ACTUL JURIDIC CIVIL

ACTUL JURIDIC CIVIL

Def: actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, a modifica ori a stinge un raport juridic civil. Ptr. ca actele juridice civile sa fie valabile incheiate, ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond, iar cand actul este solemn trebuie indeplinite conditii de forma.

Actele juridice sunt

unilaterale,bilaterale, multilaterale

patrimoniale, nepatrimoniale.

1. Conditii de fond: - CAPACITATEA

- CONSIMTAMANTUL

- OBIECTUL

- CAUZA

Conditii de forma : - PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI

- FORMA AD VALIDITATEM

- FORMA AD PROBATIONEM

- FORMA ptr. OPOZABILITATEA ACTULUI FATA DE ALTE PERSOANE, TERTI

CONDITIILE DE FOND ALE AJC

1.1 CAPACITATEA : se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de dr. civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de dr. civil.

Capacitatea de a incheia acte juridice este o parte a capacitatii de folosinta a PF si PJ. Aceasta este o premisa a capacitatii de exercitiu a pers. cealalta premisa fiind discernamantul juridic.Capacitatea este o stare de drept spre deosebire de discernamant, care este o stare de fapt. Exceptia de a incheia acte juridice civile trebuie sa fie expres prevazuta de lg.

1.2 CONSIMTAMANTUL : se intelege acea conditie esentiala de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil maifestata din exterior.

Conditii

- sa provina de la o pers. cu discernamant (Subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa. In afara de incapacitatile legale, avem si incapacitati naturale, spre exemplu: betia, hipnoza, somnambulismul Persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile. Persoana lipsita de capacitatea de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant, fie datorita varstei fragede, fie starii de sanatate mintala.

- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice aceasta conditie decurge din esenta actului juridic civil, care este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice (a crea, a modifica ori a stinge un raport juridic civil concret).   Aceasta conditie de valabilitate a consimtamantului nu este indeplinita:

cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau pura complezenta;

- cand s-a facut sub conditie pur potestativa, 'din partea celui care se obliga'

cand manifestarea de vointa este prea vaga;

- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala

- sa fie exteriorizat (este acela al consensualismului, care inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor; in alti termeni, simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul civil sa se nasca valabil din punct de vedere al formei sale. De la acest principiu exista si exceptii, cum e cazul actelor solemne, in cazul carora manifestarea vointei trebuie sa imbrace o forma speciala (de regula, forma autentica).

- sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea

VICII DE CONSIMTAMANT

Eroarea - reprezinta falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare. Eroarea nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectului conventiei.Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care s-a facut conventia.

Clasificare este de trei feluri:

eroarea-obstacol: este cea mai falsa reprezentare ce cade fie asupra naturii actului ce se incheie (adica o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte are credinta, gresita, ca incheie un alt act juridic), fie asupra identitatii obiectului (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, pe cand cealalta parte are in vedere alt bun)

eroarea-viciu de consimtamant: este falsa reprezentare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului, fie asupra persoanei contractante;

eroarea-indiferenta:este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului. In primul caz, sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta a actului juridic (deoarece nu s-a format acordul de vointa). Ca si in caz de eroare-obstacol ar trebui sa intervina nulitatea relativa, cei in cauza putand sa ceara anulabilitatea actului, dar putand s-o confirme, prin chiar executarea actului, dupa cum le dicteaza interesele in fiecare caz in parte.

Dupa criteriul naturii realitatii false reprezentata, se disting doua feluri de erori:

eroarea de fapt, care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului, valoarea, contractantul);

eroarea de drept, care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil.

Structura

In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element, de natura psihologica - falsa reprezentare a realitatii - de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale.

Conditii

elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru incheierea actului;

in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant, hotarator pentru incheierea actului juridic civil.

Dolul ( sau )Viclenia - consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina sa incheie un act juridic. Consimtamantul nu este valabil cand este surprins prin dol. Dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat.

Clasificare

Originea sa provine din dreptul privat roman - unele se distingeau intre DOLUS MALUS (dolul grav) si DOLUS BONUS (dolul usor); dupa consecintele pe care le are ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre:

dolul principal - este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului;

dolul incident, numit si incidental ori secundar - este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a prestatiei, daca e cazul).

