 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
Norme de tehnica securitatii muncii si a prevederilor pentru stingerea incendiilor
Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca.
Norme generale de protectia muncii
Norme de protectia muncii specifice domeniului informatic
Organizarea locului de munca pentru derularea activitatilor informatice.
Accidente de munca, incidente periculoase si boli profesionale specifice domeniului informatic.
Aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii in domeniul informatic
Munca este o activitate constienta, specific umana prin care obiectele din natura sunt transformate in bunuri.
In procesul muncii, intre persoane (fizice sau juridice) , apar doua categorii de raporturi:
- raporturi tipice de munca - caracterizate prin aceea ca au la baza un contract individual de munca;
-raporturi atipice de munca - nu au la baza un contract individual de munca.
Dreptul muncii ( legislatia muncii ) reglementeaza numai raporturile tipice de munca celelalte raporturi ( cele atipice ) sunt reglementate de alte ramuri de drept .
Dupa 1989 in Romania, in domeniul economic, a fost promovat principiul economiei de piata care a generat privatizarea. Un rol important in domeniul privatizarii il detin societatile comerciale.
Societatea comerciala reprezinta asocierea persoanelor fizice in baza unui contract de societate in vederea desfasurarii unei activitati economice sau de comert.
Legea nr. 31/1990 - statueaza modul de organizare si functionare a societatilor comerciale. Potrivit legii in Romania se pot organiza urmatoarele tipuri de societati comerciale:
societatea in nume colectiv (S.N.C.)
societatea in comandita simpla (S.C.S.)
societatea in comandita pe actiuni (S.C.A.)
societatea pe actiuni (S.A.)
societatea cu raspundere limitata (S.R.L.)
Fiecare din aceste tipuri de societate are trasaturi proprii privind modul de organizare, functionare precum si in ceea ce priveste raspunderea juridica.
Protectia muncii reprezinta un ansamblu unitar de norme juridice imperative in scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei si tehnicii moderne, pentru apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la procesul muncii, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Normele tehnice de protectie a muncii ( Leg. nr. 90/1996) se impart in doua categorii:
norme generale de protectie a muncii care se refera la:
o organizarea protectiei muncii;
o sarcinile de munca;
o cladiri si alte constructii;
o echipamente tehnice;
o mediul de munca.
norme specifice de munca ( acestea sunt caracteristice unor anumite activitati sau grupuri de activitati cum ar fi ):
o agricultura;
o silvicultura;
o industria extractiv;
o industria prelucratoare;
o energia electrica, termica, gaze si apa;
o constructii;
o comert;
o hoteluri si restaurante, etc.
Norma tehnica de protectie a muncii este o regula de conduita care are ca obiect aplicarea unui procedeu sau a unei metode in practicarea unor meserii, arte, stiinte sau profesiuni, in executarea unor lucrari sau operatiuni.
Legea nr. 90/1996 este anexata la sfarsitul acestui modul .
Tinand cont de faptul ca echipamentele informatice functioneaza utilizand ca sursa de energie, energia electrica, mai intai vom preciza cateva din normele tehnice de protectia muncii pentru evitarea electrocutarii.
Mijloacele tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta definite in STAS 12604 sunt urmatoarele:
- alimentarea la tensiune redusa;
- legarea la priza de pamant;
- legarea la conductoare de nul;
- dirijarea distributiei potentialelor;
- egalizarea potentialelor;
- izolarea suplimentara de protectie aplicata echipamentului electric;
- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
- protectia prin separare;
- protectia automata impotriva tensiunilor de defect (PATD);
- protectia automata impotriva curentilor de defect (PACD);
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
- controlul permanent al rezistentei de izolatie.
Pentru echipamentele portabile se aplica unul din mijloacele de protectie:
- alimentarea la tensiune redusa;
- egalizarea potentialelor;
- izolarea suplimentara de protectie aplicata echipamentului electric;
- protectia prin separare;
Aceste mijloace de protectie nu sunt conditionate de mentinerea tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise, respectiv de timpul de deconectare in cazul unui defect.
Standardul SR CEI 364-4-41 defineste masurile de protectie impotriva atingerilor
indirecte:
- intreruperea automata a alimentarii;
- utilizarea echipamentelor de clasaII sau cu izolatie echivalenta;
- izolarea amplasamentelor;
- legaturi echipotentiale locale nelegate la pamant;
- separare electrica.
Utilizarea dispozitivelor de curent diferential rezidual, la care valoarea curentului
diferential nominal de functionare este mai mica sau egala cu 30 mA, este recunoscuta ca
masura de protectie suplimentara in caz de defectare a celorlalte masuri de protectie impotriva atingerilor sau in caz de imprudenta a utilizatorilor.
Vom prezenta acum cateva elemente referitoare la cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele electrice ce urmeaza a fi exploatate de catre utilizatori si care pot fi admise pe piata Comunitatii Europene. Aceste cerinte au in vedere in special protectia sanatatii si securitatea utilizatorilor iar uneori acopera si alte cerinte fundamentale (de exemplu protectia proprietatii sau a mediului). Armonizarea legislativa se limiteaza la cerintele esentiale pe care trebuie sa le satisfaca produsele introduse pe piata interna, pentru a beneficia de libera circulatie in cadrul Comunitatii.Cerintele esentiale sunt prezentate in anexele la directivele europene.
Ex.:
- HG-457/2003 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune in care la Art.2 se spune ' . . echipamentele electrice pot fi introduse pe piata numai daca nu pun in pericol securitatea oamenilor, animalelor domestice si bunurilor mobile si imobile, atunci cand sunt instalate corespunzator, intretinute si utilizate in conformitate cu scopul pentru care au fost fabricate'
Cerintele esentiale de securitate pentru echipamentele electrice de joasa tensiune:
- Cerintele esentiale rezultatul anumitor riscuri asociate produsului
- Cerintele esentiale sunt menite sa ofere si sa asigure un nivel inalt de protectie.(de exemplu rezistenta fizica si mecanica, inflamabilitatea, proprietatile chimice, electrice sau biologice, igiena, radioactivitatea, precizia);
- Cerintele esentiale se refera la produs si la performantele sale (de exemplu prevederile referitoare la materiale, desen, constructie, procesul de fabricatie, instructiuni ale producatorului);
- Cerintele esentiale precizeaza obiectivul principal de protectie ( prin intermediul unei liste reprezentative);
- Cerintele esentiale formeaza adeseori o combinatie a acestora.
In consecinta, unui produs ii pot fi aplicabile mai multe directive in
acelasi timp, dar cerintele esentiale ale diverselor directive trebuie
sa se aplice simultan ca sa acopere toate riscurile care pot apare in timpul utilizarii produsului.
Riscurile asociate pot fi analizate in stransa conexiune cu UTILIZAREA produsului.
Putem face distinctie intre:
1. UTILIZARE CORECTA:
Definita de producator;
2. UTILIZARE NORMALA
Stabilita de utilizator;
3. UTILIZARE PREVIZIBILA:
Responsabilitate comuna;
Consumatori educati;
4. UTILIZARE GRESIT- PREVIZIBILA:
Conceptie tehnica sofisticata
Consumatori needucati;
Produs Sigur -Orice produs care, in conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in functiune, de instalare si de necesitati de intretinere, nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor.
Se iau in considerare:
- Caracteristicile produsului.
- Efectul asupra altor produse.
- Prezentarea produsului, etichetarea si instructiunile utilizare.
- Categoriile de consumatori, in special copii si batranii
- Service-ul asociat produsului.
Toate aceste precizari trebuie respectate si pentru echipamentele informatice
Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:
-Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;
-Normele specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.
Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea si a altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii.
Intrucat, sistemul national al normelor specifice este structurat, dupa cum s-a aratat,pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare, atat activitatii de baza, cat si celor conexe sau complementare.
Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii- practicata in cadrul Normelor generale- pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza.
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
MIJLOACELE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc) care se utilizeaza in procesul de munca.
MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand desfasurarea uneia sau a mai multor activitati in conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului: executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu dr munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de reglementare.
Pornind de la aceste aspecte societatile comerciale, vor trebui sa indeplineasca cateva conditii obligatorii pentru a se asigura respectarea normelor de protectie a muncii stabilite prin lege pentru salariatii acesteia:
a) sa elaboreze si/sau completeze instructiunile tehnice, de lucru, precum si a a instructiunile proprii de aplicarea normelor de protectie a muncii in functie de particularitatile proceselor de munca, in conformitate cu art.5, alin.(6) si art.18, alin(1), lit.e) din Legea nr. 90/1996, republicata;
b) sa faca verificarea dotarilor echipamentelor
tehnice cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici, a
dispozitivelor de protectie, precum si a dotarilor cu mijloace de prevenire si
avertizare a starilor de pericol in conformitate cu art.12, alin.(1)-(3) din
Legea nr.90/1996, republicata;
c) sa instruiasca conducatorii locurilor de munca in
vederea efectuarii de catre acestia a instructajului la locul de munca si
periodic, precum si sa verifice modul in care a fost efectuat acest instructaj.
d) sa elaboreze listele pentru dotarea personalului cu echipament de
protectie si de lucru (conform Legii 90/1996 republicata si a Normativului
Cadru eleborat de MMPS)
e) sa asigure
efectuarea instructajului de protectia muncii precum si testarea cunostintelor
in domeniul protectiei muncii la categoriile de personal, in conformitate cu
art.18, alin.(1), lit.f), din Legea nr.90/1996, republicata si cu art.56 din
Normele generale de protectia muncii;
f) sa
completeze fisele de expunere la riscuri profesionale - tip, in vederea
efectuarii controlului medical la angajare si periodic al salariatilor in baza
fisei postului si a fiselor tehnologice de lucrare;
g) sa execute
studii referitoare la procesele tehnologice si/sau de munca si sa faca evaluarea
factorilor de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala, inclusiv
stabilirea masurilor de asigurare a unor conditii normale de lucru
Mai departe, pentru domeniul informatic prezentam cele mai importante elemente de protectia muncii care asigura conditiile optime de lucru pentru un operator calculator
In contextul general care a fost prezentat, normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice acestor activitati,astfel incat, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevenire adecvata, la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.
Structura normelor a urmarit includerea tuturor aspectelor vizand asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca, incepand cu problemele organizatorice de incadrare a personalului, amenajarea locurilor de munca , exploatarea echipamentelor de calcul si terminand cu cerintele de proiectare pentru fiecare element component al sistemului de munca. Fiind un instrument de lucru, normele sunt structurate pe capitole si subcapitole in functie de activitatile reglementate, pe care utilizatorii le pot gasi rapid, servindu-se de cuprins.
De asemenea, normee cuprind o serie de anexe cu informatii utile atat pentru utilizatorii echipamentelor de prelucrare automata a datelor cat si pentru factorii de conceptie si proiectare.
Prezentele norme specifice de securitate a muncii sunt valabile pentru activitatile de prelucrare automata a datelor, inclusiv activitatile desfasurate la videoterminale, acoperind gama de riscuri specifice acestor activitati (vizuale, posturale, mentale, mecanice, electrice, electromagnetice si chimice).
La elaborare prezentelor norme au fost preluate prevederile din Directia Consiliului nr.270/1990/CEE privind prescriptiile minime de securitate si sanatate referitoare la activitatea desfasurata prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare (cea de-a cincea directiva specifica in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei Consiliului nr.391/1989/CEE).
NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR
1. PREVEDERI GENERALE
Continut. Scop
Art.1. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor cuprind masuri
de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare riscurile la care este expus personalul lucrator in cadrul acestor activitati
Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea si desfasurarea activitatilor de
prelucrare automata a datelor in conditii de securitate si sanatate.
Domeniu de aplicare
Art.2. Prezentele norme se aplica activitatilor din unitatile de informatica, activitatilor de birou ce presupun prelucrarea automata a datelor, inclusiv activitatilor desfasurate la videoterminale.
Art.3. Lucratorii din unitatile de informatica, ce se deplaseaza la diferiti agenti economici pentru lucrari de analiza, programare, implementare sau orice lucrari legate de realizarea prevederilor contractelor incheiate, vor respecta, in afara prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii, specifice pentru activitatea agentului economic respectiv.
Conexiunea cu alte acte normative
Art.4. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii si cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Organizarea si desfasurarii activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se vor realiza potrivit normelor PSI in vigoare.
Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza in functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale, nr.225/21.07.1995.
Art.5. Conducerea unitatilor de informatica si a agentilor economici, care au in dotare echipamente de prelucrare automata a datelor, vor elabora instructiuni proprii cuprinzand masuri suplimentare de protectie a muncii fata de prevederile prezentelor norme, in conformitate cu specificul locurilor de munca si al activitatilor desfasurate.
Incadrarea si repartizarea lucratorilor
Art.6. (1) Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul, vor fi incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medical obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii, inclusiv a examenului medical oftalmologic.
Examenul medical se va realiza periodic, in conformitate cu prevederile Ordinului nr.15-1982 al Ministrului Sanatatii si ori de cate ori lucratorii acuza simptome viyuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.
Protectia vederii
Art.7 (1) In cazul in care, la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi utiliyati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale, adecvate sarcinii de munca.
(2) Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea de informatica sau agentul economic respectiv.
Informarea si instruirea lucratorilor
Art.8. Conducerea unitatii de informatica sau a agentului economic respectiv va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate din cerintele desfasurarii activitatilor, precum si asupra masurilor aplicabile la locul de munca.
Art.9. Lucratorii vor fi instruiti in utilizarea echipamentului de calcul inainte de inceperea activitatii si ori de cate ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.
Art.10. Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului.
Art.11. Organizarea si desfasurarea instructajului de protectie a muncii se vor realiza in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Organizarea activitatii
Art.12. Conducerea unitatilor de informatica sau a agentilor economici vor planifica si organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel incat activitatea zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati.
Art.13. (1) In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauye suplimentare fata de celr obisnuite.
(2) Durata si periodicitatea pauyelor suplimentare se vor reglementa prin instructiuni proprii, cu consultarea unor institutii specialiyate sau specialisti, in functie de modul de organiyare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca (complexitate, ritm, durata, repetitivitate etc.) si vor fi incluse in timpul de lucru.
(3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauza in activitatea
lucratorilor.
2.AMENAJAREA LOCURILOR DE MUNCA
Art. 14. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze in masura maxim posibila riscurile de natura vizuala, mentala si posturala.
Art.15. Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permita unor persoane diferite sa realizeze o gama diversa de sarcini de munca, intr-un mod confortabil si eficace, la nivelul de performante cerut.
Art.16. Amenajarea posturilor de munca trebuie sa permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii.
Art.17. Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si diferitelor elemente componente ale acestuia (fig.1)
Art.18. Utilizatorii trebuie sa aiba posibilitati de schimbare a pozitiei de lucru, in timpul activitatii.
Art.19. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sa se prevada elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex. o canelura sub birou cu adancime suficienta pentru prindere).
Art. 20. Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii de munca si in conformitate cu pozitia de lucru standard. (fig.2).
Art.21. (1) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de orbire, utilizatorul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul, oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.
(2) Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10 si 20s sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art.22. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90s.
Art.23. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.
Art.24. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie sa fie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600+-150 mm.
Art.25. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala).
Art.26. Posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din incaperea de lucru.
Art.27. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre.
(2) In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte activitati, in apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran.
(3)Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau spatele utilizatorului.
Art.28. Se va evita, pe cat posibil, amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate de mari dimensiuni. Daca acest lucru nu este posibil, in cazul incaperilor mari, cu suprafete vitrate importante, dispuse pe mai multi pereti, se vor lua masuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminanta ridicate (pereti mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc).
Art.29. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de munca trebuie :
a) sa se reduca la minimum vibratiile inerente sau transmise;
b) sa se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru;
c) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei fara risc de coborare brusca si deci, de ranire;
d) sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentrufixarea echipamenrului de calcul.
Art.30. Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa asigure:
a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul de munca;
b) accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile
cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau cu o intrerupere minima;
c) un spatiu de lucru care sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre indivizi si
de intimitate.
Art.31. (1) Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b) sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor, inclusiv in cazul unei amenajari a incaperii;
c) sa se asigure accesul usor iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii;
d) cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice.
3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Art.32. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara.
Art.33. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personalul autorizat in acest scop.
(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.
Art.34. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine, urmatoarele prevederi:
a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului.
Art.35. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.
Art.36. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparatia confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.
Art.37. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul.
Art.38. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul.
Art.39. (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent suprevegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
(2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se conatata o defectiune a acestuia.
(3)Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de intretinere autorizat.
Art.40. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
Art.41. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant.
Art.42. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personalul autorizat in acest scop.
Art.43. (1) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot duce la incendii.
(2) In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare de praf si dioxid de carbon.
(3)In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va reaqliza numai dupa deconectarea acestora de la sursa.
Art.44. (1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.
(2) Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
Art.45. In timpul functionarii calculatorului, usile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca sau incuia, pentru a permite evacuarea rapida , in caz de pericol, a personalului de deservire.
Art.46. Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente.
Art.47. (1) In cazul unui inceput de incendiu in sala calculatoarelor, se va actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon.
(2) Reluarea lucrului in zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face numai dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizare in functiune, in circuit deschis, un timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin de o ora.
Art.48. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Art.49. (1) In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
(2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului).
Art.50. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilitatile de reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.
(2) Reglarile se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si cu caracteristicile antropofunctionale si psihofiziologice individuale.
(3)Se vor regla in principal:
-luminanta ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului (inaltime, orientatre,
inclinare);
-inaltimea si inclinarea suportului pentru documente;
-inaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);
-inaltimea suprafetei de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului.
INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Art.51. Se interzice accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.
Art.52. Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului.
Art.53. Pentru fiecare echipament de calcul se vor intocmi grafice de control periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora.
Art.54. Inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.
Art.55. Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentului respectiv decat dupa montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.
Art.56. Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.
Art.57. (1)Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea.
(2)Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.
Art.58. Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc).
Art.59. Personalul de intretinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
Art.60. Mijloacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de conducerea unitatii de informatica sau agentului economic respectiv.
Art.61. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician si neautorizate.
Art.62. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
PREVEDERI DE PROIECTERE
Art.63. La proiectarea activitatilor de prelucrare automata a datelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor precum si prevederile standardelor de ergonomie si securitatea muncii astfel incat fiecare echipament sau componenta a acestuia sa fie prevazute cu sisteme de protectie si sa indeplineasca sanatatea sau securitatea lucratorilor.
Cerinte pentru echipamentele electronice de calcul si instalatiile electrice
Art.64. Echipamentele electronice de calcul si instalatiile electrice care le alimenteaza cu energie electrica
trebuie astfel proiectate si realizate incat sa fie asigurata protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta.
Art.65. Echipamentele electronice si instalatiile electrice care le alimenteaza cu energie electrica trebuie sa corespunda mediului in care sunt utilizate.
Art.66. Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie sa fie de maximum 220V.
Art.67. Echipamentele electronice de calcul trebuie sa corespunda cel putin gradului IP2X.
Art.68. Echipamentele electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie elimentate cu energie electrica printr-un cablu care, pe langa conductoarele de lucru, trebuie sa contina si un conductor de protectie prin care sa se lege masa echipamentelor la nul de protectie, in cazul alimentarii dintr-o retea electrica legata la pamant (retea TN) sau la pamant, in cazul alimentarii dintr-o retea izolata fata de pamant (retea IT).
Art.69. Ca protectie suplimentara impotriva electrocutarii, pe circuitul de alimentare cu energie electrica a echipamentelor electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie prevazut un intrerupator de curent de defect care sa deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA.
Art.70. Circuitele electrice dincare sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit prin sigurante fuzibile, sigurante automate sau intrerupatoare automate.
Art.71. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie originale si calibrate la curentul nominal indicat de proiectant.
Art.72. Curentul de scurtcircuit la care deconecteaza sigurantele fuzibile si intrerupatoarele automate trebuie sa aiba valoarea indicata de proiectant.
Art.73. Echipamentele electrice de clasa II de protectie sunt construite cu izolatie suplimentara sau intarita si nu necesita nici o alta masura de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa.
Art.74. (1)Echipamentele de clasa III de potectie sunt construite pentru a fi alimentate la o tensiune foarte joasa.
(2)Sursa de tensiune foarte joasa trebuie sa fie realizata astfel incat sa nu poata aparea in circuitul de tensiune foarte joasa o tensiune mai mare.
Art.75. Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de calcul trebuie sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii si prevazute cu posibilitatea de alimentare inca cel putin 5 minute de la intreruperea tensiunii retelei electrice si semnalizarea acestui defect.
Art.76. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevazut cu un intrerupator care sa permita operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, in caz de necesitate.
5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare
Art.77. Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite, cu un format clar, de marime suficienta si cu spatiu corespunzator intre caractere si linii.
Art.78. Inaltimea minima a caracterului trebuie sa subintinda un arc de 16'.
Art.79. Latimea caracterelor va fi de 50 pana la 100% din inaltimea lor.
Art.80. Spatiul intre caractere trebuie sa fie egal sau mai mare decat grosimea liniei de scriere a caracterului (sau 1 pixel).
Art.81. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsaintre 8 si 17% din inaltimea lor.
Art.82. Spatiul intre linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel.
Art.83. Raportul dintre latime si inaltime va fi cuprins intre 0,7:1 si 0,9:1.
Art.84. Spatiul intre cuvinte trebuie sa fie egal cu minimum latimea unui caracter ("N" pentru spatiere proportionala).
Art.85. (1)Pentru prezentarea caracterelor numerice si alfanumerice numai cu majuscule, trebuie sa fie folosita o matrice de cel putin 5x7 pixeli.
(2)Pentru sarcini care necesita citirea continua a textului sau in care este importanta vizibilitatea fiecarui caracter in parte, se va folosi o matrice de 7x9 pixeli.
Art.86. (1)Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila.
(2)Pentru a evita fenomenul de scanteiere a imaginii se va asigura o frecventa de regenerare verticala a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu rezolutie ridicata.
Art.87.(1)Se va asigura un contrast adecvat intre caractere si fond.
(2)La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond inchis), rapoartele optime de luminanta trebuie sa fie cuprinse intre 3:1 si 14:1 (optim intre 5:1 si 10:1).
(3)Se va prevedea posibilitatea controlului si a reglarii luminantei caracterelor si/sau a fondului de catre utilizatorul echipamentului.
Art.88. Ecranul nu trebuie sa prezinte reflexii care sa provoace disconfort utilizatorului.Este de preferat ca el sa fie tratat din fabricatie impotriva reflexiilor.
Art.89. (1)Ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat usor si liber pentru a putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor.
(2)Ecranul trebuie sa fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40s (unghi masurat in raport cu perpendiculara la suprafata ecranului intr-un plan oarecare).
(3)Se va prevedea posibilitatea pozitionarii ecranului astfel incat acele zone ale sale care trebuie privite in mod continuu sa poata fi vazute sub un unghi al liniei de vedere cuprins intre orizontala si 60s sub orizontala.
5.3. Cerinte pentru tastatura
Art.90. Tastatura trebuie astfel conceputa incat sa permita utilizatorului localizari si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si in final o performanta ridicata.
Art.91. Tastatura trbuie astfel conceputa incat sa permita utilizatorului localizari si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si in final o performanta ridicata.
Art.92. (1)Inaltimea randului de referinta (randul C) nu trebuie sa depaseasca 30mm. Inaltimea randului A poate depasi randul B care nu trebuie sa depaseasca inaltimea randului de referinta (a se vedea fig.3).
(2)Inclinarea campului de taste nu trebuie sa depaseasca 15s atunci cand randul de referinta are inaltimea de 30mm. Inclinarea tastaturii trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 25s fata de orizontala.
Art.93. Marimea minima a tastaturii este limitata de prescriptiile privind zonarea, spatierea tastelor si marirea capului tastei. Marimea globala a tastaturii trebuie sa depaseasca aceasta marime minima cat mai putin posibil.
Art.94. (1)Principalele sectiuni ale tastaturii trebuie sa fie separate vertical si orizontal prin spatii de cel putin jumatate din inaltimea tastei.
(2)In cazul unor tastaturi de inaltime mai mare este necesara prevederea unui reazem pentru mana.
(3)Daca proiectarea include un reazem pentru mana, atunci in fata randului A (a se vedea fig.3) trebuie sa se prevada o adancitura de cel putin 100mm. Cand nu este prevazut un asemenea reazem, zona din fata randului A trebuie sa fie cat mai aproape posibil de marginea din fata a tastaturii.
Art.95. Tastatura trebuie sa fie mata, pentru evitarea reflexiilor.
Art.96. Tastele trebuie sa raspunda urmatoarele cerinte :
a)forta necesara pentru actionarea unei taste:0,25 pana la 1,50N;
b)cursa unei taste: intre 1,5-6mm;
c)marimea unei taste patrate:12-15mm;
d)distanta intre centrele a doua taste alfanumerice adiacente: 18-20mm;
e)taste mate cu caractere intunecate pe fond luminos, lizibile din pozitie de lucru normala;
f)contrastul intre nivelul de luminanta a fondului si cel al caracterelor: 3:1 pentru toate tastele;
g)actionarea unei taste sa fie insotita de un semnal tactil sau sonor sau de ambele;
h)revenirea automata a tastei la pozitia initiala dupa actionare.
5.4. Cerinte privind suportul pentru documente
Art.97. Suportul pentru documente trebuie sa fie reglabil in inaltime si ca distanta fata de utilizator.
Art.98. Marimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de preferat cu 10mm mai mica decat a acestora, pentru a facilita manipularea lor.
Art.99. Suportul va fi stabil astfel incat sa nu fie afectat de miscarea pe planul de lucru si va avea coeficient de reflexie scazut.
5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru
Art.100. Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat in functie de caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de lucru , astfel incat sa asigure acestora libertatea miscarilor, o pozitie de lucru corecta, confortabila si o performanta ridicata.
Art.101. Planul de lucru va avea o suprafata suficienta pentru o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.
Art.102. Latimea minima a mesei va fi de 800 mm.
Art.103. Suprafata de lucru trebuie sa fie mata pentru a evita reflexiile. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanta.
Art.104. (1)Mesele nereglabile vor avea o inaltime de 730+-10mm.
(2)In conditiile in care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele vor fi reglabile in inaltime, cu posibilitati de reglare intre 650 si 740 mm.
(3)Adancimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700mm.
Art.105. Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie rece la atingere sau sa antreneze o conductivitate exagerata a caldurii catre corpul utilizatorului.
Art.106. Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-I permita utilizatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila.
Art.107. (1)Inaltimea scaunului trebuie sa poata fi reglabila.
(2)Mecanismele de reglare a inaltimii scaunului trebuie sa poata fi actionate cu usurinta si concepute astfel incat sa nu fie posobila o modificare involuntara a inaltimii scaunului.
Art.108. Atunci cand inaltimea scaunului nu poate fi reglata pentru a se adapta unor utilizatori de talie mica, se va prevedea un reazem pentru picioare.
Art.109. (1)Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel incat sa fie posibila o basculare de cateva grade spre inainte a suprafetei de sedere si sa poata fi adoptate pozitii de lucru inclinate (caz in care bascularea scaunului trebuie sa functioneze sincronizat cu inclinarea spatarului).
(2)Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice inaltimea marginii anterioare a scaunului.
Art.110. (1)Spatarul scaunului trebuie sa fir reglabil atat ca inaltime cat si ca inclinare.
(2)Spatarul trebuie sa sprijine zona lombara , umerii si partea superioara a toracelui si trebuie sa fie convex in regiunea lombara pentru a deveni plat sau concav mai sus.
(3)Se va evita curbarea excesiva a spatarelor.
Art.111. Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa functioneze simultan cu unghiul spatarului, determinand o basculare pozitiva atunci cand spatarul este inclinat, dar nu o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea sau ridicarea de pe scaun.
Art.112. (1)Daca este necesar, locul de muncava fi prevazut cu reazem pentru picioare.
(2)Reazemul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate.
(3)Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta pentru a permite libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450mm si adancime mai mare sau egala cu 350mm).
(4)Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila intre 0s-15s.
5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator
Art.113. La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta urmatoarele prevederi:
(a)software-ul trebuie sa corespunda sarcinii de lucru;
(b)software-ul trebuie sa fie usor de utilizare si adaptat nivelului de cunostinte si experientei operatorului, orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi adusa la cunostiinta operatorilor;
©sistemele trebuie sa afiseze infornmatiile intr-un format si ritm care sa fie adaptate operatorilor;
(d)principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, in special, la prelucrarea datelor de catre operator.
5.7. Cerinte privind mediul de munca
5.7.1 Iluminat
Art.114. Iluminatul incaperilor de lucru va fi proiectat in functie de caracteristicile sarcinii de munca si cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel incat sa se asigure niveluri de iluminare si un contrast adecvat intre ecran si mediu, pentru obtinerea unei performante vizuale ridicate.
Art.115. Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.
Art.116. Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie reglabil.
Art.117. Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de munca, vor fi evitate coreland caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de lumina cu amenajarea incaperilor si posturilor de munca.
5.7.2. Microclimat
Art.118. In incaperile in care se desfasoara activitati de prelucrare automata a datelor, se vor asigura conditii de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.
Art.119. Atunci cand este necesar un microclimat strict controlat, se va urmari sa nu se creeze curenti de aer suparatori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea mucoaselor.
Art.120. Echipamentul apartinand postului de lucru nu va produce o caldura excesiva, care sa produca disconfortul lucratorilor.
Art.121. (1)Zgomotul emis de echipamentele care apartin postului de munca nu trebuie sa distraga atentia si sa perturbe comunicarea verbala.
(2)Nivelurile de zgomot vor fi cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii, pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atentiei.
Art.122. Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi asezate in incaperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevazute cu geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Art.123. Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste incaperi.
5.7.4 Radiatii
Art.124. Toate radiatiile, exceptand partile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie sa fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor, in conformitate cu reglementarile Normelor generale de protectie a muncii.
5.7.5 Substante periculoase
Art.125. Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor.
Sisteme de calitate
Obiectivele calitatii
Politici si standarde referitoare la calitate
Manualul calitatii
Proceduri de calitate
Instructiuni de lucru
Controlul documentelor
Controlul inregistrarilor
Actiuni corective
Actiuni preventive
Se apreciaza ca documentul,
referitor la calitate, avand vechimea cea mai mare este 'GENEZA': 'lumea a fost creata in 6 zile si dupa
fiecare zi Dumnezeu a zis - a fost bine facut -'. In codul lui Hammourabi (anul 2150 IH)
capitolul CCXI se prevede: 'daca un zidar construieste o casa si ea se
darama omorand ocupantii, zidarul va fi si el omorat'. La fenicieni se
taia mana celor care realizau produse ce nu erau conforme cu modelul.
Cea mai veche reprezentare a controlului calitatii a fost descoperita in Egipt
in mormantul lui Rekh-Mi-Re din Theba,
1450 IH; este prezentat un egiptean care verifica perpendicularitatea unui bloc
de piatra cu firul de plumb, in prezenta taietorului de piatra (reprezentarea
este preluata ca emblema a Institutului Juran din S.U.A.); o reprezentare similara
s-a gasit si in mormintele aztece.
In Evul Mediu corporatiile dictau reguli clare si aveau un sistem de formare si
de control care garantau clientilor conformitatea produselor. Raportul lui Colbert din 3 august 1664
adresat lui Ludovic XIV mentiona: 'daca fabricile noastre, printr-un lucru
ingrijit, vor asigura calitatea produselor noastre, aceasta va duce la
cresterea interesului strainilor pentru a se aproviziona de la noi si banii lor
se vor scurge catre regat'. In 1723 tarul Petru I a dat un ucaz prin care se stabileau normele pentru
incercarea armamentului, precum si pedepsele pentru cei care, din lipsa de
atentie, favorizau livrarea catre armata a armelor de proasta calitate.
La sfarsitul secolului XVII Vaquette de Gribenval, inspector
general al artileriei, a semnalat si dezvoltat principiul
interschimbabilitatii, care este cheia productiei moderne, si a dat
publicitatii primele reguli de fabricatie:
· limitarea dimensiunilor la un ansamblu de valori standard
· determinarea tolerantelor fata de aceste valori standard
· stabilirea unui sistem de control care preciza dimensiunile si instrumentele
necesare pentru control.
In 1920, in
In 1931 matematicianul Walter Shewhart a introdus statistica
ca mijloc de verificare a calitatii.
In timpul celui de-al doilea razboi
mondial s-au dezvoltat metodele statistice datorita volumului mare de control
ce trebuia aplicat diferitelor categorii de armament si au fost puse la punct
tabelele de esantionare statistica la concernul Bell-System, de catre Harold F.
