SUDAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

SUDAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

In vederea realizarii unei constructii sudate este necesar ca inaintea operatiei de sudare sa fie executate operatiile de pregatire a pieselor componente si a ansamblurilor de sudat.

Inainte de debitare, materialul se indreapta (daca este necesar), sau indreptarea se face dupa debitarea pieselor la dimensiunile necesare. Debitarea se executa prin taierea mecanica sau cu flacara de gaz si oxigen in functie de natura materialului, grosimea, utilajul disponibil etc.

Prinderea pieselor in vederea sudarii, in cazul cand nu se folosesc dispozitive, se face de catre sudori si in functie de natura materialului si de grosimea lui, ea trebuie executata cu deosebita atentie .

O deosebita atentie se va acorda si modului de prindere si de sudare a materialelor neferoase, a caror conductivitate termica este mult mai mare decat a otelului.

Pentru otel, succesiunea de prindere pe lungime, de exemplu pe generatoare, a unei piese cilindrice, si modul de prindere la imbinarea unei tevi cu un fund (sau pentru doua tevi de acelasi diametru) sunt date in figura.

Distanta dintre prinderi se ia de 150-200 mm. La prinderi pentru sudarea circulara, in cazul cand primele trei prinderi executate nu sunt suficiente (pentru diametre mari), se executa la mijlocul acestora alte trei prinderi. Trebuie sa se tina seama de faptul ca inca de la prindere trebuie asigurat rostul necesar sudarii.

Operatia de pregatire cuprinde si alte prelucrari: indoiri, ambutisari, gauriri etc., in functie de succesiunea procesului tehnologic intocmit. Inainte de inceperea sudarii este necesar sa fie executat un control atent, atat din partea organelor speciale cat si din partea acelora care dupa pregatire, in continuare, executa operatiile de sudare.

Piesele, in dreptul rostului de sudat, trebuie sa fie curatite de rugina, murdarie, ulei, pentru a preveni defectele in suduri.

De asemenea, se va respecta utilizarea dispozitivelor de asamblare si de sudare, prevazute in tehnologia de executie a ansamblului respectiv.

Dupa ce toate piesele au fost asamblate, se executa operatia de sudare in conformitate cu succesiunea de sudare prevazuta in fisa tehnologica sau planul de operatii.

Succesiunea de sudare trebuie respectata cu strictete, intrucat se tine seama de prevenirea deformatiilor si a tensiunilor interne mari , care se pot produce in cazul cand nu se respecta tehnologia prevazuta pentru ansamblul respectiv.

Ordinea de sudare a profilelor imbinate oxiacetilenic in T si U este data in figura de mai jos.

Este preferabil ca sudura sa fie executata de doi sudori, in special daca profilele sunt groase, astfel incat procesul sa se desfasoare cat mai simetric incepand de la mijloc spre capete. In acest caz, deformatiile sunt mai reduse, iar calitatea sudurii este mai buna.

Daca pentru sudarea profilelor in U este dificila respectarea succesiunii de sudare indicata, atunci sudura se va executa intai la interiorul profilului si apoi la exterior. Metodele de sudare ce se vor aplica sunt cele prevazute pentru sudarea grosimii respective.

In figura urmatoare sunt indicate pentru sudarea spre stanga a tevilor de otel de 2 mm grosime, modul de sudare, inclinarea suflaiului, inclinarea metalului de adaos, pentru diferite pozitii de sudare a cusaturilor

In tabel sunt prezentate orientativ, pentru toate pozitiile de sudare, consumurile de acetilena si oxigen pe metru liniar de cusatura, precum si timpii de sudare.

In figura urmatoare sunt indicate pentru sudarea spre dreapta a tevilor de otel de 3.10 mm grosime, modul de sudare, inclinarea suflaiului, inclinarea metalului de adaos, pentru diferite pozitii de sudare a cusaturilor.

Imbinarile dintre tevi la sudarea oxiacetilenica nu se recomanda sa se execute in unghiul dintre ele, ci pe bordura tevilor in felul acesta sunt evitate sudurile de colt care provoaca deformatii mari si de calitate inferioara. Prin realizarea sudurilor de bordura se obtin cusaturi cap la cap a caror calitate este superioara.

Fundurile de recipiente se executa prin cusaturi cap la cap (figurile c si d)

in special in cazul recipientelor pentru presiuni mari, sau cu margini rasfrante (figurile e si f) in cazul recipientelor destinate presiunii reduse. Se vor evita sudurile in unghi, care rezulta in cazul asezarii suprapuse a tablelor, deoarece acestea, in afara ca produc deformatii mari, dau si o calitate inferioara imbinarii.

La sudarea grosimilor mari de bare, profile, sine etc., se vor utiliza imbinari cap la cap, care se recomanda sa fie executate de doi sudori deodata, simetric, de o parte si de alta a imbinarii.

In figura urmatoare este reprezentata o autoclava din aluminiu sudata oxiacetilenic, cu capacitatea de 750 l pentru presiuni pana la 15 daN/cm².

In figura sunt reprezentate imbinarile sudate care sunt efectuate cap la cap. Fundul si gatul sunt executate astfel incat sa nu rezulte imbinari de colt: fundul este ambutisat , iar gatul sudat pe o bordura din material ca sa rezulte imbinari cap la cap. Aceeasi constructie este pastrata si pentru racorduri pentru care, de asemenea sunt prevazute borduri din materialul rezervorului.

In general, prin procedeul oxiacetilenic nu se executa constructii cu suduri la table suprapuse sau suduri de colt, deoarece dau informatii mari, iar rezistenta acestor imbinari este mai redusa.

Prin sudarea cu gaz se executa numeroase produse ca: aparate pentru industria chimica, recipiente de abur, boilere de apa calda, caldari de presiune, conducte, autoclave etc. din diferite materiale: otel, aluminiu, cupru, monel etc.