Diversitatea sistemelor de drept

Diversitatea sistemelor de drept

Asa cum analizeaza profesorul Victor Dan Zlatescu in lucrarea sa "Panorama marilor sisteme contemporane de drept", trecerea in revista a alcatuirilor juridice aplicabile in prezent in diferite state releva categorii mai largi, gruparea sistemelor juridice nationale, obiect prin excelenta al dreptului comparat inteles nu ca un ansamblu de norme de drept, aplicabile in raporturile sociale, ci ca "un ansamblu de procedee potrivit carora se realizeaza compararea unor norme, unor reglementari, unor institutii sau unor sisteme juridice nationale cu norme, reglementari, institutii sau sisteme juridice din alte tari, in scopul practic de a evidentia asemanarile si deosebirile dintre ele si a propune imbunatatirea unora sau celorlalte"

Preocuparile comparatiste in domeniul juridic, gruparea sistemelor nationale in configuratii mai mari au apelat la diferite criterii si au produs diferite denumiri.

Astfel cu privire la criteriile invocate autorul mentionat identifica si analizeaza in literatura de specialitate, consacrata in special sistemelor de drept privat: rasa (Sauser-Hall); gradul de evolutie si de cultura al diverselor comunitati umane; preponderenta legii, cutumei sau religiei (Levy Ullman); identitatea relatiilor de productie, existenta proprietatii socialiste care au configurat sistemul de drept "socialist", s.a.

Terminologia care desemneaza rezultatul gruparii unor sisteme nationale de drept in functie de diverse criterii, cuprinde denumiri ca: familii de drept, mari sisteme de drept, tipuri de drept.

In teoria dreptului comparat s-a generalizat, cu unele diferentieri de nuante clasificarea facuta de profesorul René David - cu privire la care vom incerca o privire foarte sumara - in mari sisteme sau familii de drept in functie de comunitatea principiilor, izvoarelor, a limbajului juridic. Astfel sunt retinute pentru analiza: familia sau sistemul romano-germanic, familia sau sistemul de common-law; marele sistem de drept "socialist"; sistemele religioase si traditionale

Unii autori (ex. F.S.Canizares) reduce toate aceste sisteme la trei grupe: occidentale, socialiste si religioase.

Cat priveste clasificarea pe tipuri de drept, teoria marxista pornind de la teza caracterului exclusiv de clasa al dreptului, retine patru tipuri de drept: sclavagist, feudal, burghez si socialist. Pornindu-se de la criteriul evolutiei istorice a dreptului s-ar putea distinge ca tipuri istorice de drept: dreptul incipient (spre sfarsitul comunei primitive); dreptul antic; dreptul medieval; dreptul modern; dreptul contemporan. Acesta din urma desi are sau tinde sa aiba unele trasaturi comune, mai ales datorita influentei tot mai pronuntate a dreptului international, se diferentiaza in mai multe grupe, unele dintre ele corespunzatoare sistemelor sau familiilor de drept amintite in clasificarea precedenta. Astfel, am putea diferentia, desigur relativ si conventional, urmatoarele grupe: dreptul societatilor democratice in care se include si dreptul din tarile foste socialiste, aflate in faza de tranzitie spre democratie si statul de drept; dreptul tarilor in curs de dezvoltare sau a lumii a III-a, care mai pastreaza puternice elemente traditionale si religioase.

O alta clasificare a societatii omenesti distinge - si putem remarca desigur un tip de drept corespunzator - societatea arhaica (holistica), preindustriala, industriala si postindustriala, fara ca aceste tipuri de societati sa fie omogene, pure, cu rupturi definitive.

Societatea informatizata, dezvoltarea puternica a relatiilor si colaborarii internationale fac posibila si necesara apropierea si influentarea reciproca a sistemelor de drept din toate tarile existente astazi pe glob. Cu atat mai mult se poate remarca acest lucru, mergandu-se pana la unificarea in tarile cuprinse in diferite forme de colaborare internationala cum este, bunaoara, Uniunea Europeana care a adus si la nasterea unui sistem propriu de drept denumit drept comunitar.