COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI IN LITIGIILE FUNCIARE

COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI IN LITIGIILE FUNCIARE

1. COMPETENTA MATERIALA IN LITIGIILE

IZVORATE DIN APLICAREA LEGII FUNCIAR FONDULUI

Potrivit art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 ,,Nulitatea poate fi invocatặ de primar , prefect , Autoritatea Nationalặ pentru Restituirea Proprietặtilor si de alte persoane care justificặ un interes legitim , iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecặtoresti de drept comun ."

Actiunile in constatarea nulitặtii absolute a titlurilor de proprietate apartine judecặtoriei in a cặrei razặ teritorialặ se aflặ terenul ce face obiectul actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate atacate .Comisiile judetene care sunt, de altfel, si emitentele titlurilor de proprietate , li s-a atribuit si o autoritate jurisdictionalặ . Titlul de proprietate ce se emite are astfel , o naturặ juridicặ complexặ conferitặ , pe de o parte , atat de caracterul autoritặtii emitente , respectiv acela de autoritate administrativặ , cat si de procedura specialặ administrativặ de emiterea actului , iar , pe de altặ parte , de caracterul drepturilor care decurg in puterea legii din acesta , respactiv dreptul de proprietate cu toate prerogativela sale : posesia , folosinta si dispozitia . Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ are rolul de a apặra persoanele fizice si juridice impotriva actelor administrative nelegale ale autoritặtilor publice si aceastặ lege , cu caracter general , se aplicặ ori de cate ori prin legi speciale nu se prevede o procedurặ deosebitặ de control judiciar al actelor administrative . Intre categoriile de acte care insặ nu pot fi supuse controlului in contencios , potrivit art.2 lit. c)din aceeasi lege ,sunt si actele administrative pentru desfiintarea sau modificarea cặrora se prevede , prin lege specialặ , o altặ procedurặ judiciarặ . De altfel , se constatặ cặ aceste dispozitii ale Legii nr. 29/1990 sunt in plinặ concordantặ cu prevederile art. 1 pct.2 C. proc. civ.,potrivit cặrora judecặtoriile judecặ plangerile impotriva hotặrarilor autoritặtilor administratiei publice cu activitate jurisdictionalặ si ale altor organe cu astfel de activitate in cazurile prevặzute de lege , precum si cu cele ale articolului 1 punctul 3 din acelasi cod , care instituie competenta tot a judecặtorilor in arice alte materii date prin lege acestora . Din intreaga economie a Legii nr. 18/1991 ( art.8-11 , art. 93 ) cat si din cea a reglementặrilor ulterioare (art.35-37 din Regulament modificat si republicat la 19 ianuarie 1993 ) , rezultặ cặ , in materie , se aplicặ o atare procedurặ specialặ de control judecặtoresc a actelor administrative emise de comisiile judetene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 . Dispozitiile Legii nr. 18/1991 trebuie intelese nu numai in sensul cặ in cazul acestei proceduri se infaptuieste activitatea de emitere a titlului de proprietate , ci si procedura de modificare , de inlocuire sau desfiintare , dupặ caz , a titlului de proprietate emis in cadrul acestei proceduri , atunci cand titlul nu este in concordantặ cu cele hotặrate de comisii sau instanta de judecatặ fie datoritặ unei erori , fie datoritặ abuzului sau relei - credinte , atat in privinta titularilor dreptulor recunoscute , cat si in privinta tertilor ce se considerặ vặtặmati prin titlul de proprietate emis . Cu alte cuvinte , notiunea « dreptul de a obtine titlul » cuprinde toate operatiile arặtate mai sus . De altfel , este de neconceput cặ hotặrarile comisiilor judetene sặ fie supuse controlului judecặtoriei cu privire atat la dreptul de a obtine titlu de proprietate , cat