Tehnician de intretinere si reparatii - Utilizarea tehnicilor de masurare pentru determinarea - monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale

 

 

Utilizarea tehnicilor de masurare pentru determinarea - monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale

Cuprins:

Argument

Cap.I.Criterii de selectare a mijloacelor

si metodelor de masurare

I.1. Generalitate

I.2. Indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de

masurare accesibile operatorului

I.3. Tipul de productie in cadrul careia se realizeaza procese

de masurare

Cap.II.Documentatia tehnica specifica operatilor de masurare a

marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale

Cap.III.Operatii pregatitoare pentru utiliizarea tehnicilor de

masurare

III.1.Asigurarea conditiilor de microclimat

III.2.Reglaje prevazute in instructiunile de utilizare

III.3.Selectarea domeniilor de masurare in functie de valoarea

prognozata

III.4.Verificare legaturilor functionale dintre componente

Cap.IV.Norme de tehnica securitatii muncii si de prevenire si stingerea

Incendiilor

IV.1.Normede tehnica securitatii muncii

IV.2.Norme de prevenire si stingere a incendiilor

Cap.I Criterii de selectare a mijloacelor si a metodelor de masurare

I.1. Generalitati

Selectarea mijloacelor si metodelor de masurare se face in functie de un numar insemnat de factori, prezentati sintetic in schema de mai jos :

1.volumul de productie -unicate si serie mica

-serie

-masa

2.gradul de modernizare -clasice

-asistate de calculator

3.gradul de automatizare -neautomatizate

-semiautomatizate

-automatizate

4.gradul de utilizare -specializate

-tipizate

-de grup

-modulate

Alte criterii dupa care se face alegerea mijloacelor de masurare sunt:

-natura, marimea si precizia parametrului care se analizeaza

-fiabilitatea metrological

-productivitatea controlului

-calificarea operatorului uman etc.

In constructia de masini,criteriile care stau la baza conceptiei, alegerii si destinatie metodelor si mijloacelor de masurare si control al preciziei de prelucrare sunt prezentate mai jos:

-tipodimensiunile ,masa si parametrii pieselor de controlat

-eroarea limita de masurare

-productivitatea controlului

-cost acceptabil al mijlocului de control

-posibilitati de executie si prelucrare

-conditii de utilizare ,intretinere si prelucrare

-siguranta in utilizare

-grad ridicat de universalitate si mai ales de flexibilitate in folosire

-estetica industriala si ergonomicitate

-tipul necesar reglari si durabilitatea unei reglari

-gradul de calificare necesar operatorului

-tipul aparatelor indicatoare sau a traductoarelor utilizate

-fiabilitatea metrological

-cost convenabil al operatiilor de control

I.2. Indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului

Sensibilitatea este raportul dintre variatia marimi de iesire obsevata la aparat si variatia marimii de intrare care a generat-o.

Rezolutia este cea mai mica valoare a marimi de intrare care determina o variatie distincta sesizabila a marimi de iesire.

Domeniul de masurare reprezinta diferenta dintre valoarea maxima sic ea minima care pot fi masurate cu ajutorul mijlocului de masurare utilizat.

Valoare diviziuni reprezinta valoarea variatiei marimii masurate intre doua repere consecutive.

Timpul de raspuns este intervalul de timp care trece intre aplicarea marimi de masurat si stabilirea indicatiei corespunzatoare marimii aplicate.

Disponibilitatea este notiunea care exprima posibilitatea ca un produs sa-si indeplineasca functiunea pentru care a fost realizat.

Fidelitatea este caracteristica unei masurisau a unui aparat,de a avea variatii cat mai mici la masurarea aceleiasi marimi in conditii identice.

Clasa de exactitate este valoarea conventional stabilita in functie de eroarea tolerate, de abateri,de diverse caracteristici,admisa admisa de prevederile unui standard de stat, ale unei instructiuni de verificare sau ale unei norme interne.

