 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
Operatiile de presare la rece se executa cu ajutorul ;
-stantelor pentru operatii de perforare ,decupare
-martite pentru operatiile de ambutisare ,bordurarea,umflare ,crestare etc
Clasificarea stantelor si matritelor in functie de nr de operatii ;
-simple
-cu actiune combinata
Cele cu actiune combinata pot fi :
-cu actiune succesiva
la care exista operatii diferite de presare in decursul mai multor curse ale berbecului presei insa la fiecare post de lucru executa un singur tip de operatie.
-cu actiune simultana care executa operatii de presare toate la o singura cursa a berbecului pentru o singura asezare a semifabricatului (au precizie ridicata)
-cu actiune combinata care executa operatii diferite de presare atit simultan cit si succesiv in decursul a doua sau mai multe curse.
Elementele constructive principale ale stantelor si matritelor sint :
-placa de baza
-placa de cap
-placa port poanson
-elementele de ghidare ale semifabricatului
-poansoane
-placi active
-elemente de ghidare ale matritei
-elemente de aruncatoare ,inele de retinere etc
Placa de baza este partea inferioara a matritei catre trebuie sa permita fixarea rigida si centrarea placiiactive iar suprafata de sprijin pe masa presei sa fie suficient de mare pentru a putea prelua solicitarile ce apar in timpul operatiilor de presare. Contine bucsele de ghidare inferioare .
Placa de cap este partea superioara a matritei care permite fixarea placii port poanson si a cepului pentru montarea pe berbecul presei,de asemenea ea contine bucsele de ghidare superioare. Constructiv ea este asemanatoare cu placa de baza .
Exista mai multe tipuri de placi de cap respectiv de baza :
-cu doua coloane in spate
-cu doua coloane pe diagonala
-cu patru coloane etc
Placa port poanson serveste la fixarea poansoamnelor pe placa de cap in pozitiile prescrise pe desen.
Poansonul este un organ de masina care apartine stantei sau matritei situat de obicei in partea superioara a matritei si care actioneaza asupra semifabricatului realizind efectiv operatia respectiva .
Forme constructive de poansoane :
Poansoanele in general sint constituite din doua parti :
-partea activa care participa efectiv la realizarea operatiei
-partea de fixare prin care el este fixat in placa port poanson
Placi active sint elemente constituente ale matritelor situate de obicei in partea inferioara a acestuia si care concura impreuna cu poansonul la realizarea operatiei
Forme de placi active :
-placi monobloc care se utilizeaza in general pentru placi mai mici pentru productie de serie mica
Dimensiunile placilor depind de grosimea materialului care va fi prelucrat ,la fel ca poansoanele sint realizate din doua parti :
-parte de fixare
-partea activa
in afara de acestea mai exista:
-placi din mai multe elemente constructive la care elementele active ale placilor sint introduse in placa activa sub forma de pastille care reprezinta de fapt partea activa a placii active si care se pot inlocui in caz de deteriorare. Aceste placi se folosesc la productia de serie mare sau masa .
Ghidarea matritelor se face in doua moduri
-cu elemente pachet
- coloane de ghidare se utilizeaza pentru a mari precizia de prelucrare ,ele se monteaza fie pe diagonala fie fie in cele patru colturi ale matritei
In timpul lucrului in pozitia inchisa coloana nu are voie sa depaseasca placa de cap altfel va lovi berbecul .
Cele mai utilizate elemente de ghidare a semifabricatului sint:
-rigle de ghidare care au rolul de a ghida semifabricatul in matrita astfel incit sa nu se permita deplasarea lui laterala
-cepuri de ghidare sau tampoane de ghidare au acelasi rol ca riglele de ghidare
Au rolul de a extrage materialul din placa activa si de pe poansoane
Acestea sint :
-extractoare rigide cum ar fi placile de extragere
-extractoare mobile
-Impingatoare care pot fi :
-mecanice
-pneumatice
-hidraulice
-hidropneumatice
Impingatoarele mecanice sint de forma :
Cele mai utilizate elemente de prindere sint cepurile de prindere care au
diferite forme si dimensiuni .