Structura

Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente:

un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in eroare;

un element subiectiv, intentional, constand in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.

Conditii

Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, conditiile:

sa fie determinat pentru incheierea actului juridic

- sa provina de la cealalta parte.

Violenta - este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei pers. cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa inchieie un act juridic, pe care altfel nu l-ar incheia.Consimtamantul nu este valabil ccind eset smuls prin violenta. Violenta in contra celui ce s-a obligat este cauya de nulitate, chiar cind este exercitata de alta persoana decit aceea an folosul careia s-a facut conventia.

Clasificare

- dupa natura raului -fizica (atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica sau bunurile pers)

- morala ( atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei)

- dupa caracterul amenintarii - legitima (justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant)

- nelgitima ( injusta cu raul, numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulitatea actului incheiat )

Structura: are 2 elemente

elementul obiectiv ( care consta in amenintarea cu un rau)

elementul subiectiv ( consta in insuflarea unei temeri pers. amenintate)

Conditii: - sa fie determinanta;

- sa fie injusta.( nelegitima, ilicita)

Leziunea - este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii.

Structura: difera in functie de conceptia care sta la baza reglementarii ei.

conceptia subiectiva : 2 elemente:

o      unul obiectiv - constand in disproportia de valoare intre contraprestatii;

o      unul subiectiv - constand in starea de nevoie in care se gaseste cealalta parte.

- conceptia obiectiva un singur element - paguba egala cu disprportia de valoare intre contraprestatii.

Conditii: - sa fie o consecinta directa a actului respectiv

sa fie in raport cu momentul incheierii actului juridic

disporoportia de valoare intre contraprestatii sa fie vadita.

Domeniu de apilicare: are un domeniu restrans de aplicare atat din puct de vedere al pers. care o pot invoca drept cauza de anulare cat si din acela al actelor susceptibile de anulare ptr. leziune.

in primul aspect leziunea priveste minorii intre 14-18 ani

al 2-lea aspect sunt anulabile ptr leziune numai actele juridice care

o      sunt acte de administrare

o      au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal;

o      sunt lezionare ptr. minor

o      sunt comutative.

1.3 OBIECTUL - se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.

In cazul conventiei - obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga.

Conditii de valabilitate generale

sa existe - daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu este indeplinita deci actul nu este valabil;

bunul prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia "sa existe";

un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil

sa fie in circuitul civil - bunurile inalienabile nu pot forma obiect valabil al actului juridic civil.

sa fie determinat ori determinabil - trebuie respectata in toate cazurile, indiferent in ce consta obiectul conduitei partilor ( bunuri ori lucruri);

sa fie posibil - nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea poate fi de ordin material sau juridic

sa fie ilicit si moral - actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in concordanta cu lg. si cu morala.

Conditii de valabilitate speciale

cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv - nimeni nu poate obliga valabil la ceva ce nu are ori la mai mult decat are;

sa existe autorizatia administrativa prevazuta de lege

obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului

CAUZA - ( sau scopul) este acel element al actului juridic civil care conta in obiectul urmarit la incheierea unui asemenea act. Obligatia fara cauza sau fondanta pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect.Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa.

Elementele

scopul imediat ( numit si scopul obligatiei) - este stabilit pe principalele categorii de acte civile

in contractele sinalagmatice ( o parte se obliga stuund ca si cealalta parte se obliga, la randul ei)

in actele cu titlu gratuit (scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica)

in actele reale ( scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiteri lucrului, bunului)

in contractele aleatorii ( este o cauza imediata riscul)

Scopul imediat se caracterizeaza prin aceea ca este un element abstract si invariabil.

scopul mediat ( numit si scopul actului juridic ) - consta in motivul determinant al incheirii unui act juridic civil.

