Tehnologia de prelucrare a filetelor

Tehnologia de prelucrare a filetelor.

Strunjirea filetelor.In tehnologia de dimensionare a filetului si a planului, strunjirea o intalnim aproape la toate tipurile de productie.Exista filete cu pas normal sau cu pas fin.prelucrarea filetelor cu diametre mari si foarte mari, cu pas pas fin se prelucreaza numai prin strunjire.Prelucrarea filetelor pana la M24 (de diametru mici) pas normal si aps fin mai pot prelucra cu filiere sau tarozi.Dupa profilul filetelor se pot strunji de asemenea toate tipurile: triunghilar, trapezoidal, patrat, rotund, etc., care prin alte procedee nu pot fi prelucrate.

Strunjirea filetelor triunghilare Schema de prelucrare:

In schema a) se prelucreaza cu avans radial la fiecare trecere care este o adancime de fapt pentru filetele cu pas mic.Daca pasul >2 fortele de aschiere cresc foarte mult pe cele 2 taisuri ale sculei si astfel se recomanda schema b), unde la fiecare trecere se deplaseaza cutitul dupa o directie paralela cu planul filetului.Aceasta deplasare se realizeaza prin combinarea a 2 deplasari, o deplasare de al sania transversala si o deplasare de la sania port cutit, dupa care se strunjeste o spira, se retrage cutitul la capatul initial al filetului si se deplaseaza la fel la o alta deplasare a cutitului dupa o directie paralela cu flancul filetului pana se executa i treceri (care se ia din tabel).Se recomanda ca ultima trecere ca ultima trecere sa se faca numai cu avans radial ca in schema a) pentru o precizie mai buna dar cu o adancime mult mai mica ca sa nu existe forte mari.In prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri atat la cele triunghilare cat si al cele profilate NU se regleaza pe pas al alicei pe = i*p, unde: p- pasul(sau un plin sau un gol), i- nr de inceputuri al filetului.Metoda cea mai utilizata este metoda de deplasare a saniei port-cutit cu o cantitae p dupa fiecare prelucrare a unei elice, deci mai intai se prelucreaza o elice cu o masina reglata la pe pana la gata(cele i treceri) dupa care se deplaseaza sania port-cutit cu p.Ex: p= 2mm, i= 3 rezulta pe = 3*2.Exista si alte metode cum ar fi predinderea in universal a unui disc gradat(0360°), astfel incat dupa prelucrarea unei elice complete se indexeaza placa gradata cu un α = 360°/i= 360°/3= 120°, si dupa aceasta se mai prelucreaza o elice.

Strujirea filetelor trapezoidale

Se observa in a) ca forma cutitului de strung este tot o forma trpezoidala si se poate aseza cu fata de la deplasare intr-un plan axial adica intr-un plan orizontal care contine axa piesei ca in a) pt unghi de inclinare al elicei relativ mic w≤6.Pentru w>6 se observa ca cutitul se inclina cu un unghi w, adica cu fata de degajare perpendicular pe planul filetului.Daca la o elicecu inclinare mare s-ar aseza cutitul ca in a), unghiul de functionare α1 si α2 vor diferi foarte mult astfel incat α2 poate ajunge la 0, rezultand imposibilitatea prelucrari prin inclinarea cutitului, cele 2 unghiuri vor fi egale, conditia de asezare fiind mul mai buna.La productia de serie mare si mai ales la suruburile cu pasul mare se procedeaza mai intai o frezare a filetului pentru ca este mult mai productiv dupa care o finisare prin strunjire.

Prelucrarea prin frezare a filetelor a)Frezarea filetelor scurte-se considera filete scurte filetele cu L≤2.5d, p<5mm.

   

Procesul e frezare este mult mai productiv deoarece se afla simultan mai mutli dinti in asezare,sculele de frezat construindu-se in 2 variante.a)scula de frezat este formata dintr-o reuniune din mai multe discuri profilate deci cu w=0, iar pentru crearea conditiei de asezare se ascuta canale paralele cu axa frezei pentru a se crea suprafata de degajare. Se observa ca prin practicarea acestor canale se formeaza mai multi dinti profilati de tip pieptene. Misc principala I este misc de rotatie a sculei de frezat care asigura si vit de aschiere vI=15..25 m/min scula fiind din otel rapid. II este o miscare mai lenta de rotatie a piesei care asigura un avans circular. III-misc de avans longitudinal. IV-misc de avans radial a sculei de frezat care se face simultan cu III a.i. la o deplasare III = 2..3 pasi, piesa este filetata.

b) se prezinta o scula de frezat cu profilul dupa o elice care are ω ω elice de pe piesa. (se obs flancurile inclinate cu ω) in acest caz ambele canale sunt inclinate la un unghi=ω a.i. francurile filetului de pe freze sa fie ┴ pe canalele .turatia frezei nf=(1000v)/πd₂fe, d₂=diametrul mediu.

