INTRODUCERE IN STIINTA CRIMINALISTICII

De-a lungul secolelor, dar indeosebi, de la sfarsitul secolului al XIX - lea si pana in prezent perfectionarea luptei impotriva fenomenului infractional a reprezentat o vie necesitate atat pentru societate cat si pentru juristi si celelalte categorii de persoane angrenate in lupta impotriva criminalitatii. Evolutia si progresele din ce in ce mai accentuate si mai evidente din majoritatea ariilor sau domeniilor umane i-au determinat pe acestia din urma, increzatori in aportul real al stiintei la aflarea adevarului, sa recurga la mijloace cat mai eficiente in scopul aflarii adevarului. Astfel criminalistica a jucat un rol vital in stavilirea fenomenului infractional, nu in ultimul rand contribuind in mare masura la realizarea scopului procesului penal, acela ca orice persoana vinovata de comiterea unei infractiuni sa fie trasa la raspundere si nici o persoana nevinovata sa nu fie pedepsita.

Ca stiinta multi - disciplinara, criminalistica este chemata sa exploreze din plin explozia informationala determinata de revolutia tehnico-stiintifica ce tinde sa produca modificari esentiale in dezvoltarea economico-sociala a societatii umane, in scopul atingerii acelor realizari care pot veni in intampinarea rezolvarii problemelor puse de practica judiciara penala si indeosebi de cea procesual penala.[1]

Criminalistica, mai precis, expertizele criminalistice au un rol determinant, in numeroase cazuri de comitere a unor infractiuni, in declansarea procesului penal, intrucat pe concluziile deferite de acestea se bazeaza in nenumarate cazuri inceperea urmaririi si cercetarii penale, simultan sau urmata, atunci cand este cazul, de punerea in miscare a actiunii penale, cu scopul tragerii la raspundere a celor ce se fac vinovati de comiterea unor fapte ce prezinta pericol social.

In sustinerea celor aratate mai sus, mentionam si sublinierea facuta cu ocazia celui de-al III-lea Simpozion National de Criminalistica, ce a avut loc la Bucuresti in anul 1997, si anume: "Criminalistica realizeaza o importanta infaptuire a dreptului penal. Fara criminalistica, dreptul penal ar fi numai teorie."

"Conceptul modern, dominant in intreaga lume, este in prezent cel de stiinte forensic, stiintele forensic fiind acelea in legatura cu justitia si se definesc ca ansamblul principiilor stiintifice si al metodelor tehnice aplicabile investigarii infractiunilor comise, pentru a proba existenta faptei ilicite, identificarea autorului si modul sau de a opera".[2]

In sens mai larg, literatura de specialitate priveste stiintele forensic ca fiind compuse din toate disciplinele care ajuta si concura la stabilirea adevarului judiciar, cum ar fi: criminalistica, psihiatria, psihologia legala, toxicologia legala etc. astfel criminalistica apare ca o stiinta exacta, independenta, bazata pe preluarea si adaptarea stiintelor pozitive la descoperirea si analizarea macro si micro - urmelor, inclusiv identificarea persoanei dupa semnalmente, produse biologice si ADN