OBTINEREA IMPRESINILOR DIGITALE DE LA CADRAVRE

OBTINEREA IMPRESINILOR DIGITALE DE LA CADRAVRE

Cu privire la tehnica de luare a impresiunilor digitale de la un cadavru exista o serie de deosebiri fata de modul cum se amprenteaza persoanele vii, intrucat la cadavre intervin: rigiditatea cadaverica, deshidratarea, imbibatia hidrica, putrefactia sau mumificarea.

1. Rigiditatea cadaverica¹

Aceasta actioneaza asupra articulatiilor si astfel impiedica rasucirea degetelor. Cand rigiditatea cadaverica face mai dificila luarea impresiunilor degetale, se fac miscari fortate de flexiune si extensie atat la articulatia pumnilor, cat si asupra oaselor metacarpofalangiene² Daca nu se reuseste astfel, se recomanda introducerea mainilor si antebratelor cadavrului timp de 10 - 15 min. intru vas cu apa calda.

Dupa ce rigiditatea a fost inlaturata, se procedeaza la luarea impresiunilor digitale cu aceleasi materiale ca si la persoanele vii, cu deosebirea ca in loc sa se roteasca degetele pe placa, stratul necesar de tus se aplica cu ruloul pe degete.

,, Rigiditatea cadaverica este modificarea cadaverica care consta in intarirea muschilor cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si elasticitatii" Vadimir Belis Medicina Legala, Ed. Juridica, Bucuresti. 2000.

Conform D.E.X. ,,metacarpofalangiene - format din cuv. metacarpian - care apartine metacarpului (parte din scheletul mainii cuprinsa intre carp si falange formata din cinci oase dispuse radiar) si falanga - fiecare dintre oasele mici, alungite care alcatuiesc scheletul degetelor.

Inainte de a se aplica tusul, trebuie sa se stearga degetele cadavrului cu un tampon de vata imbibata in benzina. Dupa aceea se iau cartonase dreptunghiulare, cu dimensiunile aproximativ egale cu ale unui spatiu rezervat pentru un deget pe fisa dactiloscopica, si se fixeaza in lingura de amprentat cadavre. Pe cate un cartonas se ruleaza, intr-un singur sens, fiecare deget. Cartonasele cu impresiunile obtinute se lipesc pe spatiile corespunzatoare amprentelor fiecarui deget din fisa dactiloscopica.

Din cauza aceasta, trebuie sa se noteze din timp pe spatele fiecaruia denumirea maini si a degetului, iar in momentul cand se realizeaza lipirea pe fisa este necesar sa se verifice cu toata atentia ordinea fiecarui deget, in vederea simplificarii operatiunii, in locul cartoanelor individuale pentru fiecare deget, se pot folosi benzile de carton decupate din fisa dactiloscopica decadactilara pe care sunt delimitate prin tiparire spatiile destinate amprentarii degetelor de la mana dreapta si stanga. Dupa obtinerea amprentelor papilare, benzile se lipesc pe o fise decadactilara mama. Astfel dispare si pericolul inversarii locului degetelor pe fise.

2. Deshidratarea⁵ si imbibatia hidrica

Intr-un prim stadiu, inaintea intrarii in putrefactie, stratul celular gras subcutanat se deshidrateaza, producand la pulpele degetelor o serie de cute si depresiuni ce fac imposibila luarea impresiunilor digitale. In aceste de situatii este nevoie ca sub pielea varfului degetelor sa se injecteze cu o seringa unul din urmatoarele lichide: apa calda, vaselina lichida, glicerina cu alcool, ulei de parafina sau un amestec de gelatina si glicerina, pana ce cutele dispar.

Amprentarea trebuie realizata imediat dupa introducerea in tesut a lichidului, altfel acesta se poate scurge in afara prin porii sau prin orificiul prin care a fost introdus.

Un fenomen invers deshidratarii, dar cu aceleasi consecinte de zbarcire a pielii, se petrece si cu cadavrele care au stat in apa si inca nu au intrat in putrefactie. In aceasta situatie pielea se imbiba cu apa (imbibitie hidrica), isi mareste suprafata prin dilatarea celulelor si capata o serie de incretituri.

Un procedeu care poate fi folosit fara a invinge starea de rigiditate si nici sa inoculeze parafina in stratul subcutanat este cel cunoscut sub denumirea de metoda Schifferdeckorn.

