conditii de vizibilitate redusa, se recomanda ca distanta de siguranta sa fie marita pana la 10 mile.

Punctele de schimbare de drum le stabilim in vederea unor repere de navigatie, care sa permita controlul pozitiei navei si al momentului executarii manevrei. De regula in zona costiera se cauta ca schimbarile de drum sa se efectuaze in momentul observarii la travers a unuia dintre reperele principale. Pe fiecare drum din harta sa se inscrie distanta parcursa masurata pe harta intre punctele de schimbare de drum. Se traseaza bataia fiecarui far printr-un arc de cerc cu centrul in farul respectiv, de raza egala cu bataia acestuia calculata pentru inaltimea ochiului observatorului de pe puntea de comanda. Se determina R_p in care farul trebuie sa apara in vedere. Odata cu trasarea drumului navei se calculeaza si declinatia magnetica pentru anul in curs, ce se noteaza cu creionul in interiorul fiecarei roze magnetice. Se stabilesc din timp zonele de refugiu si ancorare in caz de pericol, pentru zonele in care se naviga. Se stabileste din timp "Passage Plan", ce contine punctele de schimbare de drum in coordonate (notate pe harta), ce ulterior vor fi introduse in memoria receptorului GPS de la bordul navei.

2.2 PROCEDEE PENTRU STABILIREA DRUMULUI DE URMAT ; PROCEDEUL DRUMURILOR RECOMANDATE, PROCEDEUL DRUMULUI OPTIM.

Procedeul drumurilor recomandate :

Experienta secolelor in navigatie, in diferite zone maritime si oceanice, a fost sintetizata in lucrari de specialitate care contin drumurile recomandate de urmat la executarea traversadelor intre diferite porturi ale lumii. O astfel de lucrare este absolut indispensabila la bordul oricarei nave de cursa lunga, ca facand parte din documentatia obligatorie de navigatie.

La bordul navei portcontainer pentru ruta Odessa - Vancouver, este folosita lucrarea Ocean Passages for the World (Traversade oceanice ale lumii). In continutul ei sunt prezentate conditiile hidrometeorologice din diferitele zone de navigatie si drumurile recomandate intre porturile principale ale lumii pentru navele cu propulsie mecanica. La stabilirea drumurilor recomandate pentru navele cu propulsie mecanica se au in vedere trei categorii de nave. Cazul navei noastre se incadreaza la navele cu putere mare de propulsie (full-powered).

Lucrarea are urmatorul continut:

Sectiunea A, vanturi oceanice, starea vremii, gheturi si curenti;

Sectiunea B, drumurile recomandate pentru navele cu propulsie mecanica, organizata in patru parti: I - Oceanul Atlantic; II - Mediterana si Marea Neagra; III - Marea Rosie, Oceanul Indian si Golful Persic; IV - Oceanul Pacific.

In fiecare parte sunt prezentate conditiile hidrometeorologice specifice ale zonei si drumurile recomandate intre diferitele porturi, cu indicarea precautiilor legate de starea vremii, a marii si a eventualelor pericole de navigatie;

Sectiunea D, note si precautii de navigatie pentru diferite zone de navigatie si traversade, extrem de utile pentru conducerea navei in navigatia oceanica.

Studiul atent al unei asemenea lucrari, care sintetizeaza o experienta indelungata, cu recomandari si precautii extrem de importante pentru siguranta navigatiei, constituie o masura obligatorie la executarea oricarei traversade.

In zonele oceanice cu conditii hidrometeorologice favorabile, drumurile recomandate sunt drumuri ortodromice, ce leaga punctul de plecare de cel de destinatie. In cele mai dese cazuri insa sunt combinatii de drumuri loxodromice si de puterea de propulsie a navei.

Drumurile recomandate pentru traversada pe ruta noastra de transport sunt continute in doua harti oceanice:

No 5305 - Steamship Routes-Atlantic (drumurile recomandate pentru navele cu propulsie mecanica in Oceanul Atlantic).

No 5307 - Steamship Routes-Pacific (drumurile recomandate pentru navele cu propulsie mecanica in Oceanul Pacific).

Drumul recomandat este ortodromic, faptul este mentionat in harta prin expresia Great Circle (cerc mare). In acest caz in care se urmeaza un asemenea drum, se folosesc hartile gnomonice a zonei oceanice de traversat. Zonele oceanice de interes practic pentru navigatia ortodromica sunt reprezentate in hartile gnomonice:

Chart 11a - North Atlantic ocean - gnomonic chart for facilitaing Great Circle sailing (Oceanul Atlantic de Nord - harta gnomonica pentru facilitarea navigatiei ortodromice);

Chart 18a - South Atlantic and Southern oceans-gnomonic chart for facilitating Great Circle sailing.

Chart 42a - North Pacific ocean-gnomonic chart for facilitating Great Circle sailing;

Chart 53a - South Pacific and Southern oceans-gnomonic chart for facilitating Great Circle sailing;

Privind hartile 5305 si 5307 continute in Ocean Passages for the World, care ilustreaza drumurile recomandate pentru navele cu propulsie mecanica in oceanele Atlantic si Pacific, se observa ca precautiile impuse de factorii hidrometeorologici pot conduce uneori la solutii total diferite de alegere a drumului pentru navele cu propulsie mecanica.

Procedeul drumului optim :

Procedeul drumului optim (optim track routeing) consta in selectarea drumului cel mai favorabil, functie de factorii hidrometeorologici existenti si viitori, stabiliti pe o perioada suficienta de timp pe baza de procnoze, cat si de calitatile nautice ale navei.

In cazul nostru folosim ruta ortodromica ca drum optim. Pe baza analizei procnozelor de valuri, vant, gheturi, datele privind curentii si informatiile referitoare la nava, comandantul selecteaza drumul optim de urmat.

2.3 CALCULE PRELIMINARE PENTRU FUNDAMENTAREA STUDIULUI ECONOMIC ; CALCULUL DISTANTEI, CALCULUL TIMPULUI DE MARS.

Distanta totala conform Passage Plan este de 10728,5Mm.

La viteza de 12Nd, facem urmatorul calcul :

Intr-o ora,cu viteza de 12Nd, nava parcurge 12Mm.

In 24 ore, nava parcurge : 24h x 12Mm = 288Mm.>>> 1zi = 288Mm.

Totalul de 10728,5Mm, impartim la 288Mm, distanta parcursa de nava intr-o zi :

10728,5Mm / 288Mm = 37 zile, 25 ore si 17 minute.

La viteza de 13Nd, facem urmatorul calcul :

1h = 13Mn

24h, nava parcurge : 24h x 13Mn = 312Mm.>>>1zi = 312Mm

10728,5Mm / 312Mm = 34 zile, 38 ore si 6 minute.

La viteza de 14Nd, facem urmatorul calcul :

1h = 14Mm

24h, nava parcurge : 24h x 14Mm = 336Mm.>>>1zi = 336Mm

10728,5Mm / 336Mm = 31 zile, 22 ore si 19 min

2.4 INTOCMIREA DOCUMENTATIEI DE PLANIFICARE A MARSULUI NAVEI .

Inaintea inceperii oricarei calatorii sau planificarii unui mars este nevoie de o cunoastere amanuntita a tuturor riscurilor implicate. Faza de evaluare a planificarii marsului se ocupa cu studierea acestor riscuri. Daca alternativele sunt valabile, aceste riscuri sunt evaluate ajungandu-se la o solutie de compromis rezultata din raportarea nivelului de risc la perspectivele comerciale. Evaluarea poate fi considerata cea mai importanta parte a planificarii marsului intrucat aici se vor aduna toate informatiile pertinente ce vor forma cadrul obiectiv al planului de mars.

TABELUL CU DRUMURI ( PASAGE - PLAN) :

Tabelul nr. 17

Tabelul nr. 18

Tabelul nr. 19

Tabelul nr. 20

TABEL CU FARURI SI SEMNALE LUMINOASE PE RUTA

ODESSA - VANCOUVER.

[ Admirality List of Lights and Fog Signals ]

EXPLICATII COLOANE :

- Numarul farului;

- Numele si pozitia;

- Latitudinea si longitudinea farului in grade,minute si zecimi de minut;

- Caracteristica( intensitatea);

- Inaltimea in metri;

- Distanta de bataie a luminii in mile marine;

- Inaltimea structurii in metri;

- Remarci.

ODESSA. [ ALL - VOLUMUL E ( NP78 ) ]

Tabelul nr. 21

MAREA NEAGRA - Tabelul nr.22

TURCIA

Karadeniz bogazi (faruri si cabluri de tensiune) - Tabelul nr. 23

Haydarpasa harem - Tabelul nr. 24

Haydarpasa - Tabelul nr.25

Marmara denizi, Marara Adasi - Tabelul nr. 26

Canakkale bogazi - Tabelul nr. 27

Bozcaada - Tabelul nr. 28

GRECIA

Nisos Rodhos - Tabelul nr. 29

Nisos Khios - Tabelul nr. 30

GIBRALTAR. ALLS - Vol. D ( NP 77 ). - Tabelul nr. 31

ARHIPELAGUL MADEIRA . ALLS -Vol. D ( NP 77 ). - Tabelul nr. 32

CANALUL PANAMA . ALLS - VOL. G ( NP 80 ) - Tabelul nr.33

VANCOUVER . ALLS - VOL. G (NP 80 ) - Tabelul nr.34

SISTEM DE BALIZAJ

In zona europeana ( M.Neagra, M.Mediterana, Stramtorile Bosfor, Dardanele, Gibraltar), intalnim sistem de balizaj IALA A, iar in zona de vest ( Canalul Panama, Vancouver), avem sistem de balizaj IALA B.

(a) Sistemul de balizaj IALA A:

La intrarea pe pasa avem la babord geamandura cu lumina verde si la tribord geamandura cu lumina rosie.

(b) Sistemul de balizaj IALA B :

La intrarea pe pasa avem la babord geamandura cu lumina rosie si la tribord geamandura cu lumina verde.

MIJLOACELE RADIOELECTRONICE DE NAVIGATIE

girocompas   

loch electric

radar   

radiogoniometru

radiotelefon

sonda ultrason

statie radio

ecdis (harti electronice)

TABELUL CU HARTILE GENERALE SI DOCUMENTELE NAUTICE NECESARE PENTRU RUTA ODESSA - VANCOUVER

Catalogul hartilor si alte publicatii hidrografice [ Catalogue of Admiralty Charts And Other Hydrographyc Publications ]: - Tabelul nr. 35

Cartile pilot [ List of Volumes of Admiralty Sailing Directions ]:

Cartile farurilor [ Admiralty List of Lights and Fog Signals ]:

NP 78 List of Lights, vol. E Mediterranean, Black and Red Seas (2006/07 Edition).

NP 77 List of Lights, vol. D Eastern Atlantic Ocean, Western Indian Ocean and

Arabian Sea.

NP 76 List of Lights, vol. J Atlantic Ocean

NP 75 List of Lights, vol.G Pacific Ocean

Cartile radiofarurilor [ Radio Publications ]:

The Admiralty List of Radio Signals:

281(1) Volume 1 - Part 1, Communications: contains particulars of Coast Radio Stations

in Europe, Africa and Asia (excluding the Philippine islands and

indonesia) 2006/07 edition

volume 2 - radio navigational aids, electronic position fixing systems and

Radio Time Signals 2007 Edition

Volume 3 - Radio Weather Services and Navigational Warnings (2006/07)

Volume 4 - Lists of Meteorological Observation Stations, 2006 Edition

Volume 5 - Global Maritime Distress and Safety System 2006/07 Edition

286(1) Volume 6 - Part 1 Vessel Traffic Services, Port Operations and Pilot Stations

- NW Europe and the Mediterranean, 2006 Edition

286(2) Volume6(3)

286(2) Volume6(5)

Cartile mareelor [ Tidal Publications ]:

120 Admiralty Manual Tides, 1^st Edition 1941 (Reprinted 2007)

158 A2 Europe (Russia to Gibraltar excluding Iceland and Greenland but including

Channel Island) and Mediterranean

159 Admiralty method of Tidal Prediction (including Forms A,B&C)

*201-95 Admiralty Tide Tables, vol. I European waters (including Mediterranean Sea)

Tidal Stream Atlases

Tide Tables

Harti meteorologice [ Meteorological Charts and Diagrams ]:

Meteorological working charts

Upper Air Charts

Weather Forecast Area Chartlets

Miscellaneous Meteorological Charts and Diagrams

Harti oceanografice [ Oceanographic Charts and Diagrams ]:

Water Density, Salinity and Temperature Charts

Oceanographic Charts

Water Movements and Related Information

Carti pentru simboluri si practici hidrografice [ Hydrographic Practice and Symbols ]:

Cataloguri [ 1]:

106 Catalogue of Admiralty Charts and Publications, Mediterranean and Black Sea, Atlantic Ocean, Pacific Ocean.

Carti oceanografice [ 13 ]

607 Mediterranean sea; Monthly charts of surface water density; year charts of density at depths of 50 and 100 metres, and density isopleths for various positions.

644 Mediterranean sea; Temperature charts for the surface, bottom, and 10 and 100 metres, with year-average salinity chart.

Atlantic Ocean and Pacific Ocean

Documente genarale:

- Brown's Nautical Almanac [ 8 ]

- Avize catre navigatori [ Admiralty Notices to Mariners ]

- Rute de navigatie [ Sailing Directions ] - [ 11 ]

- The Mariner's Handbook

- Ghidul intrarii in port [ Guide to Port Entry ] - [ 10]

CONCLUZIE :

Ruta de navigatie Odessa - Vancouver, este o ruta ampla, de circa 10.728,5 Nm, ce strabate numeroase zone ca M. Neagra, M.Mediterana, Stramtorile Bosfor, Dardanele, Gibraltar, Oceanul Atlantic, Canalul Panama si Oceanul Pacific. In acest capitol s-au descris zonele de navigatie, conditiile meteorologice, sistemele de informare si s-a realizat ruta de transport, cu toata documentatia necesara.