si la intinderea suprafetei de teren ce se cuvine reclamantului , in timp ce titlurile de proprietate , emise de aceleasi comisii judetene , sặ fie supuse controlului altor controale judecặtoresti , desi prin cererile de anulare sau modificare ale acestora din urmặ se solicitặ de regulặ a se constata tot dreptul de a obtine titlul precum si intinderea suprafetei de teren ce se cuvine . Organizarea in acest mod a competentelor de solutionare a cererilor de emitere , anulare sau modificare a titlurilor de proprietate este in concordanta si cu succesiunea reglementặrii in timp a controlului legalitặtii actelor administrative .La data intrặrii in vigoare a Legii nr. 18/1991 , Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrative era in vigoare si nimic nu l-ar fi impiedicat pe legiuitor , dacặ ar fi dorit acest lucru, sặ supunặ controlului instantelor de contencios administrativ operatiile de emitere , anulare sau de modificare a titlurilor de proprietate emise in baza Legii nr.18/1991 . Prin lege era stabilitặ o procedurặ specialặ in materie . Darea in competenta instantelor de contencios administrativ a acestor litigii privind stabilirea dreptului de proprietate in favoarea persoanelor indreptặtite ar indepặrta solutionarea acestor cauze de instantele judecặtoresti considerate chiar de legiuitor ca fiind cele firesti , indeosebi in raport de locul situặrii terenurilor in cauzặ , ar fi de naturặ sặ creeze dificultặti in administrarea probelor si sặ supunặ aceste categorii de litigii controlului unor instante necompetente de a le solutiona , dincolo de dificultặtile ce s-ar ivi in mod obiectiv , legale de cheltuieli si pierdere de timp intr-o materie in care insặsi legea cere ca lặmurirea cauzelor sặ se facặ cu celeritate si cu o procedurặ lesnicioasặ . Dacặ s-ar admite solutia cặ titlurile de proprietate trebuie supuse controlului instantelor de contencios administrativ , atunci ar trebui trase toate concluziile care decurg din aceasta , respectiv parcurgerea obligatorie a procedurii prealabile sesizặrii acestor instante , precum si respectarea termenelor prevặzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990 , care nu pot depặsi un an de la comunicarea actului atacat , inclusive sanctiunile ce intervin pentru nerespectarea acestora ceea cear fi de naturặ sặ restrangặ grav accesul la justitie al celor interesati . Constatặm cặ litigiile ivite in legặturặ cu legalitatea emiterii , modificặrii , inlocuirii sau desfiintặrii titlurilor de proprietate date in baza Legii nr. 18/1991 sunt de competenta judecặtoriilor in a cặror razặ teritorialặ se aflặ terenul asupra cặruia se stabileste dreptul de proprietate . Comisiile judetene de fond funciar nu pot dispune anularea sau modificarea titlurilor de proprietate , dacặ acestea nu au intrat in circuitul civil . Instanta solutioneazặ cauza potrivit regulilor prevặzute in Codul de procedurặ civilặ si in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecặtoreascặ .Pe baza hotặrarii judecặtoresti definitive , comisia judeteanặ care a emis titlul de proprietate il va modifica , il va inlocui sau il va desfiinta . Sentinta civilặ pronuntatặ de instanta mentionatặ la art. 58 din Legea nr. 18/1991 este supusặ cặilor de atac prevặzute in Codul de procedurặ civilặ, cu respectarea dispozitiilor legale in materie. Aceastặ dispozitie a fost modificatặ prin art.5 alin(1) din Titlu XIII al Legii nr.247/2005 , potrivit cặreia ,, Hotặrarile pronuntate de instantele judecặtoresti in procesele funciare in primặ instantặ sunt supuse numai recursului . Hotặrarile definitive si irevocabile susceptibile de inscriere in cartea funciarặ sunt communicate din oficiu de cặtre Instanta de judecatặ birourilor de carte funciarặ .