Fiabilitatea metrological reprezinta capacitatea unui system de a functiona fara defectiuni in cursul unui interval de timp.

I.3. Tipul de productie in cadrul careia se realizeaza procese de masurare

Procesul de masurare este parte integranta si absolute necesara al oricarui tip de productie. In functie de tipul de productie, se aleg mijloacele de masurare potrivite

Controlul trebuie sa asigure o productivitate corespunzatoare prelucrari si executiei produselorsi sa fie cat mai economic.

Productivitatea inalta se poate realize pe doua cai :

folosirea unor mijloace de controlsi masurare de inalta productivitate

aplicarea unor metode de control de inalta productivitate

ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala de controlori,in raport cu volumul de productie.

Astfel ,dupa cum sa constatat practice, controlul cu productivitate inalta reduce, pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate ,pana la de 10 ori numarul de controlori.

Mijloacele de masurat de inalta productivitate se clasifica astfel :

---dupa principiul de functionare avem :

-dispozitive de control cu caliber rigide

-dispozitive de control cu diferite tipuri de comparatoare

-dispozitive de control cu caliber rigide si comparatoare

-traductoare si aparate electrice cu contacte

-traductare si aparate resistive

-traductoare si aparate inductive

-traductoare si aparate capacitive

-traductoare si aparate fotoelectrice

-traductoare si aparate pneumoelectrice

-aparate si instalatii complexe.

---dupa gradul de automatizare :

-dispozitive de control unidimensionale si multidimensionale

-aparate si instalatii semiautomate

-aparate si instalatii automate si automatizate.

Cap.II. Documentatia tehnica specifica operatilor de masurare a   

marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale

Documentatia insotitoare se compunde din : carti tehnice, instructiuni de utilizare a aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate.

Cu exceptia mijloacelor de masurare simpla, a caror utilizare nu mai ridica probleme,mijloacele de masurare complexe sunt insotide de un material scris numit instructiuni de exploatare /utilizare , carte tehnica/manual ethnic etc. in cazul aparatelor de masura relative complex aceasta documentatie este esentiala.

Pentru unele categorii de aparate de masura documentatia trebuie sa cuprinda :

Destinatia aparatului, caracterisici tehnice, instalarea, modul de utilizare , principiul de functionare descrierea partilor componente, indicatii de intretinere si depanare.

Documentatia insotitoare este necesara nu numai pentru punerea in functiune a acestuia , ci si pe tot parcursul axploatari sale.

Cap.III. Operatii pregatitoare pentru utiliizarea tehnicilor

de masurare

III.1. Asigurarea conditiilor de microclimat

Influenta conditiilor de microclimat asupra mijloacelor de masurare se manifesta in doua moduri:

-prin actiune reversibila

-prin actiune ireversibila

Din prima categorie fac parte cele datorate dependentei caracteristicilor meteorologicede marimile specifice aerului inconjurator: temperature,umiditate ,presiune etc.

A doua categorie de actiuni include efecte de inbatranire, coroziuni si alte tipuri de deteriorari care se produc ,de obicei ,in timp mai indelungat.

In metrologie sunt stabilite asa numitele conditii de referintapentru categoii si tipuri de mijloace de masurare.

Asupra majoritatii tipurilor de mijloace de masurare , influenta cea mai mare o are temperature. Umiditatea aerului are efecte importante numai daca depaseste o anumitavaloare , iar presiunea atmosferica are, de regula, o influenta neglijabila.

Desigur,exista si exceptii,cum sunt:

aparatele de masurat curenti electrici foarte slabi,care nu sunt puternic influentate de umiditatea aerului

la cantaririle de mare recizie, unde este necesar sa se faca o "corectie de presiune", pentru a se tine seama de efectul fortei Arhimede asupre corpului cantarit.

