Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
SUDAREA CUPRULUI SI A ALIAJELOR SALE
Sudarea cu flacara de gaze a cuprului este competitiva cu sudarea WIG ( in nucleu de gaz protector cu electrod nefuzibil ). Calitatea buna a imbinarii sudate este conditionata de respectarea urmatoarelor :
- folosirea unor arzatoare de putere mare respectiv 180 - 200 dm3/ h / mm grosime componenta care sa compenseze conductibilitatea termica ridicata ( de 6 ori mai mare decat la otel ).
- pregateire rost de sudare mare ( 3 - 5 mm )
- folosirea unei flacari strict neutre ( K = 1,05 - 1,1 ) care sa evite absorbtia gazelor ( O2H2 ).
- folosirea unui flux decapant ( borax calcinat ) care sa impiedice formarea oxizilor de cupru, oxizi care inrautatesc calitatea imbinarilor sudate.
- preincalzirea componentelor pana la apropiera temperaturii de topire 550-6000C.
- prinderi provizorii distantate 100 - 250 mm, sau folosirea unui rost variabil.
- metal de adaos cu continut de elemente dezoxidante Si,Mn.
- sudarea cu viteze ridicate fara intreruperi si reuniri ale flacarii pe imbinare.
tratarea termica a imbinarilor sudate prin incalzirea la rosu ( 500 - 6000C ) si racire rapida in scopul micsorarii grauntelor.
se foloseste suport de sustinere pentru amorsarea sudurii
datorita fluiditatii mari a baii de metal sudarea (prin alte procedee) se executa numai in poz. orizontala si in jgheab .
izolarea zonei pentru a micsora pierderile de caldura
ciocanirea cusaturii (pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice) atunci cand metalul se gaseste la temperaturi peste 650oC sau sub 450oC (nu se recomanda ciocanirea in intervalul de temperatura de 450oC-650oC datorita fragilitatii ridicate a cuprului), peste 700oC ciocanirea poate conduce la o intindere excesiva si la deformarea elementului sudat. Ciocanirea se executa prin lovituri usoare cu un ciocan de 500gr. cu varful rotunjit .
In cazul alamelor se respecta indicatiile tehnologice precedente cu deosebire ca flacara de sudura este oxidanta ( K= 1,3 - 1,5 ) iar dupa sudare nu se aplica tratament termic.
Valori ale debitului specific
Met. de baza |
Otel |
Fonta cenusie |
Cupru |
Alame si bronzuri |
Aluminiu si aliaje |
Plumb |
Deb.volum.specific dm3/h/mm | ||||||
Raportul in amestec combustibil K=Deb.O2/Deb.C2H2 |
|
Diametrul materialului de adios dma = (0,5-0,25)S sau dma = (1,2-1,5) S
Grosimea materialului de baza S <mm> |
>1,6 |
<10,1 |
||||
Grosimea metalului de adios dma <mm> |
Inclinarea brenerului de sudat in finctie de grosimea materialului
Indicatiile tehnologice pentru sudarea aluminiului si a aliajelor sale se rezuma la :
folosirea arzatoarelor de putere mica ( 75 - 125 dm2 / h / mm grosime.
folosirea unei flacari carburante ( K= 0,9 - 1,0 ) pentru a preintampina formarea oxidului de aluminiu greu fuzibil ( 20500C )
metale de adaos de compozitia celui de baza a comp.
fluxul decapant pe baza de saruri de Li, Na, K, care sa reduca Al2O3 format inerent.
preincalzirea compozitiei local sau global la 200 - 2500C in scopul compensarii conductibilitatii termice ( de 3 ori mai mare ca la otel )
prinderea provizorie ca si la cupru.
sudarea cu viteza mare, preferabil dintr-o trecere .
dupa sudare, ciocanirea la rece pentru umplerea porilor si finisarea structurii si inlaturarea chimica sau prin fierbere a restului de fluxuri care sunt corozive.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate