Predarea legatelor universale

Predarea legatelor universale

Legatarii universali, potrivit art. 889 C. civ., cand testatorul are mostenitori rezervatari, pot cere predarea legatului de la acestia. Mostenitori rezervatari sunt descendentii, ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor dintre care insa numai descendentii si ascendentii privilegiati sunt si mostenitori sezinari. Asa fiind, rezervatarii care sunt si sezinari pot fi solicitati sa predea legatele din momentul deschiderii succesiunii, iar sotul supravietuitor, care nu este si mostenitor sezinar, numai dupa insezinare. In doctrina s-a precizat ca acesta din urma nu poate fi tinut la predarea legatelor de la data deschiderii succesiunii ci numai de la punerea lui in posesie intrucat nu poate transmite ceea ce el insusi nu are . Punerea in posesie a sotului supravietuitor si a legatarului universal se poate realiza, fie prin intermediul procedurii succesorale notariale (gratioase), fie pe calea justitiei, in acelasi timp.

Mostenitorii rezervatari tinuti la predarea legatelor o pot face fie de bunavoie la cererea legatarilor, fara nici o alta formalitate, fie pe cale judecatoreasca daca au aparut neintelegeri intre ei si legatari. Cand legatarul se afla in posesia bunurilor care formeaza obiectul legatului universal, el poate uza de actiunea in constatare, bazata pe prevederile art. 111 C. proc. civ., iar daca nu se afla in posesia bunurilor va uza de actiunea in realizare

Predarea legatelor, s-a spus , poate fi acceptata expres sau tacit. Ea are loc expres prin eliberarea certificatului de mostenitor cu acordul mostenitorilor rezervatari, iar tacit, prin lasarea legatarului in stapanirea bunurilor, cand acestea se afla la el. Daca legatarul universal a fost instituit printr-un testament autentic, notarul competent a instrumenta eliberarea certificatului de mostenitor va cita numai mostenitorii rezervatari, iar in cazul in care nu exista astfel de mostenitori va cita numai legatarul. Daca este vorba de un testament olograf sau mistic urmeaza a fi citati si mostenitorii legali nerezervatari [art. 75 alin. (2) din Legea nr. 36/1995]. Mostenitorii legali nerezervatari, necitati, in cazul testamentului autentic pot, desigur, ataca prin actiune in justitie testamentul

Punerea in posesie a legatarului universal, potrivit regulilor consacrate in materie trebuie facuta si in ipoteza in care acesta este mostenitor sezinar, intrucat el pretinde legatul in baza testamentului si nu a legii, iar ca mostenitor testamentar nu are sezina

Legatarii universali au dreptul, potrivit art. 890 C. civ., la fructele bunurilor succesorale numai din ziua in care au cerut punerea lor in posesie, sau din ziua in care au exercitat posesiunea mostenirii cu acordul mostenitorilor legali. Ei au insa dreptul la fructe de la deschiderea mostenirii, daca nu exista mostenitori rezervatari intrucat fructele nu pot fi atribuite mostenitorilor legali nerezervatari, caci ei, prin ipoteza, au fost exheredati . Situatia este aceeasi si atunci cand nu exista mostenitori legali si chiar daca legatarii universali nu au exercitat posesiunea de la data deschiderii mostenirii.

Potrivit art. 891 C. civ., in cazul in care nu exista mostenitori rezervatari, cererea de punere in posesie a legatarului universal se va face catre notarul public competent, potrivit Legii nr. 36/1995. In caz de neintelegere intre legatarul universal si mostenitorii nerezervatari ai defunctului exheredati prin testament cererea se va adresa instantei de judecata.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 82; D. Chirica, op. cit., p. 263.

A se vedea Jud. Caracal, sentinta civila nr. 1374/1978, cu Nota de P. Cernat, supra cit.

A se vedea: D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 199-200; M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 361; M. Eliescu, op. cit., p. 79; D. Chirica, op. cit., p. 82.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 530.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 83; D. Chirica, op. cit., p. 264; Fr. Deak, op. cit., p. 531.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 80-81.