S_d*z*nf=πdn_p[mm/min];

S_d= avans pe dinte de tip peptene

Z=nr de dinti de tip piepetene

nf =turatia frezei

d₂=diametrul mediul la filetul de prelucrat

nf=(s_d*z*nf)/πd₂

Frezarea filetelor lungi

Se obv ca freza are profilul unui dol dintre flancurile filetului.in functe de marimea pasului.si al diametrului se caluleaza tgω=p/d₂.Tot in functie de acestea se stabileste si nr de treceri.(luate din tabele).Procedeul se foloseste f des la prelucarea suruburilor conducatoare de la mu si mai ales la serii.

Lasandu-se adios pt strunjire de finisare ,iar la suruburi de precizie ridicata se lasa adios si pt rectificarea flancurilor.

Filetarea cu scule care materializeaza directoarea filetului

pt filete de exterior se folosesc filiere

pt filete de interior se folosesc taozii

Tarozii se construiesc in 2 variante :

a)tarozi de mana in set de 3 buc :primul executa degajarea ,al2-lea face prefinisarea iar al 3-lea face finisarea.

b)tarod de masina se executa 1buc dau cu unghiul de atac mai mare deoarece acelasi tarod are dinti de finisare,prefinisare si dinsti de degrosare.Tarozii de masina se folosesc numai la filete strapunse, la productia de serie mijlocie si serie mare (pe o parte intra pe cealalta parte iese tarodul).

Diam ce tijele ce urmeaza sa fie fitelate ext. se obtin prin strunjire anterioara cu ambele abateri negative.

Exp:pt M16→Ø16^-0.1_-0.2^.sunt abateri negative deoarece in procesul de aschiere a filetului exista si deformari plastice care cionduc la marirea diametrului si pt a nu se gripa filiera pe tija de tiletat datorita evetualului surplus de material de la deformare sau chiar din strat duce la ruperea filierei.Cu atat mai mult la filete interioare gaura trebuie sa aibe abateri positive .Pt a gasi diametrul burghiului la filete interioare se scade adancimea filetului pe diametru.

Exp:M16→D_i=16-2h, h-adancimea filetului pe raza.

In practica daca se tine cont ca filetul care are o raza de rotunjire din Stas se folosesc urmatoarele relatii:

D_i=16-1,3p, p=2mm

D_b=16-1,3*2=16-2,6=13,4mmm→13,5mm, D_b=diam burghiului.

Se merge in continuare in table si se ia burghiul imediat superior si niciodata inferior.

Pt filete cu pas fin se folosesste aceeasi formula de calcul

Exp M16x1,5

D_b=16-1,3*1,5=16-1,95=14,05→14,5

In practica mai exista si formule si mai simple numai pana la M8cu pas normal.

d_b=0,8d

pt M6→0,8*6=4,8mm

Prelucarea filetelor in vartej

   

Se observa ca scula aschietoare este un cap de frezat cu mai multe cutite .Se observa ca in ambele cazuri aceste cutite trebuie sa fie in aschiere cu fata de degajare pt eliminarea aschiilor sub actiunea gravitationala a acestora

a)reprezinta filetarea in vartej cu tangenta exterioara

b)reprezinta filatrea in vartej cu tangenta interioara

Distanta e la montaj si respective la reglarea sculei se calculeaza diferit ca pe scheme.

Filetarea in vartej se executa pe MU speciale de filetare in vartej,dar s-a putut adopta sip e un strung normal unde piesa a fost prinsa in universal cu miscarea II,iar capul de carucior care asigura avansul longitudibal este =p iar rotatia fiind data de un motor da

daelectric prorpiu.Miscarea principala in ambele cazuri este o miscare de rotatie I executata de capul de frezat cu V_I=25..35m/min daca cutitele sunt din RP3.v_II=120..180m/min daca cutitele sunt din carburi etalice.

Capul de frezat are avantajul ca se pot monta si cutite cu carburi ce asigura viteze foarte mari.Forma aschiei este sub forma de virgule.In ambele situatii se incepe cu o sectiune "O" apoi se ajunge la ssectiunea maxima apoi iar la "O".