2. PROCEDURA DE SOLUTIONARE A ACTIUNILOR

IN CONSTATAREA NULITATII

In toate cazurile in care legea prevede nulitatea unor operatiuni sau acte juridice , litigiul se judecặ potrivit dreptului comun . Nulitatea operatiunilor sau actelor juridice , indeplinind in cadrul procedurii de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate , se va constata in conditiile art III din Legea nr 169/1997 . Prin sintagma «  potrivit dreptului comun » legea are in vedere , in primul rand , procedura prevặzutặ de Titlul al XIII -lea al Legii nr. 247/2005 , care se va completa cu dispozitiile de procedurặ civilặ .

Nulitatea absolutặ a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate poate fi invocatặ atat pe cale de actiune , cat si pe cale de exceptie .Nulitatea absolutặ poate fi invocatặ pe cale de exceptie in cursul unui litigiu , fie pe calea unei cereri reconventionale , fie pe calea unei apặrặri de fond .

2.1. OBIECTUL ACTIUNII IN CONSTATAREA

NULITATII ABSOLUTE

Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 , pe calea actiunii in constatarea nulitặtii absolute se poate obtine desfiintarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate , transferurilor de terenuri si actele de vanzare - cumpặrare privind constructiile afectate unei utilizặri socio - culturale . In ce priveste actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate , considerặm cặ legiuitorul a avut in vedere ,in principiu , titlurile de proprietate si procesele - verbale de punere in posesie , care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse in titlu de proprietate . Prin exceptie , in aceastặ categorie a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate , considerặm cặ se includ si hotarile comisiei judetene prin care s-au validat cererile de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate , formulate de anumite persoane , atunci cand o astfel de actiune in constatarea nulitặtii absolute este introdusặ de cặtre o tertặ persoanặ , care justificặ un interes legitim[6](o astfel de solutie este justificatặ de faptul cặ tertele persoane nu au posibilitatea de a se folosi de procedura plangerii prevặzutặ de Capitolul IV din Legea nr. 18/1991 , pentru a obtine desfiintarea hotặrarilor comisiilor judetene , de validare a cererilor unor persoane , hotặrari prin care li se creeazặ un prejudiciu .In schimb persoanele care au formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate si sunt nemultumite de hotặrarile comisiilor de fond funciar , privind modul de solutionare a cererilor lor , trebuie sặ uzeze de la calea plangerii prevặzutặ de Capitolul Ivdin Legea nr. 18/1991 ).

Dacặ actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate s-au emis in baza unei hotặrari judecặtoresti , atunci este inadmisibilặ introducerea unei actiuni in constatarea nulitặtii absolute a acestor acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate , urmand ca tertele persoane prejudiciate sặ isi valorifice drepturile lor pe calea unei actiuni petitorii , de regulặ , actiunea in revendicare[7]. O astfel de solutie este justificatặ de faptul cặ tertele persoane nu au posibilitatea de a se folosi de procedura plangerii prevặzutặ de Capitolul IV din Legea nr. 18/1991 , pentru a obtine desfiintarea hotặrarilor comisiilor judetene , de validare a cererilor unor persoane , hotặrari prin care li se creeazặ un prejudiciu . In schimb , persoanele care au formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate si sunt nemultumite de hotặrarile comisiei de fond funciar , privind modul de solutionare a cererilor lor , trebuie sặ uzeze de calea plangerii prevặzutặ de Capitolul IV din Legea nr. 18/1991 .

Se impun urmặtoarele precizặri suplimentare cu privire la acest aspect :

- dacặ reclamantul din actiunea in constatarea nulitặtii absolute a fost parte in procesul in care s-a pronuntat hotặrarea judecặtoreascặ , in baza cặreia s-a emis actul de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate contestat, dacặ acesta a fost emis cu respectarea dispozitiilor hotặrarii judecặtoresti , intrucat numai poate punein discutie situatia de fapt stabilitặ prin hotặrarea judecặtoreascặ . O astfel de imposibilitate nu poate fi fundamentatặ pe existenta unei autoritặtii de lucru judecat , avand in vedere cặ nu sunt intrunite conditiile autoritặtii de lucru judecat , cerute de art. 1201 C.civ. (lipsind identitatea de cauzặ ), ci pe necesitatea de a se asigura principiul stabilitặtii juridice , care impune ca ,, solutia definitivặ datặ de instante cu privire la orice litigiu sặ nu mai fie repusặ in cauzặ ''[8]. Dacặ insặ actul de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate nu a fost emis cu respectarea dispozitiilor hotặrarii judecặtoresti , atunci un astfel de act poate forma obiectul unei actiuni in constatarea nulitặtii absolute , fundamentatặ pe art. III din Legea nr. 169/1997 .

