Echipamente pentru sudare electrica prin presiune

Echipamente pentru sudare electrica prin presiune

Instalatiile pentru sudare electrica prin presiune pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

dupa procedeul de sudare:

masini de sudat in puncte,

masini de sudat in relief,

masini de sudat in linie,

masini de sudat cap la cap

dupa forma curentului de sudare:

masini pentru sudare electrica prin presiune prin conductie,

masini pentru sudare electrica prin presiune prin inductie,

masini pentru sudare cu curent de descarcare

dupa modul de realizare a fortei de sudare:

masini de sudat cu actionare manuala sau cu pedala,

masini de sudat cu actionare mecanica

dupa modul de racire a transformatorului, a circuitului de sudare si a organelor de lucru:

masini cu racire cu aer

masini cu racire cu apa

dupa destinatie:

masini universale,

masini specializate

dupa mobilitate:

masini stationare

masini mobile

din punctul de vedere al actionarii:

masini manuale,

mecanizate,

automatizate,

robotizate.

Constructiv masinile pentru sudare cap la cap se compun din urmatoarele ansambluri principale:

batiul 1, construit in general din profile de otel sudate si table sudate;

transformatorul de sudare 2, destinat alimentarii cu curentul de sudare;

circuitul secundar exterior 3, destinat legaturii intre secundarul transformatorului de sudare si electrozii de contact ai fiecarei piese;

electrozii de contact electric 4 si de strangere 5, fixati pe masa fixa si cea mobila;

masa fixa 6 si masa (sania) mobila 7;

dispozitivul de strangere a pieselor intre electrozi (8 si 9), asigurand prinderea corespunzatoare a pieselor in vederea sudarii;

sistemul 10 de punere in contact si de reglare a vitezei de avans a mesei mobile si sistemul de realizare a efortului de forjare in timpul perioadei de refulare;

sistemul de racire cu apa a organelor masinii supuse incalzirii in timpul sudarii 11;

aparatura electrica si electronica de comanda 12 avand rolul de a inchide si deschide circuitul de sudare, controlul timpului de trecere a curentului in timpul fazelor de sudare, actionarea sistemului de realizare a fortei de apasare si elementele pentru automatizarea partiala sau totala.

Batiurile masinilor pentru sudat cap la cap pot fi cu mese orizontale, la masini cu putere de 150 . 200 kVA, inclinate la masini de 300 . 500 kVA, sau vetricale la masinile pentru sudarea sinelor de cale ferata. Pot fi realizate sub forma turnata din fonta sau otel, sau sudate. Partea mesei car contine ghidajele pentru suportul mobil se executa separat si se fixeaza cu buloane. Suportul fix si mobil servesc la fixarea si centrarea pieselor de sudat si sunt conectate la transformatorul de sudare prin legaturi flexibile. Suportul fix este izolat electric fata de corpul masinii si poate fi reglabil ca pozitie in plan vertical si orizontal. Suportul mobil este actionat de mecanismul de avans si refulare si se deplaseaza pe ghidaje care pot fi drepte, rotunde sau in coada de randunica.

Masini de sudare prin puncte

Batiul masinii 1 are transformatorul 2 inclus in batiu si un comutator in trepte 3 pentru reglarea curentului la primar; secundarul transformatorului este legat la electrozii 4, fixati in bratele 5 ale masinii in care sunt prinsi portelectrozii 6. Legatura intre secundar si electrodul inferior se executa cu sina 7, iar la parghia superioara basculanta 8 cu benzi flexibile 9. Parghia superioara basculanta 8 este legata prin sistemul de parghii 14 - cu arcul reglabil 11 pentru strangerea pieselor de sudat 13 - de capatul parghiei pedalei 12.

Piesele de sudat 13 sunt presate de electrozi dupa apasarea pe pedala care actioneaza simultan cu mecanismul de cuplare 15 al curentului de sudare. Dupa terminarea procesului de sudare, pedala este degajata, curentul se intrerupe iar piesele de sudat sunt eliberate de presare. Masinile cu pedala au forta de apasare la piesele de sudat dependente de forta de apasare pe pedala cu grosimea pieselor, de inaltime de reglare a piulitei arcului etc. si necesita un effort repetat din partea sudorului, ceea ce conduce la realizarea de suduri de calitate neuniforma.

La masinile actionate cu pedale se observa o neuniformitate a punctelor de sudura, datorita efortului repetat care trebuie sa fie depus pentru realizarea punctelor de sudura si faptului ca nu poate fi realizat un timp precis de anclansare si de mentinere a curentului dupa presare.

Masinile moderne sunt echipate cu regulatoare de timp si cu presare pneumatica, astfel incat succesiunea de sudare sa fie realizata automat.

La aceasta masina, dupa apasarea cu piciorul pe butonul de pornire, toate operatiile, de strangere a pieselor, de conectare a curentului, de intrerupere a acestuia, de forjare a punctului de sudura si de revenire la pozitia initiala a electrozilor se realizeaza in timpi precisi determinati conform programului stabilit in prealabil. Masina este echipata cu intrerupatoarele ionice, astfel incat, dupa apasarea pe pedala 13, in mod automat aerul comprimat de la reteaua uzinei, prin robinetul 11, patrunde in reductorul de presiune 10 cu care se stabileste presiunea de regim pentru forta de apasare necesara; de aici, aerul patrunde in supapa electromagnetica 8, apoi in camera de mijloc a cilindrului de presiune 6 si actioneaza pistonul inferior, a carui tija ghidata de dispozitivul 5 apasa asupra portelectrodului superior, stabilind presarea intre aceasta si portelectrodul inferior.

In partea inferioara a corpului masini se afla contactorul asincron cu ignitroni 4, care dupa stabilirea presiunii, cupleaza infasurarea primara a transformatorului stabilita de regulatorul de timp 12 si asigura desfasurarea succesiva si temporizata la fazele de lucru cu urmatoarele limite:

timpul de presare pana la conectarea curentului in 15 trepte cuprinse intre 0,03 si 1,35 s;

timpul de trecere a curentului cu piesele presate cu doua domenii de timpi a 15 trepte, respectiv intre 0,03-1,35 s si 0,3-6,75 s;

timpul de presare dupa intreruperea curentului (timp de forjare) in 15 trepte cuprinse intre 0,03 si 1,35 s.

Daca apasarea pe pedala 13 este mentinuta, operatiile se repeta automat cu timpii de revenire fixati. Pentru cuplarea si decuplarea curentului de sudare, care se executa prin infasurarea primara a transformatorului, se folosesc contactoare cu ignitroni. Circuitul electrozilor auxiliari de aprindere a ignitroanelor se inchide cu ajutorul releului de timp 12 (temporizator); cu acest releu, in functie de grosimile de sudat si de regimul de sudare stabilit, se regleaza cei patru timpi: de apropiere a electrozilor, de conectare si de intrerupere prin ignitroane a curentului din primar pentru curentul de sudare, de mentinere a apasarii pieselor dupa intreruperea curentului de revenire a electrozilor in pozitia initiala. Releul de timp se comanda cu pedala. Valorile curentilor de sudare si ale tensiunilor corespunzatoare se stabilesc cu ajutorul comutatorului si are opt trepte de reglare pentru tensiunile in secundar, intre 2,2 si 4,4 V.

La sudarea prin puncte pot fi folosite diferite regimuri: dure, medii si moi. Cu cat regimul este mai dur, cu atat curentul de sudare este mai mare, iar timpul de conectare pana la intreruperea curentului este mai mic.

La sudarea cu masinile actionate cu pedala, regimurile sunt in general moi, iar timpii de trecere a curentului prelungiti; la sudarea cu masinile automate, regimurile folosite sunt dure sau medii.

Masini de sudare in linie

Masinile de sudare in line sunt prevazute cu doua role electrozi 3 si 5, intre care se introduc tablele de sudat. Presiunea dintre role se obtine cu ajutorul pedalei, care actioneaza un arc puternic de apasare a rolelor. Rola superioara 3 (cuprinsa in corpul 1), care imprima miscarea de inaintare, este antrenata de motorul electric 10 prin melcul 2, axul cardanic 6 si un reductor. Curentul dat de transformator se regleaza cu ajutorul unui comutator in trepte.

Rolele-electrozi pot fi dispuse longitudinal, adica pe aceeasi directie cu bratele portrole, conform figurii, sau transversal fata de acestea, ceea ce se obtine prin rotirea axului 11 cu 90°; la partea inferioara, carcasa 4 cu rola inferioara 5 se schimba cu ansamblul 7,8 si 9, la care se leaga axul cardani 6. Masinile moderne sunt echipate cu cilindri pneumatici, cu ajutorul carora se obtine o presare uniforma; vitezele de sudare variaza in limitele 0,8-4,4 m/min.

Procedeul se foloseste la sudarea rezervoarelor, a conteinerelor si a ambalajelor din table de otel in industria de automobile, tractoare, bunuri de consum etc. Prin acest procedeu pot fi sudate si tevi pe generatoare.

Banda de otel, dupa ce este transformata intr-un semifabricat de teava 1, este introdusa intre doua role de presare 2, iar prin rolele 3 de la partea superioara se introduce curentul de sudare. Prin dezvoltarea caldurii si presarea rolelor se obtine cusatura la partea superioara. Cu aceasta schema se sudeaza tevi din otel carbon si slab aliat cu grosimea peretului intre 0,5 si 2 mm.