Dodge si Henry Romig. In 1945 Dr. A.V. Feigenbaum a publicat
lucrarea 'Calitatea ca o metoda de
conducere'.
Dupa al doilea razboi mondial, cei doi
mari specialisti americani in calitate Edward
Deming si Joseph M. Juran
(nascut la Braila in 1904) au tinut in Japonia cursuri despre calitate si
control statistic si au pus bazele calitatii in industria japoneza. In 1961 s-a
prezentat cartea 'Controlul total
al calitatii' care se aplica din 1951 la concernul General
Electric.
Evolutia conceptului
Se poate aprecia ca preocuparile pentru calitate, aparute in timpurile foarte vechi, au fost accelerate in secolul XX, perioada in care s-a produs si o spectaculoasa evolutie a actiunilor si conceptelor calitate (fig. 1.1).
Dezvoltarea conceptelor s-a
accentuat rapid in anii 70-90 pe doua coordonate: componenta sociala si
componenta economica.
Etapele de evolutie a conceptelor
si actiunilor calitate, precum si caracteristicile lor sunt redate sintetic in
tabelul 1.1]
Tabelul 1.1
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Principii Principiile managementului calitatii
Un principiu al managementului calitatii este o regula fundamentala, pentru conducerea si operarea unei organizatii , orientata spre imbunatatirea continua a rezultatelor pe termen lung prin concentrarea asupra clientilor dar si asupra cerintelor tuturor partilor interesate.
Principiul 1: Orientarea spre client
Organizatiile
depind de clientii lor. De aceea trebuie intelese necesitatile existente,
anticipate cele viitoare, acordarea unei permanente atentii pentru intampinarea
cererilor si depasirea asteptarilor clientilor.
Aplicarea principiului 'Orientarea spre client' duce la urmatoarele
actiuni:
. Intelegerea intregii game de necesitati ale clientilor si asteptarilor acestora cu privire la produse, servicii, pret, etc
. Asigurarea unei abordari echilibrate intre nevoile si asteptarile consumatorilor si actionarilor
. Comunicarea acestor nevoi si asteptari in intreaga organizatie, masurand satisfactia clientului si actionand asupra rezultatelor, si intretinerea relatiilor cu clientii
Principiul 2: Conducerea
Conducatorii
stabilesc unitatea telurilor si directia organizatiei. Ei trebuie sa creeze si
sa mentina mediul intern adecvat implicarii personalului in activitatile pentru
realizarea obiectivelor organizatiei.
Aplicarea principiului 'Conducerea' necesita urmatoarele actiuni:
.
Conducatorii trebuie sa fie activi, sa devina exemplu pentru organizatie, sa
inteleaga si sa raspunda la schimbarile din mediul inconjurator
. Sa ia in considerare nevoile actionarilor inclusiv a personalului,
proprietarilor, cumparatorilor, furnizorilor, comunitatii locale si intregii
societati.
. Sa stabileasca o viziune clara asupra viitorului organizatiei
. Sa stabileasca valorile si modelele ce trebuie urmate la toate nivelele
organizatiei
. Construirea increderii si eliminarea indoielii
. Furnizarea resurselor necesare catre angajati si oferirea libertatii de a
actiona cu responsabilitate
. Innoirea, incurajarea si recunoasterea contributiei angajatilor
. Promovarea unei comunicari deschise si cinstite
. Educarea, formarea si antrenarea personalului
. Stabilirea obiectivelor propuse, a tintelor si implementarea strategiilor de
atingere a lor.
Principiul 3: Implicarea personalului
Oamenii, la toate nivelele, sunt esenta organizatiei; prin implicarea deplina isi vor folosi abilitatile pentru beneficiul organizatiei.
.
Acceptarea apartenentei si responsabilitatii de a rezolva probleme
. Activa cautare a oportunitatilor de dezvoltare, de imbunatatire a
competentelor, cunostintelor si experientei personalului
. Impartasirea libera a cunostintelor si experientei in echipe si grupuri
. Concentrare in crearea de valori pentru clienti
. Buna reprezentare a organizatiei catre consumatori, comunitatii locale si
intregii societati
. Satisfactia in munca, mandria de a fi parte a organizatiei.
Principiul 4: Abordarea procesului
Rezultatele asteptate sunt obtinute mult mai eficient cand resursele necesare si activitatile sunt organizate ca un proces.
.
Definirea procesului de atingere a rezultatului asteptat
. Identificarea si masurarea intrarilor si iesirilor procesului
. Identificarea interfetelor procesului cu functiile organizatiei
. Evaluarea posibilului risc, a consecintelor si impactul procesului asupra
cumparatorilor, furnizorilor si a altor actionari.
. Identificarea clientilor interni si externi, furnizorilor si altor actionari
din cadrul procesului
. Cand se dezvolta, creeaza procesul se iau in considerare etapele procesului,
activitati, fluxuri, masuri de control, nevoia de perfectionare, echipament,
metode, informatii, materiale si alte resurse de atingere a de rezultatului
dorit.
Principiul 5: Abordarea sistemului de management
Identificarea, intelegerea si coordonarea unui sistem de procese care se desfasoara pentru obiective date, contribuie la eficacitatea si eficienta organizatiei.
.
Definirea sistemului de identificare ori dezvoltare a procesului ca efect al
obiectivelor obtinute
. Structurarea sistemului pentru a atinge obiectivele in cel mai eficient mod
. Imbunatatirea continua a sistemului prin masuratori si evaluari si
stabilitatea fortei de constrangere principala pentru actiune
Principiul 6: Dezvoltarea
continua
Dezvoltarea continua trebuie sa fie permanentul obiectiv al organizatiei.
.
Realizarea continua a imbunatatirii produsului, proceselor, si sistemele de
obiective pentru fiecarei persoane din cadrul organizatiei
. Aplicarea conceptelor de dezvoltare de baza pentru cresterea gradual si ..
. Utilizarea unei evaluari periodice fata de stabilitatea unor criterii de
excelenta in identificarea ariilor de imbunatatire a .
. Recunoasterea imbunatatirii
Principiul 7: Abordarea efectiva a adoptarii deciziilor
Deciziile efective se bazeaza pe o analiza logica a datelor si informatiilor.
.
Luarea masurilor si colectarea datelor si informatiilor relevante pentru
obiective
. Asigurarea ca datele si informatiile sunt suficient de corecte, reliefate si
accesibile
. Analizarea datelor si informatiilor utilizand metode valide
. Intelegerea valorilor alocate din tehnicile statistice si luarea deciziilor
si actiunilor bazate pe rezultatele balantelor de analiza logica cu experienta
si intuitie
Principiul 8: Relatiile de avantaj reciproc cu furnizorii
O organizatie si furnizorii ei sunt in interdependenta si intensificarea relatiilor reciproce si folositoare fac posibila crearea valorilor de ambele parti. Abilitatea unei organizatii si a furnizorilor sai de a crea valoare este sporita de existenta relatiilor reciproc avantajoase.