Pentru a se aplica aceasta metoda sunt necesare urmatoarele materiale: negru de fum, o pensula si doua seturi a cate cinci folii dreptunghiulare colorate pe una din parti dupa cum urmeaza:

Deshidratarea este evaporarea lichidelor din zonele superficiale ale pielii in conditiile intreruperii circulatiei sanguine, ce asigura irigarea tesuturilor" - Iftimie Valentin Vladimir Beles - "Curs de medicina legala" Ed. Fundatia "Romania de maine". Bucuresti 2002

Imbibatia hidrica este un fenomen invers deshidratarii, dar cu aceleasi consecinte de zbarcire a pielii. Ea apare in cazul cadavrelor care au stat in apa dar nu au intrat in putrefactie. In aceasta situatie pielea se imbiba cu apa si se numeste imbibatie hidrica.

- negru de fum - pentru degetul mare,

- rosu - pentru aratator,

- albastru - pentru mijlociu,

- galben - pentru inelar,

- verde - pentru degetul mic.

Se impune ca foliile sa fie subtiri, lipicioase si albe pe partea pe care urmeaza sa se ia amprentele. Amprenta se executa astfel: se prafuiesc bine cu negru de fum degetele cadavrului, folosindu-se o pensula fina din puf de marabut (o pasare africana). Dupa colorarea degetului cu pulbere neagra se ia folia corespunzatoare degetului si se lipeste bine de acesta, imprimandu-se toate caracteristicile. Foliile se aplica apoi pe fisa dactiloscopica.

3. Putrefactia¹

Creeaza dificultati foarte mari la amprenta dactiloscopica a cadavrelor, uneori fiind necesare operatii ce nu se pot efectua decat de catre medicii legisti.

In anumite cazuri, pielea de pe fata interioara a degetelor cadavrului se tumefiaza si se detaseaza, formand o basicuta. Aceasta portiune se poate taia si extrage prin incizii, in jurul unghiei si partilor laterale ale falangetei.

Pielea obtinuta este insa extrem de fragila, putandu-se rupe la cea mai usoara tractiune ce s-ar putea exercita asupra ei. Ea poate fi intarita si se conserva bine prin introducerea intr-un vas cu alcool in amestec de glicerina. In astfel de cazuri, evidentierea desenului papilar se realizeaza cel mai bine folosind tehnica fotografierii prin transparenta a epidermului.

4. Amprenta degetelor in stare de putrefactie

Desen papilar obtinut prin fotografierea dermei recoltate de pe degetul unui cadavru in stare de putrefactie; amprenta aceluiasi deget realizat cu tus tipografic.

In anumite cazuri, procesul de putrefactie aplatizeaza crestele papilare sau face sa dispara proeminentele ei de pe suprafata exterioara a degetelor; in astfel de situatii este preferabil ca fragmentele sa fie studiate pe fata lor interna, unde crestele se conserva mai bine si mai mult timp.

Intrucat aceste fragmente de piele, din cauza fragilitatii, nu pot fi colorate cu cerneala tipografica, singura posibilitate de a le scoate in evidenta o ofera fotografierea lor. In vederea executarii fotografiei, fragmentele se intind usor, cu fata interna apar negre, deci corespunzator crestelor de pe fata externa, si astfel pot fi fotografiate.

Pentru cadavrele gasite in apa si intrate in putrefactie, la luarea impresiunilor digitale se va folosi manusa mortii. In raport cu starea de putrefactie, aceasta va

,,Putrefactia este un proces distructiv, ce se desfasoara sub influenta germenilor microbieni aerobi si anaerobi, finalizandu-se prin descompunerea cadavrului" - V. Ieftimie - ,,Curs de medicina legala" ; Fundatia ,,Romania de maine", Bucuresti, 2003.

fi umpluta fie cu vata, fie cu ceara, iar apoi se vor lua impresiunile, in acela mod ca si la cadavre, dupa ce in prealabil va fi tinuta cateva zile intr-o solutie de alcool etilic in amestec cu glicerina .Nu se recomanda introducerea in formol, intrucat se intareste puternic, ca o talpa, si nu mai poate fi manevrata.

O modalitate mai simpla de luare a amprentelor dupa ,,manusa mortii" consta (atunci cand gradul mai putin avansat de putrefactie o permite)¹ imbracarea ,,manusii" pe degetele criminalistului, protejate cu manusi chirurgicale, si rularea pe rand a degetelor intinse in acest mod. O metoda deosebita de prelevare a impresiunilor papilare in faza de putrefactie este aceeasi de fotografie.

Calitatea impresiunilor papilare este alterata de anumite fenomene cadaverice cum ar fi: rigiditatea cadaverica, deshidratarea, imbibatia hidrica, mumifierea si putrefactia.

Dintre toate fenomenele cadaverice, cele mai mari dificultati in amprentarea cadavrelor le ridica putrefactia, din cauza careia se produce tumefierea si detasarea partiala a epidermei. Putrefactia nu altereaza desenul papilar, el fiind prezent inclusiv pe derma, insa prelevarea impresiunilor este dificila.

Obtinerea impresiunilor papilare se poate realiza de pe epiderma, fie de pe derma, daca epiderma a fost complet inlaturata prin putrefactie.

Epiderma, ca urmare a imbibatii hidrice si a putrefactiei, prezinta in majoritatea cazurilor numeroase cute, avand, totodata, tendinta de a se atasa de pe derma (fenomen cunoscut si sub denumirea de ,,mana de spalatoreasa") sau se poate scote de pe oasele metacarpofalangiene (care este constituita de pe fata si dosul palmei) care se prezinta ca o manusa a mortii.

In raport cu starea de putrefactie aceasta va putea fi umpluta cu vata, ceara si apoi se pot lua impresiunile sau mult mai simplu intr-un grad mai mic de putrefactie imbracarea manusii pe degetele criminalistului.

In cazul in care epiderma isi pierde din elasticitate, devine deosebit de fragila si prezinta un fenomen de aplatizare a desenului papilar, facand imposibila prelevarea corespunzatoare a desenului papilar prin rulare cu tus tipografic.

5. Impresiunile papilare prelevate cu tus tipografic

Daca desenul papilar este totusi prezent si vizibil singura metoda de obtinere a acestuia in conditii bune este metoda fotografica. In scopul acesta se procedeaza la detasarea epidermei de pe falange, iar apoi se trece la fotografierea desenului papilar.

Pentru obtinerea unui desen papilar de calitate am fixat fragmentele de epiderma intre doua lamele de sticla dupa care am fotografiat impresiunile papilare de pe suprafata interna sau externa, cu inversarea ulterioara a pozitiei cliseului.

Manusa mortii este constituita din piele de pe fata si dosul palmei si de pe degete, ce s-au desfacut de pe tesutul subcutanat., datorita putrefactiei in mediul in care se afla cadavrul.

6. Mumificarea

Este un proces distructiv ce face ca pielea sa devina aspra, uscata si zbarcita, in asemenea imprejurari, de ce cele mai multe ori, este imposibila obtinerea amprentelor prin rostogolirea ,,lingurii de amprentat cadavre in jurul degetelor". Dintre procedeele cunoscute, cel mai frecvent se aplica ,,reimprospatarea" pielii cu solutie 1-3% hidroxid de potasiu in apa.

Degetele se tin in aceasta solutie pana cand pielea revine la normal.

Se trece apoi la rotirea degetelor pe placa si obtinerea amprentelor, iar in cazul in care s-a desprins numai pielea, dupa reimprospatarea in solutie aceasta se intinde pe suport de lemn moale. Unii practicieni recomanda mulajul de latex². De asemenea se poate realiza mulaj de alginat. Mulajul de alginat trebuie folosit extrem de repede deoarece isi micsoreaza foarte repede volumul in timp.

In cadrul Serviciului Criminalistic al Politiei Municipiului Bucuresti, degetele ajunse in stare de mumificare sunt prelucrate dupa urmatoarea procedura:

- curatirea prealabil de eventualele corpuri straine (pamant vopsea etc);

- rehidratarea tesuturilor prin imersie intr-o solutie de apa si sapun la o temperatura constanta 35-37º C, timp de 3 - 24 ore;

- uscarea degetelor prin tamponare cu un material absorbant (hartie filtru, sugativa)

- indepartare eventualelor deshuamari de derma;

- tamponarea degetelor cu o solutie de 75% alcool si 25% glicerina;

- injectarea in fiecare falangeta a unei solutii de alcool si glicerina (acul se va introduce inainte santului flexoral cu circa 1cm.);

- amprentare cu tus tipografic pe fisa de hartie.

In cazul degetelor uscate, mumifiate, sau inghetate, pentru inlaturarea cutelor, redarea formei si a elasticitatii epidermei, se poate utiliza solutiei de hidroxid de potasiu in concentratie de 3 - 5 %.³

O concentratie mai mare sau o prelungire excesiva a timpului de tratare duce la inlaturarea epidermei, fiind apoi necesara prelevarea impresiunilor papilar direct de pe derma. Procesul poate fi intrerupt prin introducerea in alcool etilic timp de 15 min , apoi in acid acetic si reluat ulterior, procesul fiind astfel controlabil. Durata operatiunii de tratare cu hidroxid de potasiu poate fi de la 60 min. pana la mai multe zile si depinde de gradul de uscare si de improspatare a solutiei pe masura ce aceasta isi schimba culoarea.

Mumificarea reprezinta deshidratarea generalizata a cadavrului.

Latex = sucul laptos al anumitor plante. Din latexul arborilor de cauciuc se prepara cauciucul (conform Dictionarului tehnic, Ed. Tehnica, 1953, pag. 302

Revista ,,Criminalistica" nr. 4, anul II, iulie, 2000