III.2. Reglaje prevazute in instructiunile de utilizare

Instructiunile de utilizare ale mijloacelor de masurare complexe prevad pregatirea aparatului in vederea masurari. Operatiile pregatitoare sunt specifice fiecarui mijloc de masurare. In cele ce urmeaza este prezentat ca exemplu modul de     reglare al optimetrului vertical de tip ZEISS, care este folosit pentru masurari comparative.

Modul de folosire al optimetrului se bazeaza pe un mechanism de amplificare optico-mecanica. Aparatul este folosit pentru masurarile comparative . dimensiunea maxima masurata 150mm, eroarea de masurare+/- 0,0003mm.

Pentru reglarea aparatului in vederea masurarii, se deblocheaza bratul prin slabirea surubului. Rotind piulita se adduce palpatorul in contact cu blocul de cale, pana in momentul in care in ocular apare imaginea scarii gradate, moment in care se strange surubul.

Claritatea imaginii riglei gradate se obtine prin orientarea unui fascicol de lumina catre fanta ce lumineaza scara gradate , cu ajutorul oglinzii, si prin rotirea monturi ocularului. In ocular se observa un reper fix si imaginea scari gradate . dupa obinerea in ocular o imagine clara a riglei gradate , se repeat operatia de reglare grosiera.

Suprapunerea reperului zero cu repeul fix se realizeaza prin reglaj fin din rozeta, dup ace a fost slabit surubul. Dupa reglare , se strange surubul. Introducerea sau scoaterea calei de reglaj si a piesei de sub palpator se face dupa apasarea parghiei.

Reglarea perpendicularitati dintre axa corpului de masurat si masuta se face astfel incat suprafata masutei sa fie paralela cu suprafata palpatorului. Aceeasta operatie se face aducand palpatorul in contact cu cala de 5.7mm si regland din suruburi pana in momentul in care se obtine o abatere cat mai mica sub 0,5mm, in patru puncte extreme ale calei.

III.3. Selectarea domeniilor de masurare in functie de valoarea

Un aparat de masura poate avea mai multe intervale de masurare. Aceste intervale multiple, care se obtin prin actionarea unei comenzi a aparatului se mai numesc domenii de masurare.

La aparatele cu mai multe domenii de masurare, limitele domeniilor successive se aleg din anumite siruri de numere, de referinta progresii geometrice sau siruri apropiate de acestea . Cadranele acestor aparate pot fi prevazute cu o singura scara gradate ; la acestea ,valoarea masurata se citeste prin inmultirea indicatiei , in diviziuni cu constanta aparatului.

III.4. Verificare legaturilor functionale dintre componente

In cazul unui circuit electric , verificarea legaturilor functionale dintre componentele circuitului se poate face astfel:

visual, verificand corectitudinea montajuluisi izolatia cordonului de alimentare

cu aparate de masura cum ar fi voltmetru, ampermetru, cu ajutorul carora se masoara tensiunea,respective intensitatea curentului electric; in cazul in care circuitul a fost realizat correct, valorile masurate trebuie sa corespunda cu prevederile documentatiei tehnice.

Cap.IV. Norme de tehnica securitatii muncii si de prevenire    

si stingerea

IV.1. Norme de tehnica securitatii muncii

Probleme cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot influenta hotaratorproducerea accidentelor de munca sau a inbolnavirilor profesionale , a securitatii personalului si a aparatelor.

Datorita acestui lucru se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:

controlul frecvent al conditiilor la locul de munca

controlul dotarii instalatiilor muncii, precum si a personalului, cuechipament si materiale de protectie,inainte de inceperea lucrului

organizarea locului de munca si a acivitatiilor respective

asigurarea disciplinei in munca

supravegherea permanenta a elevilor, sub aspectul respectarii normelor de protectie a muncii

lucrarea de laborator se va executa numai dupa verificarea montajului de catre profesor, respectand indrumariile si indicatiile profesorului

nu se va lucra cu mainile ude si nu se vor atinge partile aflate sub tensiune

nu se va efectua niciun fel de modificari asupra montajului,atata timp cat acesta se afla sub tensiune

se vor utilize echipamente si materiale de protectie individuala

Este strict interzisa orice modificare sa destinatiei aparatului sau a utilajului, daca acestea contravin normelor si regulamentelor in vigoare.

Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a dispozitivelor de protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munca .

La fieare loc de munca, vor fi afisate la loc vizibil instructiunilede protectie a muncii si de lucru,insotite de schemele aparatelor si ale utilajelor si de instructiunile de folosire.

Laborantii si profesorii sunt obligate sa asigure organizare corespunzatoare a activitatii, la fiecare loc de munca, in conditii de securitate a personalului si a aparatelor.

Niciun elev nu va fi repartizat,respective, primit in laborator sin u va fi pus sa lucreze, decat dup ace I sa facut instructajul specific de protectie a muncii care trebuie finalizat prin verificarea insusirii cunostintelor necesare , rezultatul consemnanduse in fisa de instructaj.

Pentru a complecta masurile tehnice , de proectie colectiva , luate in laboratorul de metrologie , este necesar sa se utilizeze echipamentul si materialele de protectie.

Distantele de transport manual nu vor depasi 60m. Inaltimea maxima la care se pot ridica manual pe verticala sarcinile maxime admise este de 1,5m.

Elevii care nu sunt in indeplina capacitate de munca sau care nu sunt echipati corespunzator, nu vor fi admisi in laborator.

IV.2.Norme de prevenire si stingere a incendiilor

Respectarea normelor P.S.I. este obligatoriu pentru tot personalul din institutii, intreprinderi, ateliere etc.

Pentru aceasta ,este necesar ca fiecare loc de munca sa fie dotat cu aparatura de stins incendii, formata din : stingatoare de incendiu, furtun de incendiu prevazut cu ajutaje, rastele cu unelte P.S.I..P ersonalul de la locul respective de munca este obligat sa cunoasca locul de amplasare al aparaturii din dotare si functionarea acesteia.

La fiecare loc de munca, trebuie sa fie asezat un plan de evacuare in caz de incendiu.in planul de evacuare sunt stabilite atributiile personalului in caz de incendiu si schema de evacuare.

Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise :

blocarea cailor de acces

depozitarea de materiale inflamabile in locur special neamenajate sau interzise.

Inprovizatiile de natura electrica

Folosirea materialelor P.S.I. in alte scopuri

Utilizarea focului deschis in locuri neamenajate sau interzise

Utilizarea produselor petroliere pentru degresarea, spalarea pieselor,aparatelor

Fumatul in locuri neamenajate

Executarea de lucrari de intretinere, reparatii etc. la instalatiile electrice de catre personal neautorizat.

BIBLIOGRAFIE

Ciocardia,C., Unugureanu, I.,Bazele cercetarii experimentale in tehnologia constructiilor de masini, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana; Ciocarle-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanica, Editura PRINTECH , Bucuresti 2004.

Dodoc, P., Metrologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

Gheorghiu Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului,profil ethnic, modulul:Tehnici de masurarein domeniu, Ministerul Educatiei si Cercetarii,2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005 - 551.05.01 - 02.

Ghitescu,D.,Mirela, A., Instalatii tehnico-sanitare si de gaze, Manual pentru scoliprofesionale, anul I si II, Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 1972.

Iliescu, C. si col., Masurarea electrica a marimilor neelectrice; indrumar de laborator, institutul Politehnica Bucuresti, 1992.

Ionescu, G. si col., Traductoare; pricipii si metode de proiectare, Institutul Politehnica Bucuresti, 1980.

Micu, C. si col., Aparate si sisteme de masurare in constructia de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.

Millea, A., Cartea metrologului - Metrologie generala, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.

Udrea, C., Dobos, F., Panaitopol, H., Indrumator de laborator si proiectare la automate de controlsi servire, Institutul Politehnica, Bucuresti, 1980.