.
Identificarea si selectarea furnizorilor cheie
. Stabilirea relatiilor cu furnizorii astfel incat balanta tintelor pe termen
scurt cu consideratiile pe termen lung despre organizatie si societate in
general, creeaza o comunicare clara si deschisa
. Initierea imbinarii dintre dezvoltare imbunatatirea produselor si proceselor
. Stabilitatea cointeresata a clarei intelegeri a nevoilor clientilor
. Impartasirea informatiilor si a planurilor de viitor si admiterea
imbunatatirea furnizorilor si asteptarilor
ISO 9000
- se creaza in cadrul ISO Comitetul Tehnic 176, cu sarcina de a elabora standarde in domeniul managementului si al asigurarii calitatii.
- ISO/TC 176 publica primele cinci standarde
internationale din seria
ISO 9000. Bazate pe conceptele asigurarii calitatii dezvoltate in anii '60, in
principal in anumite domenii ale industriilor de armament, nucleare,
aeronautice etc., ele vizau inainte de toate armonizarea relatiilor bilaterale
intre clienti si furnizori.
si 1998
Revizuiri ale standardelor publicate anterior prin:
· corectare erori semnalate
· clarificarile necesare
· se recunoaste utilizarea textelor de catre cadre de certificare a unei terte
parti
· dezvolta directia preventiva prin planificarea calitatii si a actiunilor
preventive
· pun in prim plan satisfactia clientilor
· cuprind noile dezvoltari si exigenta ale managementului.
ISO 9000:2000, reprezinta o revizuire generala a standardelor, care a condus la reducerea numarului acestora si la simplificarea alegerii si utilizarii lor.
Ce presupune respectarea procedurilor de calitate intr-un sistem functional contemporan?
- folosirea documentelor tipizate
- cunoasterea persoanelor,
functiilor si a departamentelor care trebuie sa aprobe anumite tipuri de
documente
- revizuirea documentului in cazul
in care nu a fost aprobat
- arhivarea documentului pentru a
putea fi consultat ulterior
- dentificarea si
distribuirea documentelor de provenienta externa
- identificarea si eliminarea
documentelor a caror termen de stocare in firma a expirat. In ultimele decenii
ale secolului 20 se vorbea mai mult despre abordarea de tip "inspectie" sau
"controlul calitatii", dar adaptarea la economia de piata a facut trecerea la
orientarea spre "asigurarea calitatii" si "managementul total al calitatii". Impunerea
standardelor de calitate la nivel international a derivat din necesitatea
constituirii unui cadru de referinta pentru dezvoltarea relatiilor comerciale
si a recunoasterii calitatii sistemului de management.
Implementarea ISO la nivelul unei companii presupune elaborarea unui manual al calitatii, respectarea procedurilor, instructiunilor de lucru, a specificatiilor, elaborarea planului de calitate si controlul documentelor. Si pentru ocupatia de operator calculator, odata ce exista un astfel de post in organigrama societatii se vor instructiuni de lucru care vor preciza atributiile si responsabilitatile operatorului, de unde primeste date, cu ce periodicitate se intocmesc rapoartele si se transmit informatiile, cine are obligatia sa le verifice, cine le preia e.t.c. Activitatea societatilor comerciale in epoca actuala presupune nemijlocit utilizarea calculatorului, deci si existenta operatorilor.
Vom discuta spre exemplificare, despre monitorizarea circuitului documentelor si a fluxului informational la nivelul unei firme si ne vom concentra atentia asupra modului in care aceasta se realizeaza, pentru a intelege cum introducerea calculatorului asigura implementarea unui sistem de calitate. Utilizarea computerelor in activitatea companiilor romanesti nu presupune, in acest moment exploatarea la maxim a oportunitatilor pe care le ofera tehnologia, deoarece acestea nu sunt integrate intr-o retea locala care sa asigure comunicarea si transmiterea documentelor intre departamente. Chiar si in situatia in care aceasta retea exista, nu putem vorbi inca de o monitorizarea a circuitului documentelor in companie pentru ca nu este un sistem integrat si unitar. Dar,cu siguranta acest lucru va urma.
O aplicatie software destinata managementului de documente si fluxului informational ofera o imagine unitara despre toate documentele care circula intre structurile ierarhice sau intre departamente. Este un instrument eficient pentru implementarea si mentinerea standardelor de calitate cerute de ISO si contribuie la standardizarea comunicarii in interiorul companiei. Un astfel de sistem permite standardizarea documentelor interne si a traseelor, optimizarea fluxului informational, monitorizarea stadiului in care se afla un document, arhivarea si localizarea imediata, eliminarea automata a documentelor care au depasit termenul legal de pastrare, aplicarea semnaturii electronice etc.
Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri!
S-a intamplat sa depasiti termenul stabilit pentru o anumita activitate? Sau sa pierdeti sirul sarcinilor delegate si sa nu cunoasteti stadiul in care se afla acestea?
Responsabilitatile sunt delegate cel mai adesea prin telefon, fax, mail si discutie directa cu persoana desemnata. Este o certitudine ca, comunicarea verbala nu implica acelasi grad de responsabilitate pe care o presupune comunicarea scrisa insotita de semnatura persoanei respective. Aspectul delegarii sarcinilor zilnice sau a activitatilor ce fac parte dintr-un plan operational este subiect de discutie atat pentru manageri, cat si pentru angajati.
Ce dorim sa realizam in momentul delegarii responsabilitatilor?
1. Confirmarea primirii responsabilitatii De cele mai multe ori folosim agenda clasica pentru a ne nota activitatile delegate. Este un instrument eficient atat timp cat este folosit corect, cat timp notam activitatile realizate si le replanificam pe cele neefectuate. Alteori notam sarcinile aleator pe hartiile pe care le gasim pe birou, folosim post-it, pager sau telefon mobil.
In aceste situatii nu exista confirmarea asumarii responsabilitatii. Exista doar un acord verbal, care de cele mai multe ori nu este de ajuns. Persoanele care deleaga responsabilitati nu pot sa monitorizeze si sa aiba o statistica a sarcinilor care au fost indeplinite de fiecare membru al echipei. Este dificila evaluarea obiectiva a personalului si aprecierea muncii prestate.
2. Prioritizarea sarcinilor
Un membru al
echipei are de cele mai multe ori mai multe sarcini de indeplinit. In momentul
in care nu exista o estimare a sarcinilor delegate si o estimare a
complexitatii acestora, se poate vorbi fie de o suprasolicitare a unui angajat, fie de o alocare ineficienta de resurse umane si de timp.
Responsabilitatile sunt clasificate ca fiind importante, urgente sau importante
si urgente in acelasi timp. Acesta este motivul pentru care eficienta activitatii impune
solutionarea sarcinilor in functie de criteriile amintite.
3. Respectarea datei limita
Inceputul unei activitati depinde
uneori de o decizie sau de cele mai multe ori de finalizarea unei alte sarcini.
Respectarea termenelor de finalizare conduce la stabilirea coerentei in activitatile desfasurate si la respectarea clauzelor contractuale. Profesionalismul se traduce atat prin calitate, promptitudine, cat si prin respectarea limitei de timp impusa de parteneri.
Ce presupune monitorizarea electronica a sarcinilor si activitatilor?
Ce se intampla cu o cerere de oferta care este primita in firma?
Urmarind un traseu intern, presupunem ca cererea de oferta va fi primita de catre secretara care o va inainta catre directorul executiv. Acesta redirectioneaza electronic cererea de oferta catre directorul de marketing. In functie de oferta ce urmeaza sa fie intocmita, directorul de marketing hotaraste daca va delega sarcini unuia sau mai multor membri ai echipei.
Spre deosebire de procesul de delegare verbala a sarcinilor, utilizarea unei aplicatii dedicata managementului documentelor si fluxului informational are avantajul sigurantei transmiterii si receptionarii sarcinii de catre persoana responsabila si specificarea timpului maxim de realizare. Acesta conduce la cresterea productivitatii indivizilor si orientarea spre asumarea responsabilitatilor in companie.
Din punct de vedere al resurselor implicate se constata eliminarea timpilor morti datorati transferului fizic al informatiei, al deplasarii de la un departament la altul pentru a delega responsabilitati si al fragmentarii muncii in momentul in care cel responsabil se deplaseaza. Costurile administrative (materialelor de birotica, telefon, fax etc) scad si resursele umane sunt alocate spre activitati de valoare pentru companie.
Din motive de eficientizare a activitatii, odata cu transmiterea sarcinii se expediaza si documentele necesare realizarii acesteia. Confirmarea primirii si asumarii responsabilitatii este data de aplicarea semnaturii de luare la cunostinta si de finalizare a activitatii.
Cu ajutorul unei aplicatii dedicate managementului documentelor si fluxului informational, se poate obtine o situatie foarte clara a sarcinilor delegate, a celor indeplinite, a celor care au fost realizate dar care au depasit termenul limita, precum si a celor care nu s-au realizat. In acest fel, dialogul frecvent de genul "Ti-am spus!" - "Ba nu mi-ai spus!" nu mai poate fi pus pe seama ineficientei delegarii sarcinilor.
Exista o oarecare retinere atunci cand discutam despre
aplicatiile software.
De ce avem parte de aceasta reticenta?
Lipsa
informatiilor Multe persoane considera ca utilizarea aplicatiilor
software implica cunostinte avansate intr-un anumit limbaj informatic. Acest
fapt se datoreaza in mare parte discutiilor cu reprezentantii tehnici, care in
relatiile cu clientii folosesc intr-adevar un limbaj tehnic de explicare a
proceselor de lucru. Mentalitatea este rasturnata in momentul in care
utilizatorilor aplicatiei li se explica in cadrul sesiunilor de pregatire
modalitatea de utilizare a aplicatiei. Ei constata ca in aceasta etapa le sunt
descrise operatiile si modalitatea de realizare.si nu un limbaj complicat al
codului sursa.Un alt motiv este
familiarizarea redusa cu domeniultehnologiei informationale. De cele mai multe
ori alocam putin timp pentru a ne informa si pentru a afla ce este nou pe
piata. Fluxul mare de informatii si schimbarile rapide ne fac sa credem ca nu
vom putea face fata noului Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca este necesara o
cunoastere generala, nu una detaliata si amanuntita!
Investitie de valoare mare Este intr-adevar o investitie pe termen lung si trebuie sa luam in considerare mai multe aspecte. In acest caz este indicat sa intrebati si sa comparati ofertele firmelor, sa va interesati de functionalitatile pe care le ofera produsul si de perioada de timp in care se amortizeaza aplicatia, care sunt beneficiile pe care le aduce companiei pe termen lung, care sunt serviciile care va sunt oferite dupa achizitionarea propriu-zisa a aplicatiei software, sa realizati analize financiare privind investitia efectuata etc. Din ce in ce mai multe firme si-au diversificat modalitatile de plata, astfel incat sa satisfaca cerintele clientilor. Se intalneste deja modalitatea de achizitionare de produse software in sistem leasing, achitarea valorii in transe, bonus-uri oferite clientilor existenti la cumpararea versiunilor superioare sau la service-ul post vanzare. Investitia este privita nu numai de cumparator, ci si de producatorul de aplicatii software ca o investitie pe termen lung, iar tranzactia comerciala nu se rezuma doar la valoarea comerciala ci mai ales la valoare unui parteneriat. Respectarea cerintelor minime de hardware si software pe care trebuie sa le indeplineasca clientul este foarte importanta pentru functionarea aplicatiilor informatice.
Reactia fata de nou Este absolut normal sa existe o reactie la schimbare, atat timp cat aceasta nu devine o reactie puternica fata de tehnologie. Se poate diminua acest efect prin sesiuni de pregatire, prin constientizarea beneficiilor pe care le are implementarea sistemului la nivel de companie, de avantajele financiare pe care le aduce companiei, de imbunatatirea comunicarii cu clientii, de valoarea adaugata oferita serviciilor etc.
Mentalitatea existenta fata de aplicatiile software este justificata pana la un punct de experienta si informatiile detinute de fiecare dintre noi.
Avem parte de multa teorie de cele mai multe ori si de putine studii de caz sau simulari ale aspectelor practice. In cazul aplicatiilor software demersul incepe intotdeauna de la situatia concreta, urmand ca atentia sa se focalizeze pe avantajele implementarii solutiilor informatice in functie de domeniul de activitate sau de cazul particular al companiilor.
Tehnologia informatiei este o necesitate pentru companiile private sau pentru institutiile publice si mai putin un curent de opinie sau un trend de ultima ora.
Iata cum se naste din ce in ce mai mult necesitatea existentei unui personal bine pregatit din punct de vedere al utilizarii calculatorului, care sa asigure trecerea rapida si sigura la aplicarea tuturor principiilor si normelor de calitate folosind cele mai indicate si performante unelte si care sa asigure eliminarea, in mare parte a reticentelor mentionate
. Altfel totul ramane la stadiul de
dorinta, si incet, incet firmele romanesti care nu se aliniaza celor afirmate
se vor trezi in afara pietei.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