Conditii: - sa existe ( obligatia fara cauza nu poate avea nici un efect)

- sa fie reala ( obligatia fondata pe o cauza falsa nu poate avea nici un efect. Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic)

- sa fie ilicita si morala ( obligatia nelicita nu poate avea nici un efect. Cauza este nelicita cind este prohibita de lg., cind este contrarie bunelor moravuri si ordini publice)

Rolul cauza este un mijloc de exprimare juridica a unui interes al partilor actului juridic civil. Scopul constituie instrumentul juridic prin care jurisprudenta asigura restabilirea legalitatii si respectarea bunelor moravuri.

Proba cauzei: conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa. Cauza este prezumata pana la dovada contrarie.

Doua prezumtii:

prezumtia de valabilitate a cauzei

prezumtia de existenta a cauzei ( cauza nu trebuie dovedita)

CONDITIILE DE FORMA A.J.C.

Def: se intelege acea condite care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica ori stinge un raport juridic civil concret.

Forma AJC este folosita in "sens restrans si in sens larg

a) sens restrans - se desemneaza modalitatea de exteriorizare a vointei care este substanta AJC

o      principiul consensualismului.

b) sens larg - se desemneaza 3 cerinte de forma

o      forma ceruta ptr. valabilitatea actului AD VALIDITATEM

o      forma ceruta ptr. probarea actului AD PROBATIONEM;

o      forma ptr. opozabilitatea actului fata de alte persoane, terti.

CLASIFICAREA CONDITIILOR DE FORMA

1. in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor

- forma AD VALIDITATEM ( nerespectarea ei atrage nulitataea actului)

- forma AD PROBATIONEM ( nerespectarea ei nu atrage nevalabilitatea actului ci imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba)

- forma ceruta ptr. opozabilitatea fata de terti ( nerespectarea acestei cerinte se sanctioneaza cu impozabilitatea

2. dupa sursa care cere o anumita forma ptr.AJC

- forma legala - adica cea impusa de lg. civila;

- forma voluntara ori conventionala.

PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI

Inseamna ca simpla maifestatie de vointa este nu numai necesara ci si suficienta ptr. ca AJC sa ia nastere in mod valabil din punc de vedere al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice.

2.2 FORMA CERUTA AD VALADITATEM

Valabilitatea AJC tine seama de anumite motive

1. atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite AJ ptr. patrimoniul celui care le fac (donatia, ipoteci, conventii);

2. asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului (testamentul);

exercitarea unui control al societatii, prin org. statului (asupra actelor ce preyinta importanta juridica).

CARACTERELE

este un element constitutiv, esential al AJC ( nerespectarea atrage nulitatea absoluta a AJC in cauza)

este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa ( aceasta forma presupune maifestarea expresa de vointa)

este exclusiva - ptr. un anumit AJC solemn trebuie andeplinita o anumita forma de regula cea autentica.

CONDITII

intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta ptr. valabilitatea sa

actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala;

actul care determina ineficienta unui act solem trebuie sa imbrace si el forma speciala.

APLICATII

donatia,

subrogarea in drepturile creditorului consemtita de debitor ( subrogarea este conventionala);

ipoteca conventionala ( nu va fi constituita decat prin act autentic);

testamentul ( poate fi facut prin act autentic sau forma scrisa);

actele intre vii avand ca obiect terenuri.

FORMA CERUTA AD PROBATIONEM

Se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze AJC.

CARACTERELE

este obligatorie

nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;

reprezinta o excetie de la principiul consensualismului .

Se intemeiaza pe de o parte pe importanta anumitor AJC si pe de alta parte pe avantajul practic pe care-l prezinta o asemenea forma.

Sanctiunea nerespectarii formei ceruta Ad Probationem nu consta in nevalabilitatea actului ci in imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba.

APLICATII - nu exista.

2.4 FORMA CERUTA PTR. OPOZABILITATEA FATA DE ALTE PERSOANE , TERTI

Inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit lg., ptr. a face AJC opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Justificarea acestei forme se gaseste in ideea de protectie a tertilor. Sanctiunea consta in inopozabilitatea AJC.

APLICATII

publicitatea imobiliara ( sist. Cartii funciare )

publicitatea constituirii gajului;

notificarea cesiunii de creanta

darea de data ceruta inscrisului sub semnatura privata

inregistrarea prevazuta de lg. in materia inventiilor

publicatiile necesare an materie de concesionare, inchiriere si locatia gestiunii.