COMPONENTELE SITUATIILOR FINANCIARE

Componentele situatiilor financiare

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind

a) bilantul;

b) contul de rezultat patrimonial;

c) situatia fluxurilor de trezorerie;

d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;

e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;

f) contul de executie bugetara.

1. Bilantul

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Pentru fiecare element din bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent.

Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative.

În bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente.

Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii se mai numesc si active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii.

Structura bilantului

A. Active

Active necurente

Active fixe necorporale

Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

Terenuri si cladiri

Alte active nefinanciare

Active financiare

Creante (peste un an)

Total active necurente

Active curente

Stocuri

Creante (sub un an)

Investitii pe termen scurt

Conturi la trezorerie si banci

Cheltuieli in avans

Total active curente

Total active

B. Datorii

Datorii necurente

Datorii (peste un an)

Împrumuturi pe termen lung

Provizioane

Total datorii necurente

Datorii curente

Datorii (sub un an)

Împrumuturi pe termen scurt

Împrumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent

Venituri in avans

Provizioane

Total datorii curente

Total datorii

Active nete (Capitaluri proprii) = Total active - Total datorii

C. Capitaluri proprii

Rezerve si fonduri

Rezultatul patrimonial

Rezultatul reportat

2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sa nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu.

În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reevaluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora, precum si cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiare precedent.

Daca valorile prevazute anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

Structura contului de rezultat patrimonial

Venituri operationale

venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor;

venituri din activitati economice;

finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala;

alte venituri operationale.

Total venituri operationale

Cheltuieli operationale

cheltuieli cu salariile si contributiile aferente;

subventii, transferuri;

cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti;

cheltuieli de capital, amortizari si provizioane;

alte cheltuieli operationale

Total cheltuieli operationale

Excedent (deficit) din activitatea operationala

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Excedent (deficit) din activitatea financiara

Excedent(deficit) din activitatea curenta

(excedent/deficit din activitatea operationala +/-

excedent/deficit din activitatea financiara)

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Excedent/deficit din activitatea extraordinara

Rezultat patrimonial

(excedent/deficit din activitatea curenta +/-

excedent/deficit din activitatea extraordinara)

3. Contul de executie bugetara

Contul de executie bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina:

a) informatii privind veniturile:

prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive;

drepturi constatate;

incasari realizate

drepturi constatate de incasat

b) informatii privind cheltuielile:

credite bugetare initiale, credite bugetare definitive

angajamente bugetare

angajamente legale

plati efectuate

angajamente legale de platit

cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)

c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate).

Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din conturile de venituri si de cheltuieli si a datelor privind rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie sau la banci, dupa caz.

În functie de natura institutiilor, de modul de subordonare si de regimul de finantare se intocmesc conturi de executie separate de catre institutiile publice:

- autonome;

- finantate integral sau partial din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

- finantate integral din venituri proprii etc.

Conturile de executie bugetara au o importanta deosebira pentru analiza executiei bugetare in cadrul institutiilor publice. Asa de exemplu, analizand prevederile bugetare si drepturile constatate cu veniturile incasate avem situatia gradului de realizare a veniturilor. Pentru cheltuieli, contul de executie ne da posibilitatea sa analizam nu numai executia bugetara, ci si eficienta folosirii resurselor bugetare, comparand cei trei indicatori importanti:

- creditul bugetar (C.B.) care este limita maxima de finantare;

- platile efectuate (P.ef.) care sunt un indicator de executie bugetara;

- cheltuielile efective (Ch. Ef.) care reflecta eficienta executiei bugetare, finalitatea finantarii bugetare.

Analiza comparativa a acestor indicatori scoate in evidenta calitatea activitatii desfasurate in domeniu din multe puncte de vedere.

Astfel analiza comparativa a platilor efectuate (P.ef.) cu creditele bugetare scoate in evidenta modul de fundamentare a bugetului (planului). Din acest punct de vedere pot exista 3 situatii:

- supraevaluare a bugetului (cand P.Ef. sunt departe de C.B., sunt mult mai mici)

- o evaluare buna (cand P.ef. sunt apropiate de C.B.)

- o subevaluare (cand P.ef. sunt aproximativ egale cu C.B., dar nevoile institutiei nu s-au acoperit integral).

Analiza comparativa a cheltuielilor efectuate (Ch.ef.) cu platile, la institutiile publice, arata gradul de finalizare a finantarii bugetare. Si din acest punct de vedere pot exista 3 situatii:

- imobilizari de fonduri (cand Ch.ef. sunt mult mai mici decat P.ef.)

o executie buna (cand Ch.ef. P.Ef.)

- acoperirea unor necesitati si pe seama resurselor din anii precedenti (cand Ch.ef. > P.ef.).

Concluzia care se desprinde este ca o buna fundamentare a indicatorilor bugetari si o buna executie se reflecta in nivelul apropriat al celor 3 indicatori. Daca de exemplu cei 3 indicatori au urmatoarele niveluri:

rezulta ca a existat o supraevaluare a indicatorilor de plan cu ocazia fundamentarii lor (P.ef. = 80; C.B. = 100%) si o imobilizare de fonduri (Ch.ef. = 70%; P.ef. = 80%).

Analiza cheltuielilor trebuie efectuata pe ansamblul lor, dar si pe structura, pentru a se evidentia acele cheltuieli la care executia este mult sub plan. De exemplu, cheltuielile de personal se realizeaza intr-un anumit automatism (luna trece, leafa merge, noi cu drag muncim), cu foarte mici abateri de la plan. De aceea, o importanta insemnata trebuie acordata celorlalte pozitii de cheltuieli a caror realizare ar presupune preocupari insistente din partea personalului si conducerii institutiei (cheltuielile pentru reparatii, achizitii si, mai ales, investitii).

Analiza trebuie sa se faca si in raport cu realizarea indicatorilor specifici de activitate, avuti in vedere la fundamentarea bugetului (numar de elevi, studenti, bolnavi, asistati etc.).

O atentie deosebita trebuie acordata si analizei ritmicitatii platilor pe luni si trimestre, pentru a evidentia unele fenomene negative: aglomerarea platilor in luna a III-a a trimestrului, in ultimul trimestru al anului, si, mai ales, in luna decembrie, pentru a nu se pierde banii.

4. Continutul celorlalte componente ale situatiilor financiare

a) Situatia fluxurilor de trezorerie

Situatia Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta:

- Încasari;

- Plati.

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe:

- Încasari;

- Plati.

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare:

- Încasari;

- Plati.

Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.

b) Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile.

Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al fiecarui element al conturilor de capital.

c) Anexele la situatiile financiare

Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note explicative.

Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare.