 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
DREPTUL DE PROPRIETATE
Obiectivele cursului:
Concepte:
Conceptii privind dreptul de proprietate.
Potrivit prevederilor art.480 Cod civil " Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
Articolul urmator din Codul civil ( art.481) "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afara numai pentru o cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire".
Prin drept absolut intelegem ca acest drept este opozabil tuturor.
Ideea de drept exclusiv evidentiaza faptul ca acest drept se exercita numai de catre titularul sau, cu toate atributele recunoscute de lege, prin excluderea altor persoane. Aceasta nu inlatura insa posibilitatea ca un lucru sa fie in proprietatea mai multor persoane/mai multi titulari de drept.
Notiunea de proprietate dainuie de la inceputurile omenirii, aceasta stand la baza dezvoltarii societatii omenesti.
Este o institutie juridica deosebit de complexa, aflata intr-o permanenta evolutie.
Nu trebuie negat nici faptul ca dreptul de proprietate este considerat ca indeplinind si o functie sociala fara ca aceasta functie sa fie in contradictie cu incurajarea si ocrotirea proprietatii individuale.
Odata cu revolutia franceza (1879) au fost suprimate toate aceste drepturi si redevente ce apasau asupra pamantului si se revine la simplitatea proprietatii din dreptul roman, proprietatea funciara devenind libera iar proprietarul dobandeste un drept exclusiv ce nu mai este restrans prin drepturi suprapuse.
Dezmembramintele proprietatii sunt reduse la doua: uzufructul si servitutile.
II. Definitia dreptului de proprietate si caractere juridice .
Pentru a defini dreptul de proprietate este necesar a se pune in evidenta atributele esentiale pe care acesta le confera titularului: posesia, folosinta si dispozitia.
Dar simpla intrunire a atributelor prin care se exteriorizeaza acest drept nu este suficienta, pentru definirea sa fiind necesar a se preciza pozitia specifica a celui caruia el apartine.
Spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiasi bun, proprietarul exercita atributele juridice specifice in putere si in interes propriu.
In putere proprie intrucat se supune numai legii. Alte persoane pot exercita unele din atributele dreptului de proprietate in virtutea puterii transmise de proprietar si in conformitate nu numai cu legea dar si cu vointa proprietarului care concretizeaza si fixeaza limitele de exercitare.
In interes propriu; chiar daca titularii altor drepturi subiective urmaresc realizarea unor interese proprii, proprietarul este singurul subiect de drept ce exercita (direct sau indirect) plenitudinea atributelor proprietatii in propriul sau interes.
Sintetizand, acest drept are specific urmatoarele elemente:
- sub aspect economic este un drept de apropriere a unor bunuri;
- exprima o relatie sociala ( de apropriere );
- cuprinde in continutul sau atributele posesiei, folosintei si dispozitiei;
- aceste atribute sunt exercitate de proprietar prin puterea si in interesul sau propriu.
Definitie: Este un drept subiectiv care da expresia aproprierii unui bun, drept care permite titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel bun in putere proprie si in interes propriu cu respectarea legislatiei existente.
Codul civil defineste acest drept potrivit art. 480, aproape similar cu textul din Codul civil francez (art.544) sau cel italian - art.436.
Codul civil german (din anul 1900) nu face nici o mentiune despre caracterul absolut al dreptului de proprietate. (art. 903).
III. Continutul juridic al dreptului de proprietate.
Plecand de la definitia acestui drept data de dispozitiile art.480 Cod civil se retine ca dreptul de proprietate confera titularului sau trei atribute esentiale : de a folosi bunul (jus utendi), de a-i culege fructele (jus fruendi) si de a dispune de bun (jus abutendi).
Jus utendi - presupune exercitarea unei stapaniri efective a bunului in materialitatea sa, direct si nemijlocit. In privinta bunurilor consumptibile de regula uzul se confunda cu dreptul de a dispune.
Jus fruendi - dreptul proprietarului de a-si pune bunul in valoare prin exploatarea sa ceea ce conduce la culegerea fructelor si productelor.
Acest drept presupune atat acte materiale cat ti acte juridice.
Ex. Acte materiale de culegerea fructelor sau productelor dar le poate culege si ca urmare a incheierii de acte juridice : contract de inchiriere, contract de imprumut etc.
Jus abutendi - consta in prerogativa proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului sau atat din punct de vedere material dar si juridic.
Inalienabilitatea este intotdeauna vremelnica si relativa (daca exista) si nu poate exista decat in cazurile expres prevazute de lege. Astfel, legea poate sa impuna necesitatea unei autorizari prealabile pentru a putea instraina un bun sau poate institui un drept de preemtiune in caz de instrainare, pentru anumite categorii de persoane.
IV. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate.
Din definitia si continutul dreptului de proprietate se evidentiaza si caracterele sale juridice.
In discutarea acestora nu trebuie uitat faptul ca dispozitiile art.480 c.c. retin ca dreptul de proprietate este un drept "exclusiv si absolut". La acestea trebuie adaugat si caracterul perpetuu al dreptului de proprietate.
Drept absolut - prin aceasta caracteristica, acest drept se deosebeste de toate celelalte drepturi reale. El este singurul drept real complet caci confera titularului sau exercitiul tuturor prerogativelor.
In cazul altor drepturi reale se poate exercita numai stapanirea si folosinta bunului pe cand dreptul de dispozitie apartine numai titularului dreptului de proprietate.
Ca acceptie, si intotdeauna temporara, legiuitorul poate impune anumite restrictii in exercitiul acestui drept atunci cand este nevoie de protectia sau realizarea unor obiective de interes general avand grija sa asigure un just echilibru intre protejarea intereselor proprietarului si luarea in considerare a interesului general.
Drept exclusiv - Acest caracter decurge din faptul ca titularul dreptului este indreptatit sa exercite singur toate prerogativele .
El poate utiliza bunul asa cum doreste fara ca o alta persoana sa poata interveni in exercitiul acestui drept. De asemenea titularul dreptului de proprietate este singurul care poate dezmembra acest drept prin consimtirea ca anumite prerogative sa fie exercitate de alte persoane, ca drepturi reale sau drepturi de creanta iar in cazul proprietatii comune atributele proprietatii sunt exercitate concomitent de mai multi titulari.
Drept perpetuu - Acest caracter presupune ca dreptul de proprietate dureaza atata timp cat subzista bunul care ii formeaza obiectul. Deci dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp. El nu este un drept viager, putand fi transmis prin succesiune. De asemenea el se poate transmite prin acte intre vii.
Pe de alta parte el este un drept care poate exista indiferent de exercitarea lui. Daca legea nu il obliga, proprietarul poate sa nu uzeze de bunul sau.
Ca o consecinta a acestui caracter, actiunea de aparare a sa respectiv actiunea in revendicare, este imprescriptibila extinctiv.
Din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate rezida si posibilitatea ca in anumite situatii speciale sa fie posibila reconstituirea sa.
V. Felurile proprietatii in raport de titular.
Pentru a face orice clasificare este necesara raportarea la anumite criterii.
Ca drept subiectiv patrimonial, dreptul de proprietate este un drept real principal ce apartine unui anume subiect de drept caruia ii confera prerogativele analizate anterior.
Pe de alta parte exercitiul acestor prerogative difera intrucat regulile in baza carora este pus in valoare dreptul de proprietate sunt diferite. Aceste reguli pot determina un regim juridic distinct pentru categorii sau forme de drepturi de proprietate.
Practic, dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale de drept sau unor subiecte colective.
De asemenea, dreptul de proprietate poate sa ne apara ca fiind pur si simplu - atunci cand prerogativele sunt exercitate de un singur titular asupra aceluiasi bun sau aceeasi masa de bunuri sau este afectat de modalitati - cand prerogativele sunt exercitate concomitent de mai multi proprietari asupra aceluiasi bun.
VI. Clasificari.
- drept de proprietate publica - exercitat numai de subiecte de drept public : statul si unitatile administrativ teritoriale iar bunurile ce compun acest drept sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, fiind scoase din circuitul civil.
- drept de proprietate privata - poate apartine oricarui subiect de drept, inclusiv subiectelor de drept public. Bunurile se afla in circuitul civil general. Acest drept poate apartine atat unor subiecte colective de drept cat si persoanelor fizice privite individual.
Subiecte colective de drept privat pot fi : statul si unitatile sale administrativ teritoriale, societatile comerciale, societatile agricole, asociatiile cu scop lucrativ, partidele politice, fundatii, organizatii de cult.
Subiecte individuale ale dreptului de proprietate sunt numai persoane fizice.
Subiecte pentru pregatirea in vederea evaluarii finale:
Stabiliti care sunt functiile indeplinite de dreptul de proprietate si care sunt dezmembramintele acestuia.
In ce consta continutul juridic al dreptului de proprietate si care sunt caracterele sale juridice?
Definiti dreptul de proprietate privata si precizati asemanarile si deosebirile lui fata de dreptul de proprietate publica.
Teste grila:
Dreptul de proprietate este un drept:
a) perpetuu;
b) inclusiv;
c) relativ.
2. lus fruendi:
a constituie o prerogativa a dreptului de proprietate;
b) constituie un caracter al dreptului de proprietate;
c) reprezinta dreptul de a culege fructele bunului, prerogativa exercitata de proprietar in virtutea dreptului de accesiune.
3. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se explica prin:
a) posibilitatea titularului dreptului de proprietate de a exercita toate prerogativele acestui drept, in putere proprie si in interes propriu, fara a fi necesar concursul altor persoane;
b) posibilitatea titularului dreptului de proprietate de a exercita in mod concomitent toate atributele dreptului de proprietate: usus, fructus si abusus cu durata nelimitata in timp a acestuia
4. Dupa regimul juridic aplicabil, dreptul de proprietate se clasifica in:
a) dreptul de proprietate apartinand persoanelor fizice si dreptul de proprietate apartinand persoanelor juridice
b) dreptul de proprietate publica si dreptul de proprietate privata.
c) dreptul de proprietate apartinand cetatenilor romani si dreptul de proprietate apartinand cetatenilor straini
5.Dreptul de proprietate publica:
a) apartine numai statului
b) se exercita numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ
c) este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