Cele mai utilizate elemente de asamblare si fixare ale matritelor sint :
-suruburi
-stifturi
-bride de prindere
-inele de prindere etc
Exploatarea stantelor si matritelor cuprinde :
-omologarea stantei si matritei
-executarea pieselor conform graficului de executie
-urmarirea functionarii in timpul lucrului
-remedierea defectelor ce apar pe parcurs
Inainte de montarea matritei pe masina reglorul va verifica starea de curatenie a masinii pe care monteaza aceasta matrita ,respective starea de curatenie a matritei propriuzise ,deoarece orice element depus fie pe masina fie pe matrita poate sa duca la o pozitionare gresita a acestei matrite pe masa masinii si deci la disfunctionalitati in functionarea corecta a matritei,la uzuri premature fie ale matritei fie ale presei.
Dupa aceasta reglorul va verifica constructia matritei ,modul in care se face alimentarea si evacuarea pieselor respective a deseurilor din matrita . Se va face o ungere prealabila a coloanelor de ghidare ale matritei si ale zonelor supuse frecarii din matrita. Apoi se determina dimensiunile matritei daca corepund cu posibilitatile de montare pe presa respective ,si se masoara pozitia berbecului presei fata de masa si daca aceasta corespunde se ridica berbecul in punctual mort superior si se aseaza matrita pe masa presei. Apoi se face reglarea inaltimii berbecului fata de masa ca sa corespunda cu inaltimea matritei ,acest lucru se face prin coborirea berbecului pina la punctual mort inferior si coborirea lui apoi prin reglaj pina cind atinge suprafata placii de cap a matritei. Se verifica asezarea berbecului pe placa de cap a matritei astfel incit asezarea sa fie perfect plana sa nu existe diferente de asezare de la un capat la altul lucru care se poate verifica prin metoda fantei de lumina. Se prinde matrita pe masa presei si pe berbec cu ajutorul suruburilor ,bridelor sau a altor sisteme de prindere. Se ridica berbecul presi se se fac citeva curse in gol dupa ce in prealabil s-a facut ungerea coloanelor de ghidare si a celorlalte elemente la care exista frecare in matrita. Se introduce materialul in matrita se se executa citeva bucati pentru proba concomitant cu reglajul presei astfel incit piesa sa fie buna si sa corespunda cu desenul de executie al piesei . Acest lucru se face prin masurarea fiecarei piese in timpul reglajului pina la realizarea reglajului corespunzator piesei care este buna .Dupa aceasta se trece la executarea lotului de piese programat dupa ce in prealabil a fost pregatit materialul ,containerele si alte materiale necesare bunului mers al realizarii reperelor.
In timpul lucrului se va urmarii tot timpul calitatea pieselor ,calitatea stringerii suruburilor de prindere ,modul de evacuare al deseurilor din matrita ,calitatea ungerii coloanelor de ghidare si ale celorlalte elemente aflate in miscare.
Demontarea matritelor se face in sens invers montarii cu particularitatea ca aceste matrite trebuie curatate inainte de a fi trimise in magazia de scule .Inainte de trimiterea matritei in magazie se va analiza ultima piesa si daca se constata existenta bavurilor sau diferente ale piesei fata de desenul piesei se va trimite pentru reparatii.
Masinile pentru prelucrarea prin deformare plastica la rece sint utilaje cu constructii robuste alcatuite din mai multe mecanisme si lanturi cinematice fixate pe un batiu si astfel legate intre ele incit sa permita atit obtinerea miscarii principale cit si auxiliare.
Totalitatea mecanismelor apartinind unei masini de presare care asigura elementului activ al sculei deplasarea pe o traiectorie si cu o viteza impuse de cinematica procesului de deformare plastica in vederea obtinerii miscarii principale constituie lantul cinematic principal .
Pe linga acesta exista un lant cinematic de avans care asigura deplasarea semifabricatului sau a sculei si lanturi auxiliare care asigura alimentarea cu semifabricate ,eleminarea piesei din dispozitivul de presare , fragmentarea deseului , impachetarea piesei etc .
Lantul cinematic principal la miscarea de rotatie
Miscarea efectuata de organul executor al masinii invederea executarii unei operatii si asigurarii conditiilor necesare repetarii acesteia reprezinta un ciclu cinematic .
La masinile cu miscare principala rectilinie alternativa un ciclu cinematic este echivalent cu o cursa dubla a organului executor .
Carcteristici functionale :
-forta nominala masurata in kN sau tone forta
-cursa nominala minima si maxima H si H1
-numarul de curse duble pe minut
-lucrul mecanic disponibil
-numarul de trepte de reglare
-puterea instalata in kW
-dimensiunea de gabarit lungime/latime/inaltime
-distanta de la masa presei pina la suprafata inferioara a organului executor cind acesta se afla in pozitia extrema superioara .
