Administratia publica centrala

Administratia publica centrala

1. Guvernul Romaniei

Guvernul Romaniei este numit de Presedinte, pe baza votului de investitura din parlament.

Mandatul Guvernului inceteaza la data validarii alegerilor parlamentare.

Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar fiecare membru al Guvernului raspunde politic solitar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.

Atributii:

atributii cu privire la executarea legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;

atributii cu privire la conducerea si controlul activitatii ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale;

atributii privind elaborarea proiectelor de legi si supunerea spre aprobare Parlamentului;

atributii privind desfasurarea activitatii economico-financiare si sociale;

alte atributii in realizarea politicii interne;

alte atributii in realizarea politicii externe.

Guvernul isi desfasoara activitatea in sedinte de lucru convocate si conduse de primul-ministru, la care pot participa si invitati a caror prezenta se apreciaza a fi utila.

Potrivit prevederilor Constitutiei, guvernul adopta hotarari si ordonante, ce sunt acte complementare legii, care dezvolta si concretizeaza dispozitiile acesteia, in scopul unei cat mai cuprinzatoare si oportune executari a legii.

In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, care intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.

Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de catre primul-ministru, se contrasemneaza de catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

In sfera administratiei publice centrale, mai sunt cuprinse si alte categorii de autoritati (altele decat ministerele) subordonate nemijlocit Guvernului, ce poarta diverse denumiri: agentie (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Agentia Nationala pentru Privatizare, Agentia Romana de Dezvoltare), comisie (Comisia Nationala pentru Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Comisia Nationala de Informatica), secretariat de stat (Secretariatul de Stat pentru Culte, Secretariatul de Stat pentru Handicapati, Secretariatul de Stat pentru Problemele revolutionarilor din Decembrie 1989), oficiu (Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor), birou (Biroul Roman pentru Metrologie Legala), institut (Institut Roman de Standardizare), administratie (Administratia Nationala a Rezervelor Materiale).

Conducatorii acestor autoritati subordonate Guvernului, desi sunt asimilati cu functia de secretar de stat, presedinte, director general, indiferent insa, de denumirea functiei pe care o ocupa, in exercitarea atributiilor ce le sunt conferite, au competenta de a emite ordine si instructiuni, al caror regim juridic este identic cu cel al actelor emise de ministri.

O  r g a n i z a r e a u n u i m i n i s t e r

2. Presedintele Romaniei

Constitutia prevede ca Presedintele republicii reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice, exercitant functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Atributiile conferite de Constitutie Presedintelui Romaniei pot fi grupate in urmatoarele categorii:

atributii privind legiferarea (promulgarea legilor);

atributii privind functionarea puterilor publice, cum sunt: prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita, participarea la sedintele Guvernului si prezidarea acestor sedinte, organizarea referendumului in probleme de interes national si dupa aprobarea prealabila a Parlamentului;

atributii privind organizarea unor autoritati publice: dizolvarea Parlamentului, desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament, revocarea si numirea ministrilor in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, numirea a trei judecatori la Curtea Constitutionala, numirea in functie a magistratilor, acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral;

atributii privind apararea tarii si a ordinii publice: declararea, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii fortelor armate; luarea de masuri pentru respingerea oricarei agresiuni armate indreptate impotriva Romaniei, instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta;

atributii in domeniul politicii externe: incheierea tratatelor si supunerea lor spre ratificare Parlamentului, acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state;

alte atributii, cum sunt: conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare, acordarea gratierii individuale.

In Romania, desemnarea in functia de sef al statului se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Mandatul este de cinci ani si este limitat la cel mult doua mandate succesive. El este incompatibil cu calitatea de membru al vreunui partid politic.

In exercitarea atributiilor sale, seful statului emite decrete.