PRELUCRAREA TABLELOR

PRELUCRAREA TABLELOR

NOTIUNI GENERALE

Tablele sunt produse laminate caracterizate prin existenta fibrajului orientat pe directia de laminare. De aceea ele au proprietati mecanice mai bune pe directie longitudinala decat pe directie transversala.

Se utilizeaza in industria aeronautica, auto, tractoare si masini agricole, electrotehnica, bunuri de larg consum etc.

Tablele se clasifica in functie de grosime, astfel :

(g - grosimea tablei)

Principalele procede de prelucrare a tablelor subtiri sunt :

2. PRELUCRAREA TABLELOR PRIN TAIERE

Taierea se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri asociate. Ea poate fi pe contur deschis (taierea sau debitarea cu ajutorul foarfecelor) sau inchis (stantarea).

1. Taierea cu foarfecele - este operatia de taiere dupa un contur deschis, drept sau curb, cu ajutorul a 2 taisuri apartinand la 2 cutite aflate in miscare relativa (fig.1).

Principalele tipuri de foarfece si schemele de principiu sunt prezentate in fig.2.

2. Stantarea - se realizeaza cu un echipament tehnologic specific, numit stanta care are 2 elemente active principale - poansonul (elementul mobil) si placa taietoare (elementul fix). Stantarea se realizeaza pe prese. Schema de principiu este prezentata in fig.3.

Intre poanson si placa taietoare exista un joc (J) a carui marime se determina in functie de grosimea materialului (g) si de proprietatile acestuia.

Principalele operatii care se realizeaza prin stantare sunt:

a)     Decuparea (fig.4 a) - este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur inchis. Partea desprinsa din semifabricat contine piesa.

b)     Perforarea (fig.4 b) - este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur inchis. Partea desprinsa din semifabricat contine deseul.

c)     Retezarea (fig.5) - este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur deschis.

d)     Tunderea (fig.6) - este operatia de stantare pe un cuntur inchis pentru separarea marginilor unei piese cave.

e)     Taierea pe suport moale (fig.7) - consta in taierea dupa un contur inchis prin patrunderea in material a unei scule cu tais-lama.

Clasificarea stantelor

Dupa numarul operatiilor pe care le executa sunt stante simple (pentru o singura operatie) si combinate (pentru mai multe operatii)

Dupa modul in care realizeaza in timp operatiile sunt stante cu actiune succesiva (fig.8 a) si cu actiune simultana (fig.8 b).

In cazul stantei succesive prelucrarea se realizeaza in 2 tacte. In primul se realizeaza perforarea, iar in al II-lea decuparea. La fiecare cursa a culisorului presei se obtine o piesa (ex. saiba).

In cazul stantei simultana ambele operatii se realizeaza intr-un singur tact. La fiecare cursa a culisorului presei se obtine o piesa (ex. saiba).

Croirea materialului in vederea stantarii Prin croire se intelege « amplasarea » judicioasa pe semifabricat a produselor, astfel incat sa rezulte deseuri minime sau altfel spus un coeficient de utilizare a materialului maxim. Puntitele (vezi fig.9) trebuie strict dimensionate astfel incat sa aiba rezistenta si rigiditatea necesare stantarii. Marimea puntitelor depinde de : grosimea, duritatea si rigiditatea materialului, de dimensiunile si forma piesei etc.

3. PRELUCRAREA TABLELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA

1. Indoirea - este operatia de deformare ce consta in incovoierea plana in jurul unor muchii rectilinii (fig.10).

Pozitia stratului neutru se poate determina cu relatii de forma:

sau

In care:

ρ - raza stratului neutru;

r - raza interioara;

R - raza exterioara;

g - grosimea tablei;

x - coeficient ce depinde de raportul r/g.

Pentru table cu g<1 sau cand indoirea se face cu raza mare (r/g > 5) se poate considera ca stratul neutru coincide cu stratul median.

Datorita fisurilor si crapaturilor care apar in partea exterioara, indoirea NU se poate realiza sub o anumita raza minima. Aceasta depinde de grosimea, natura si starea materialului. Raza minima (r_min) se poate calcula cu relatia:

k - coeficient de material.

Deoarece deformarea plastica este insotita de deformarea elastica, la stabilirea tehnologiei de indoire cat si la proiectarea dispozitivelor de indoire trebuie sa se tina cont de unghiul de revenire elastica (fig.11)

2. Ambutisarea - consta in modificarea formei semifabricatului, de la forma plana la forma cava, sau consta in marirea adincimii unui semifabricat cav cu sau fara modificarea grosimii peretilor. Schema de principiu este prezentata in fig.12.

La ambutisare apar cute (vezi fig.12 c). In cazul materialelor groase cutele sunt netezite in jocul dintre poanson si matrita. In cazul semifabricatelor subtiri evitarea formarii cutelor se realizeaza cu ajutorul inelului de retinere (fig.13).

In cazul pieselor cave cu inaltime (adincime) mare, pentru evitarea fisurarii materialului, ambutisarea se realizeaza din mai multe treceri (fig.14).

Forta de ambutisare (F) se calculeaza cu relatii simple de forma :

In care :

R - rezistenta conventionala de rupere ;

d - diametrul piesei ;

g - grosimea tablei ;

K - coeficient ce depinde de gradul de deformare la ambutisare (de coeficientul de ambutisare).

3. Operatii de fasonare a pieselor din tabla - sunt operatii de deformare plastica locala care schimba forma semifabricatului, dar grosimea ramane practic constanta. Principalele operatii sunt:

a)        Reliefarea - consta in realizarea unei deformari de mica adancime in vederea obtinerii unor inscriptii, desene, sau realizarea unor nervuri de rigidizare (fig.15).

b)        Rasfrangerea marginilor - este operatia de fasonare ce consta in deformarea plastica a marginilor unui semifabricat sau ale unei gauri (fig.16).

c)        Umflarea (ambutisatea transversala) - consta in largirea pieselor cave sau a semifabricatelor din teava prin intinderea materialului in directie radiala, din interior spre exterior (fig.17).

d)        Gatuirea - este operatia prin care se micsoreaza sectiunea transversala (diametrul) a tevilor sau a capetelor pieselor cave prin presare din exterior (fig.18).

e)        Fasonarea pe strung - consta in modificarea formei semifabricatelor plane pe modele a caror configuratie reprezinta interiorul produsului cav. Modelele sunt prinse pe strung si au miscare de rotatie. Forta de deformare se exercita de regula cu ajutorul unor role. Se utilizeaza in productia de unicate (fig.19).