-dimensiunile mesei
-dimensiunile disponibile pentru fixarea matritei pe partea mobila a organului executor
-grosimea placii de suprainaltare
-limita de reglare a organului de executie
-distanta dintre doua canale de prindere alaturate
-dimensiunile canalelor de prindere
Dupa modul d edeservire :
-cu comanda manuala
-cu comanda semiautomata
-cu comanda automata
Dupa modul de actionare a comenzilor
-cu comanda manuala
-cu comanda program
Dupa pozitia batiului
-cu batiu fix -vertical
-orizontal
-inclinat
Dupa viteza de lucru
-pentru viteze mici de deformare sub 10 m/sec
-pentru viteze mari de deformare peste 10 m/sec
Dupa numarul de curse duble /culisou
-lente -sub120 curse/minut
-rapide -peste 120 curse/minut
Dupa constructie
-mecanice
-hidraulice
-pneumatice
Dupa complexitatea actionarii
-cu simpla actiune
-cu o manivela
- cu masa fixa
- cu masa reglabila
-cu doua manivele
-cu patru manivele
-cu dubla actiune
-cu tripla actiune
Sint cele mai raspindite prese la care asigurarea traiectoriei rectilinii a miscarii principale se realizeza cu ajutorul a doua sau patru ghidaje fixate pe batiu in lungul carora se deplaseaza culisoul presei .
Aceste prese pot fi de tip inchis sau deschis .Cele de tip deschis au batiul in forma literei C, ele permit deservirea usoara din cele doua directii principale fata si lateral.
Din punct de vedere constructive se impart in :
-prese cu manivela cu arborele perpendicular pa fata principala a masinii
Aceasta presa are marele avantaj ca pote fi deservita din doua directii fata si lateral .
Functionare : miscarea este transmisa de la motorul de antrenare prin intermediul curelei de transmisie la roata volanta ,de unde miscarea este transmisa apoi la arborele principal cu ajutorul cuplajului, de unde ea ajunge la bucsa excentrica de care este cuplata biela mecanismului care transforma miscarea de rotatie a arborelui motor in miscare de translatie a culisoului. Culisoul este legat de biele printr-o tija filetata cu ajutorul careia se poate face reglajul inaltimii berbecului fata de masa .La aceste tipuri de prese de obicei se poate face si reglajul cursei berbecului prin excentricitatea bucsei de care este legata biela.
-presa cu manivela cu arborele principal asezat dealungul fetei frontale a masinii
La aceasta presa miscarea se transmite de la arbore la motor prin curea la roata volanta iar prin intermediul cuplajului la arborele principal si care determina prin rotatia bucsei excentrice deplasarea berbecului (culisoului).
La presele mecanice cu dubla actiune exisa marele avantaj ca aceste prese pot executa in acelasi timp adica la o singura cursa dubla doua operatii .
Presele mecanice cu dubla actiune sint alcatuite in general din doua culisouri care se deplaseaza unul in interiorul celuilalt si sint actionate de la acelasi arbore principal realizind doua forte diferite .F si Q .
Schema de functionare este data mai jos :
Cele doua culisouri ale presei au miscarile corelate astfel incit la o cursa de lucru a presei coboara prima data culisoul exterior pentru a realiza retinerea semifabricatului iar apoi coboara culisoul interior pentru a realiza operatia de ambutisare efectiva a materialului .
Conform diagramei de lucru in momentul cind incepe rotatia arborelui cele doua culisouri incep sa coboare dar culisoul exterior coboara mai repede decit cel interior si realizeaza prinderea materialului ,dupa care el ramine in aceasta pozitie pina cind culisoul interior coboara si face ambutisarea iar apoi dupa ce s-a terminat complet deformarea plastica ambele culisouri se ridica inapoi in cursa de revenire.
0o Unghiul de rotatie al 1800 arborelui principal 3600
Modul de functionare al presei :
Miscarea se transmite de la arborele motor prin roata de curea si curea la roata volanta care prin intermediul cuplajului transmite aceasta miscare arborelui principal al masinii. Aceasta miscare este transmisa unui angrenaj de roti dintate la care ultima roata dintata transmite miscarea unei came sau system de came care la rindul lor determina prin miscarea de rotatie a camei coborirea sau ridicarea culisoului exterior. In acelasi timp pe acelasi ax cu camele se afla arborele pe care este montat mecanismul biela manivela ce determina miscarea culisoului interior.
Reglajul inaltimii berbecului fata de masa se face si la aceasta presa ca si la celelalte prin intermediul mecanismului surub-piulita care este legat de biele . La unele prese exista posibilitatea de reglare a inaltimii mesei fata de culisou dar acest lucru este posibil doar la presele de dimensiuni mai mici .
Sint asemanatoare ca functionare cu presele aratate mai sus cu mecanism biela manivela dar acestea au un mecanism format din doua manivele ceea ce le confera mai multa robustete si siguranta in functionare .
Cele doua manivele sint actionate de la un singur arbore motor iar legatura intre ele se face printr-un mecanism de roti dintate care face transmisia miscarii intre cele doua manivele .
Miscarea se transmite de la motor prin intermediul rotii de curea la roata volanta care transmite miscarea la rotile de cuplare . Aceste roti angreneaza cu cele doua roti intermediare care la rindul lor sint in angrenare cu rotile de antrenare a manivelei si care determina miscarea bielelor cuplate cu culisoul.
Si la aceste prese se poate face reglajul inaltimii culisoului fata de masa cu ajutorul unui mecanism melc-roata melcata antrenat de un motor electric .
Sint prese ce dezvolta forte de presare foarte mari si care transforma miscarea de rotatie a motorului de actionare in miscare rectilinie-alternativa cu ajutorul unui mecanism de tip genunchi format dintr-o articulatie cilindrica cu trei elemente aflate in miscare plan-paralela .
Datorita faptului ca forta de zvoltata de aceste prese este mare mai ales la sfirsitul cursei se recomanda utilizarea lor la operatiile de stampare ,marcare ,calibrare etc .
Caracteristicile acestor prese sint :
-productivitate mare
-rigiditatea mare
-precizie mare de executie a pieselor
-conditii optime de exploatare a matritelor
-forte maxime de deformare
Sint masini pentru deformari plastice la care energia primita de la motorul de antrenare se transforma in lucru mecanic prin intermediul unui mecanism cu surub . Exista o varietate foarte mare de prese cu surub dar cele mai raspindite sint cele cu frictiune la care transmiterea miscarii de la sistemul de antrenare la mecanismul miscarii principale se face prin frecare cu ajutorul unui mecanism cu discuri frontale sau conice sau cu cuplaje speciale.
Presa mecanica cu surub cu frictiune cu discuri frontale .
Miscarea este transmisa de la motorul de antrenare prin curea la cele doua discuri de frictiune care la rindul lor transmit miscarea unui surub fixat intr-o piulita si care determina coborirea si respectiv ridicarea culisoului. Presa are si un sistem de cuplare de tip piston care preseaza rotile de frictiune pe suprafata de frecare a volantului si astfel realizeaza transmiterea miscarii .
Variantele constructive ale acestor tipuri de prese sint :
-cu 2 sau 3 discuri
-cu surub mobil
-cu piulita mobila
-cu discuri conice
-cu 2 volanti
-cu unsingur disc
-cu role sau cu tamburi etc.
Reglajul preselor se face pentru a permite montarea matritelor pe prese , pentru a reduce viteza in cazul diferitelor operatii de presare ,pentru a permite curse care sa reduca timpul de lucru deci sa creasca productivitatea sau care implica aspecte de protectia muncii sau respectarea tehnologiei etc.
Reglajul preselor se face prin reglarea :
-reglarea vitezei de deplasare a culisoului
-reglarea inaltimii culisoului fata de masa
-reglarea marimii cursei culisoului
Reglajul vitezei de deplasare a culisoului se face la presele care au variatoare de turatie fie variatoare continue fie variatoare de turatie in trepte. Cele mai utilizate sint cele in trepte deoarece se por executa constructiv mai usor cu ajutorul mecanismelor cu roti dintate si in plus ofera o siguranta in functionare si o fiabilitate mult mai mare decit variatoarele continue.
Reglajul inaltimii culisoului fata de masa se poate face prin mai multe metode :
-reglajul mesei ,care este dotata cu doua sisteme paralele -mecanism surub puilita cu ajutorul caruia se poate face o apropiere respective departare a mesei fata de culisou (berbec).
-reglajul inaltimii berbecului fata de masa se poate face
-manual prin intermediul unui mecaniem surub-piulita montat in biela ,aceasta la presele de dimensiuni mai mici
-mecanic cu ajutorul unui motor de reglaj prevazut cu un mecanism melc -roata melcata care trasmite miscarea de la motor la un system de piulite montate pe biele si care determina coborirea respective ridicarea berbecului fata de masa.
Motorul de reglaj are axul cuplat cu axul melcului astfel ca la actionarea motorului melcul determina rotirea rotii melcate care fiind legata de tija filetata face ca sa se deplaseze berbecul presei in sus sau in jos in functie de sensul de rotatie dat de la motorul de reglaj.
Reglajul cursei berbecului la presele mecanice cu simpla actiune se face manual prin rotirea intr-un anumit sens a bucsei excentrice care este elementul care determina de fapt reglajul cursei culisoului.
Acest reglaj se face prin rotatia bucsei excentrice care are excentricitatea e2 si care la reglajul maxim va da o cursa egala cu suma celor doua excentricitati e1+e2 iar la reglajul minim va da o cursa egala cu e1- e2 .
Alegerea utilajului
La alegerea utilajului se va avea in vedere :
-tipul presei si marimea cursei culisoului care trebuie sa corespunda operatiei executate
-forta dezvoltata de presa trebuie sa fie egala sau mai mare decit forta necesara presarii
-puterea dezvoltata sa fie suficienta pentru a realiza lucrul mecanic pentru operatia respective
-distanta minima intre masa si culisou sa corespunda cu inaltimea matritei
-dimensiunea mesei si a culisoului trebuie sa asigure posibiliatatea de fixare a matritei pe masa si alimentarea cu semifabricat respective evacuarea deseului.
-dimensiunile zonei de lucru trebuie sa corespunda cu matrita care se va monta astfel cea mai importanta este inaltimea utila H care este distanta dintre masa presei si culisou masurata la punctual mort inferior la cursa maxima .Este necesar ca :
H2 +10 mm Hm H-10 mm
Alte utilaje de presare la rece
Foarfecele
Foarfecele se utilizeaza pentru taierea directa cu ajutorul unor cutite de diverse forme a tablelor ,platbandelor,benzilor ,profilelor laminate sau a sirmelor.
Dupa modul de actionare foarfecele se grupeaza in :
-foarfece actionate manual
-farfece actionate mecanic
-foarfece mecanice actionate de motoare electrice
Foarfecele manuale
Servesc la taierea tablelor subtiri , a profilelor de dimensiuni mici ,a sirmelor si a metalelor neferoase. Din punct de vedere constructiv acestea se grupeaza in :
-farfece de masa
-foarfece cu batiu deschis
-foarfece cu batiu inchis
Foarfecele manuale actionate mecanic servesc in mod special la taierea tablelor dupa un contur mai complicat si in zone mai greu accesibile ca de exemplu la decuparea unor piese ambutisate a caror serie mica de productie nu face rentabila executia unor stante. Acest tip de foarfece pot fi actionate electric sau pneumatic.
Foarfecele mecanice
Sevesc la taierea tablelor cu grosimi pina la 60 mm ,a benzilor din otel ,a platbandelor si profilelor laminatede dimensiuni mari. Din punct de vedere constructiv pot fi clasificate in: -foarfece ghilotina
-foarfece cu cutite disc
-foarfece pentru profiluri curbe
Foarfecele ghilotina
Se folosesc pentru taierea in linie dreapta a benzilor ,tablelor si platbandelor cu o grosime pina la 60 mm si sint doua tipuri de foarfece ghilotina :
-cu actiune inferioara
care este mai rar folosita pentru faptu ca are dezavantajul ca o parte din masa de lucru este ocupata cu mecanismul de actionare
-cu actiune superioara
sint cela mai raspindite si au posibilitatea de taiere pina la 3200 mm si la care este posibila reglarea jocului dintre cutitul inferior si superior in functie de grosimea tablei care urmeaza a fi taiata .
Foarfecele cu cutite disc .
Caracteristica acestor foarfece este aceea ca utilizeza cutite in forma de role care prin rotire taie materialul. Cu ajutorul lor se pot debita simultan mai multe fisii de tabla ,diametrele acestor role alegindu-se in functie de grosimea materialului de taiat .
Foarfece cu role cu axe inclinate
Se folosesc in special la taierea contururilor interioare sau exterioare curbilinii cu raze de racordare foarte mici .
Foarfecele combinate
Este o masina universala care poate executa fara a schimba cutitele mai multe operatii ca de exemplu :debitarea profilelor laminate ,perforari cu ajutorul unor poansoane in aripile profilelor ,debitarea in unghi a laminatelor utilizind dispozitive speciale.
Prese hidraulice
Se deosebesc de cele mecanice prin mecanismul de actionare care consta dintr-un cilindru si un piston actionat de un lichid sub presiune (de obicei ulei hidraulic ).Presiunea necesara este produsa de o pompa antrenata de un electromotor. Culisoul presei este moontat direct pe pistonul presei supus presiunii lichidului .
In functie de conditiile de lucru si de felul semifabricatului de prelucrat presele hidraulice au batiul de diferite forme si pozitii :
-vertical
-orizontal
-inclinat
si se executa cu doi sau patru montanti.
Presele hidraulice se folosesc in general pentru executarea operatiilor de ambutisare dar cu ajutorul lor se pot executa si operatii de stantare .Dupa caracteristica operatiilor de stantare pe care le executa exista doua feluri de prese hidraulice :
-prese de tip normal dotate si cu sisteme speciale de limitarea fortei care se dezvolta in momentul ruperii materialului
-prese speciale cu triplu efect pe care se monteaza stante care au un joc foarte mic intre poanson si matrita si la care conturul de stantat este tinut sub presiune tot timpul efectuarii operatiei. Se asigura astfel o taiere completa pe toata grosimea materialului fara aparitia fenomenului de rupere.
Cu ajutorul preselor hidraulice se pot executa si operatii de calibrare sau ambutisare + calibrare la care viteza de coborire variaza astfel incit se executa mai intii ambutisarea piesei printr-o coborire lenta apoi dupa ridicarea poansonului coborirea se xecuta rapid si astfel se face calibrarea piesei .
La presele hidraulice pentru aceiasi forta de presare acestea au consumul de energie electrica mult mai mare decit presele mecanice ,din acest motiv se recomanda ca presele hidraulice sa fie utilizate numai atunci cind necesitatile tehnologice le impun .
Masini speciale
Masinile speciale sint cosntruite pentru executarea unei singure operatii sau a unui numar restrins de operatii de presare ceea ce permite simplificarea dispozitivelor de lucru. Cele mai utilizate masini de acest fel sint :
-masinile de indoit
-presele de tras pe tipar
-masinile de bordurat
-masinile de faltuit
-presele in trepte
-masinile de dresat table etc
Masinile de indoit sint de trei feluri :
-masinile de indoit cu prisma Abkant
-masinile de indoit cu rulouri
-masinile de indoit rulouri
Masinile de indoit cu prisma executa operatii de indoire sau indreptare a pieselor lungi cu ajutorul unor poansoane simple si prisme profilate ,fixate direct pe culisor respectiv pe masa masinii. Dupa felul actionarii pot fi
-mecanice
-hidraulice
Masinile de indoit cu rulouri executa operatii de indoire sub forma de cilindru cu ajutorul a trei rulouri. Prin modificarea ruluolui superior de cele inferioare se obtin cilindrii cu raze diferite.
Masinile de indoit profile se folosesc pentru indoirea profilelor presate sau laminate dupa o curba inchisa sau deschisa cu raza de curbura constanta sau variabila .In functie de modul de dispunere a rolelor se impart in :
-verticale
-orizontale
Presele de tras pe tipar se utilizeaza la executarea pieselor din aliaje de aluminiu sau magneziu cu grosimi intre 2,5-3,5 mm si din oteluri carbon cu grosimi sub 1,5 mm . Exista mai multe tipuri constructive :
-normale
-inelare
-tangentiale etc
Masinile de bordurat se utilizeza pentru prelucrarea prin deformare a marginilor exterioare ale pieselor de forma circulara cum ar fi capacele si fundurile de rezervoare etc
Masinile de faltuit executa imbinarea prin faltuire longitudinala a cilindrilor din tabla sau ansamblarea capacelor corpurilor cilindrice de orice fel. Imbinarile se caracterizeza printr-o deosebita rezistenta mecanica si etanseitate .
Presele in trepte sint prese speciale cu deschideri mari dotate cu instalatii speciale de introducere a materialului si cu mecanisme cu avans care permit deplasarea piesei de la un post la altul. Se utilizeaza in general cu semifabricate benzi sau fisii din tabla iar pe presa se executa concomitent maimulte operatii astfel incit la fiecare cursa a bebecului rezulta o piesa finita ca urmare a trecerii succesive prin aceste operatii.
Masina de dresat tabla are in componenta rulouri de dimensiuni mici prin care este trecuta tabla in vederea ecruisarii superficiale cu tasare in vederea anularii efectului fenomenului de imbatrinire asupra tablelor folosite la ambutisare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