- dacặ reclamantul din actiunea in constatarea nulitặtii absolute nu a fost parte in procesul anterior , considerặm cặ acesta poate solicita constatarea nulitặtii absolute a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate , emise chiar cu respectarea hotặrarii judecặtoresti anterioare intrucat reclamantul are in aceastặ situatie calitatea de tert fatặ de hotặrarea judecặtoreascặ mentionatặ[9] si hotặrarea judecặtoreascặ se bucurặ doar de opozabilitate fatặ de acesta .Fatặ de aceastặ hotặrare judecặtoreascặ , terta persoanặ poate face , dovada contrarặ prin orice mijloc de probặ . Dacặ totusi terta persoanặ invocặ situatii de fapt sau de drept , care au fost retinute si analizate de cặtre instanta judecặtoreascặ anterioarặ , nu se mai pot pune in discutie aceste situatii de fapt sau de drept , intrucat s-ar incặlca principiul stabilitặtii juridice , cu exceptia situatiei in care terta persoanặ se prevaleazặ de mijloace de probặ noi , ce nu au fost avute in vedere de instanta judecặtoreascặ anterioarặ.

2.2.CONDITIILE DE EXERCITIU AL ACTIUNII

Potrivit art. III alin (2) din Legea nr. 169/1997 , nulitatea poate fi invocatặ de cặtre primar , prefect , Autoritatea Nationalặ pentru Restituirea Proprietặtilor si de alte personae care justificặ un interes legitim. In primul rand , calitatea procesualặ activặ pentru introducerea actiunii in constatarea nulitặtii absolute o are primarul sau prefectul .

Astfel potrivit art. 5 lit. 1 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 850/2005 , primarul ,,inainteazặ semnặturặ actiuni in constatarea nulitặtii absolute pentru cazurile prevặzute de art. III din Legea nr. 169/1997".O dispozitie similarặ existặ in art. 6 lit. i) din acelasi regulament in ce priveste legitimarea procesualặ activặ a prefectului de a introduce actiuni in constatarea nulitặtii absolute a titlului de proprietate . In aceste ipoteze comisia localặ sau judeteanặ de fond funciar nu au calitatea procesualặ activặ pentru a introduce o actiune in constatarea nulitặtii absolute , ele avand doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite illegal si de a sesiza , dupặ caz, primarului sau prefectului , pentru ca acestia sặ promoveze o actiune in constatarea nulitặtii absolute . Legitimarea procesualặ a acestor personae este justificatặ prin interesul intrặrii in legalitate a actelor eliberate in baza Legii nr. 18/1991 si al rezolvặrii pe cat posibil a tuturor cererilor de reconstituire in functie de actele primare .

In al doilea rand ,calitatea procesualặ activặ apartine Autoritặtii Nationale pentru Restituirea Proprietặtilor[13].

In al treilea rand , calitatea procesualặ pasivặ apartine persoanelor care justificặ un interes legitim[14].Astfel de persoane sunt acelea care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate .Desigur , dacặ sunt indeplinite conditiile coparticipặrii procesuale , cererea in constatarea nulitặtii absolute poate fi introdusặ de mai multe persoane .

In cazul unei actiuni in constatarea nulitặtii absolute , calitatea procesualặ pasivặ apartine , in primul rand , organului emitent al actului contestat , fie comisia localặ de fond funciar , fie comisia judeteanặ de fond funciar , fie prefectul .

In al doilea rand , dacặ pe calea actiunii in constatarea nulitặtii absolute se cere desfiintarea unui titlu de proprietate sau a unui proces- verbal , calitatea procesualặ pasivặ are si persoana beneficiarặ a actelor contestate.

2. CAZURILE DE NULITATE PREVAZUTE DE LEGE

Potrivit dispozitiilor art. III din Legea nr. 169/1997 , nulitatea absolutặ poate intervenii in urmặtoarele cazuri :

1. Actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptặtite , potrivit legii , la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Acestea sunt :

a) actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodatặ teren in proprietate predat la cooperativa agricolặ de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri ;

Pentru incidenta acestui caz de nulitate este necesarặ indeplinirea cumulativặ a urmặtoarelor conditii :

- existenta unor acte de reconstituire in favoarea unor persoane ;

-persoanele care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate nu erau indreptặtite la reconstituirea dreptului de proprietate , intrucat nu au avut niciodatặ teren predat la cooperativa agricolặ de productie sau la stat si nici nu au mostenit astfel de terenuri .

b) actele de reconstituire si constiturein favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari ,solicitate de cặtre acestia , in termen legal , libere la data solicitặrii , in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane , a Legii nr. 1/2000 si a prezentei legi , precum si actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public in acest scop ;

Pentru incidenta acestui caz de nulitate absolutặ este necesarặ intrunirea cumulativặ a urmặtoarelor conditii :

-existenta unor acte de reconstituirer sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea unor persoane neindreptặtite

- reconstituirea sặ se facặ pe fostele amplasamente ale fostilor proprietari ;

-amplasamente sặ fi fost libere la data solicitặrii de cặtre fostii proprietari.

c) actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi in cooperativa agricolặ de productie , nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate ;

Pentru incidenta acestui caz de nulitate este necesarặ intrunirea cumulativặ a urmặtoarelor conditii :

- existenta unor acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in favoarea altor persoane , decat fostii proprietari ai terenurilor ;

-terenurile , care au format obiectul actelor de reconstituiresau constituire a dreptului de proprietate , nu au fost inscrise in cooperativa agricolặ de productie , nu au fost predate statutului si nu au fost preluate de cặtre stat prin acte translative de proprietate ;

- fostii proprietari au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri .

Ultima conditie ,nu prezintặ relevantặ dacặ actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate au fost emise anterior cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru urmặtoarele considerente :

- dispozitiile art. II din Legea nr. 169/1997 sunt incidente cu conditia ca actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate sặ fie emise cu respectarea legii . Acesta acte nu au fost emise cu respectarea legii , intrucat pentru a fi valabile era necesar ca statul sau fosta cooperativặ agricolặ sặ fi fost proprietarii terenului ,ce a format obiectul actelor de reconstituire sau constituire , insặ prin ipotezặ statul sau fosta cooperativặ agricolặ de productie nu au dobandit proprietatea asupra acestui teren ;

- fostul proprietar are doar facultatea si nu obligatia de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri [art. 27 alin (1¹) din Legea nr. 18/1991 ] . O astfel de posibilitate este explicabilặ prin faptuk cặ , terenul fiind preluat , in mod abuziv , fostul proprietar a pặstrat calitatea de proprietar a terenului , calitate in care are posibilitatea de a revendica acest teren , chiar dacặ nu a obtinut emiterea unui titlu de proprietate , in conditiile art. 27 alin (1¹) din Legea nr. 18/1991.

d) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupặ eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament , transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau intabulat in cartea funciarặ , precum si actele de instrặinare efectuate in baza lor ;

Nulitatea absolutặ va interveni in acest caz dacặ sunt indeplinite in acest caz dacặ sunt indeplinite , in mod cumulativ , urmặtoarele conditii :

- existenta unor acte de reconstituire in favoarea fostilor proprietari , pe fostul amplasament ;

- existenta unor acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietari in favoarea unor terte persoane , asupra terenurilor care au format anterior obiectul reconstituirii dreptului de proprietate cặtre fostul proprietar ;

- actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise in favoarea tertelor persoane , au fost intocmite dupặ transcrierea actelor anterioare de reconstituire a dreptului de proprietate in registrul de transcriptiuni sau intabularea acestora in cartea funciarặ .

Nulitatea absolutặ a actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate , precum si a actelor juridice ulterioare intervine in acest caz , ca urmare a faptului cặ la data reconstituirii sau constituiriidreptului de proprietate , terenul nu se mai afla la dispozitia comisiilor locale de fond funciar , ca urmare a faptului cặ terenul fặcuse obiectul reconstituirii dreptului de proprietate cặtre fostul proprietar , fiind emis titlu de proprietate . Dacặ nu fusese emis incặ titlu de proprietate in favoarea fostului proprietar , panặ in momentul in care au fost emise acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate ,in favoarea unor terte persoane si care privesc acelasi teren , atunci nu intervine sanctiunea nulitặtii absolute prevặzute de art. III alin (1)lit.a)pct.iv.

Conditia ca titlul de proprietate sặ fi fost inscris in cartea funciarặ , aceasta nu ar trebui privitặ ca o conditie de existentặ a cazului de nulitate , intrucat aceastặ cerintặ a fost impusặ pentru a se asigura cunoasterea titlului de proprietate anterior , fatặ de terta persoanặ , care a beneficiat ulterior de reconstituirea sau constituirea dreprului de proprietate .Este posibil ca terta persoanặ sặ fi aflat anterior de existenta titlului de proprietate , emis in favoarea fostului proprietar .

e) actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in mặsura in care au depặsit limitele de suprafatặ stabilite de art.24 alin (1)din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .

Pentru incidenta acestui caz de nulitate sunt necesare indeplinirea cumulativặ a urmặtoarelor conditii :

- existenta unor acte de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in conditiile prevặzute de art. 24 din Legea nr. 18/1991 ;

- actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate au privit o suprafatặ de teren mai mare decat cea la care persoana era indreptặtitặ .

f) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au detinut anterior in proprietate astfel de terenuri .

Nulitatea absolutặ a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate va interveni dacặ sunt indeplinite urmặtoarele conditii :

- existặ acte de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere ;

-persoanele in favoarea cặrora au fost emise actele de reconstituire nu erau indreptặtite la reconstituirea dreptului de proprietate .

2. Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate in domeniul public sau privat al statului , ori in domeniul public al comunelor , oraselor sau municipiilor

Pentru a infặptui nulitatea este necesar sặ se facặ dovada cặ terenurile , care au fặcut obiectul dreptului de constituire , fặceau parte la data constituirii dreptului de proprietate din domeniul public sau privat al statului sau din domeniul public al comunelor , oraselor sau municipiulor . Nu se poate invoca nulitatea , dacặ terenul a fost declarat ulterior constituirii dreptului de proprietate ,ca fặcand parte din domeniul public sau privat al statului sau din domeniul public al comunei , orasului sau municipiului .

Actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in intravilanul localitặtilor , pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege (art.24 din Legea nr. 18/1991 , republicatặ )

Pentru incidenta acestui caz de nulitatea absolutặ al titlului de proprietate este necesarặ intrunirea cumulativặ a mai multor conditii :la data reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate terenul sặ fie revendicat de fostii proprietari , sặ existe un act de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea in favoarea unor persoane neindreptặtite, actele de reconstituire sặ priveascặ terenuri din intravilan .

4. Actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal

In conformitate cu dispozitiile art. 33 din Legea nr. 18/1991 , terenurile provenite din fostele izlazuri comunale , care au fost date in folosintặ unor cooperative agricole de productie , trebuiau sặ facặ obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea unitặtilor administrativ -teritoriale , urmand sặ fie folosite potrivit destinatiei prevặzute de lege . Pặsunile comunale provenite din fostele izlazuri comunale transmise unitặtilor de stat au un regim juridic distinct deoarece ele au trecut in proprietatea comunelor , oraselor sau municipiilor ,potrivit art. 40 (art.44 din Legea nr.18/1991, republicatặ) si au devenit bunuri care fac parte din domeniul public de interes local , conform art. 80 din Legea nr 69/1991 si art.5 din H.G. nr. 113/1992 .

Sunt lovite de nulitate actele de constituire a dreptului de proprietate asupra unor asemenea terenuri , avand in vedere cặ asemenea terenuri fac parte din domeniul public al unitặtilor administrativ -teritoriala .

2.4. JUDECATA ACTIUNII IN CONSTATAREA

NULITATII ABSOLUTE

Solutionarea actiuni in constatare se va realiza cu respectarea dispozitiilor procedurale speciale prevặzute de Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 , aplicandu-se in completare dispozitiile dreptului comun.

Nulitatea absolutặ a titlului de proprietate nu se poate solicita de cặtre reclamant ca instanta sặ oblige comisia judeteanặ de fond funciar la eliberarea titlului de proprietate[20],decat in situatia in care a urmat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate si a fost validat .

Nulitatea va fi verificatặ in raport de dispozitiile legale existente la data emiterii actului contestat [art. III alin (1) din Legea nr.169/1997 ].

Efectul principal al constatặrii nulitặtii este retroactivitatea , ceea ce inseamnặ cặ actul anulat integral sau partial de cặtre instanta judecặtoreascặ se considerặ cặ nu a existat niciodatặ[22]. Nulitatea absolutặ nu opereazặ asupra titlurilor obtinute de fostii proprietari pe alte amplasamente dacặ la intrarea in vechiile amplasamente de care au fost deposedati atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991 [art III alin (2²)din Legea nr. 169/1997].

Dispozitiile art 494 C. Civ. se aplicặ pentru terenurile ce au format obiectul actelor de reconstituire anulate unde au fost edificate constructii .

3 CALITATEA PROCESUALA A COMISIILOR

DE FOND FUNCIAR

Potrivit art. 52 alin 1 din lege , comisiile locale de fond funciar sunt autoritặti administrative. Aceastặ calificare prezintặ importantặ sub aspectul posibilitặtii de revocare a actelor administrative emise de cặtre acestea . Comisiile locale de fond funciar au posibilitatea de a revoca actele juridice emise in procesul de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, dacặ astfel de acte nu au intrat in circuitul civil .

Prefectul isi poate revoca ordinul prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate , cat timp acesta nu intrặ in circuitul civil .Comisiile locale de fond funciar pot reveni asupra mặsurii de atribuire in proprietate , atata timp cat aceastặ mặsurặ nu a fost supusặ validặrii sau invalidặrii de cặtre comisia judeteanặ de fond funciar .Actele emise de cặtre comisiile judetene de fond funciar ,ca autoritặti administrative , pot fi revocate panặ la intrarea in circuitul civil . Pot fi astfel de acte urmặtorele :

- hotặrarile de validare sau de invalidare a propunerilor efectuate de comisiile locale dacặ nu s-au formulat contestatii [art 6 lit.e) din Regulament] .

- hotặrarile de validare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de comune , orase sau municipii , precum si procesul verbal de punere in posesie a acestora [art 6 lit. k) din Regulament ]

- titlurile de proprietate emise abuziv [ art 27 alin (2²) din Legea nr. 18/1991] .

Actele emise in calitatea de autoritặti administrative cu atributii jurisdictionale nu pot fi revocate decat pe calea justitiei . Hotặrarile de validare sau de invalidare , in cazul in care s-au formulat contestatii impotriva propunerilor comisiilor de fond funciar , nu pot fi revocate decat pe calea justitiei .

Comisiile locale sau judetene de fond funciar nu au calitate procesualặ activặ pentru introducerea unei plangeri , prin exceptie si aceste organe pot avea calitate procesualặ activặ in urmặtoarele ipoteze :

- in cazul plangerii formulate fie de cặtre comisia localặ de fond funciar , fie de cặtre comisia judeteanặ de fond funciar impotriva propriei hotặrari ;

-in cazul plangerii formulate de cặtre comisia judeteanặ de fond funciar impotriva actelor administrative emise dupặ definirea activatii sale si care sunt contrare propriei hotặrari (art. 55 alin 2 din Legea nr. 18/1991).

- in cazul plangerii formulate de cặtre comisia localặ de fond funciar impotriva hotặrarii comisiei judetene prin care s-a respins propunerea de validare sau de invalidare [art 53 alin (2) din Legea nr. 18/1991] .

Potrivit art 52 alin 2 din Legea nr. 18/1991 , comisiile locale si judetene au calitate procesualặ pasivặ , in limitele competentelor lor in cazul plangerilor formulate in temeiul Legii nr. 18/1991.Instantele judecặtoresti au pronuntat solutii diferite in legặturặ cu determinarea persoanei avand calitate procesualặ pasiva in procesele ce au ca obiect obligarea la emiterea titlurilor de proprietate potrivit dispozitiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991. Unele instante de contencios - administrativ , sau intemeiat pe dispozitiile art. 4 alin.(1) din Legea nr. 69/1991 , potrivit cặrora consiliile judetene sunt persoane juridice , in timp ce prefecturile nu mai au o atare calitate in urma abrogặrii Legii nr. 5/1990 , au obligat consiliul judetean sặ emitặ titluri de proprietate si sặ plặteascặ reclamantilor daune cominatorii , pe considerentul cặ acesta este singurul care mai are calitatea procesualặ pasivặ si atributii privind emiterea titlurilor de proprietate .Aceste instante au arặtat cặ , intrucat in urma abrogặrii Legii nr. 5/1990 , prefectura a incetat sặ existe ca organ al administratiei de stat cu competentặ generalặ , pierzandu-si calitatea de persoanặ juridicặ iar comisia judeteanặ de aplicare a Legii fondului funciar nu are personalitate juridicặ , este legalặ chemarea in judecatặ a consiliului judetean in cadrul cặruia functioneazặ comisia , precum si obligarea acestuia ca parte procesualặ pasivặ , la plata daunelor cominatorii.Alte instante , intemeindu-se pe dispozitiile Legii nr.18/1991 , ca si pe unele prevederi ale Regulamenrului privind procedura de constituire , atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatặ asupra terenurilor , au considerat cặ ,consiliul judetean nu poate avea calitate procesualặ in asemenea procese. Respingandu-se actiunile prin care consiliile judetene au fost chemate in judecatặ ca pặrti procesuale pasive in procesele privind aplicarea Legiifondului funciar , s-a motivat cặ , din moment ce atributiile privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate revin numai comisiilor judetene de aplicare a acestei legi , care nu sunt subordonate comisiilor judetene , aceste consilii nu pot fi tinute sặ rặspundặ pentru activitatea comisiilor judetene de aplicare a Legii fondului funciar . Solutia adoptatặ de aceste din urmặ instante este cea legalặ . In art. 2 din Legea nr. 5/1990 , in vigoare la data adoptặrii Legii fondului funciar nr. 18/1991 , s-a prevặzut ca , panặ la formarea viitoarelor organe locale rezultate din alegeri , administratia judetelor , respectiv a Municipiului Bucuresti , municipiilor , oraselor si comunelor sặ se realizeze de prefecture si primặrii , organe locale ale administratiei de stat cu competentặ generalặ care potrivit art.13 alin (1) din aceesi lege , aveau atributii de a exercita drepturile si a indeplini obligatiile ce reveneau unitặtiilor administrative teritoriale ca personae juridice . Regimul juridic privind administratia publicặ localặ instituitặ in baza acestei legi , in art. 11 alin (1) din Legea nr. 18/1991 s-a prevặzut constituirea de comisii in fiecare comunặ , oras sau municipiu , in scopul stabilirii dreptului de proprietate , atribuirii effective a terenurilor celor indreptặtiti si eliberặrii titlurilor de proprietate , iar in alin (2) al aceluiasi articol s-a prevặzut ca aceste comisii sặ functioneze sub indrumarea unei comisii judetene ,numitặ prin decizia prefectului si condusặ de acesta . Legea 5/1990 a fost abrogatặ ulterior adoptặrii legii nr. 18/1991 , prin art. 118 din Legea nr. 69/1991[24]. Comisiile judetene de aplicare a Legii nr. 18/1991 trebuie examinatặ in raport cu noua lege a administratiei publice locale . Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 a prevặzut in art. 11 cặ guvernul numeste cặte un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti , cặ prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei publice , organizate in unitặtile administrative - teritoriale . Legea administratie publice locale in art.71 alin (1) lit.d) se prevede cặ presedintele consiliului judetean exercitặ atributiile care revin judetului in calitate de persoanặ juridicặ , dar trebuie avut in vedere cặ , potrivit art. 108 alin (2) din aceeasi lege , intre prefecti , pe de o parte , si consiliile locale , judetene si primặrii , pe de altặ parte , nu existặ raporturi de subordonare intre comisia judeteanặ de aplicare a Legii nr. 18/1991 si consiliul judetean . Se impune concluzia cặ atat intentia legiuitorului , cat si scopul urmặrit de guvern in aducerea la indeplinire a dispozitiilor Legii fondului funcir prin prevederile regulamentului de aplicare a acestei legi au fost de a mentine comisiilor judetene ca organisme separate ,independente de consiliile judetene infiintate anterior , in temeiul Legii nr 69/1991 . Potrivit art.7din H.G. nr. 728/1992 potrivit cặrora ,in exercitarea atributiilor ce le revin , comisiilor judetene sunt obligate sặ transmitặ bilunar guvernului date cu privire la numặrul proceselor - verbale de punere in posesie ce le-au fost inaintate si la numặrul titlurilor de proprietate emise , precum si din prevederea de la art. 16 din aceeasi lege , cặ prefectii , in calitatea lor de presedinti ai comisiilor judetene , rặspund in fata guvernului pentru activitatea desfặsuratặ in aplicarea Legii nr. 18/1991.Pe de altặ parte , se impune sặ se aibặ in vedere cặ dispozitiile referitoarela componenta , atributiile si functionarea consiliului judetean, inscrise in art.60-74 din Legea nr. 69/1991 , delimiteazặ aceastặ autoritatea administratiei publice de prefectul judetului care , ca reprezentant al guvernului exercitặ in baza art. 110 din aceeasi lege , controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritặtilor publice locale si judetene.

In lipsa unor raporturi de subordonare intre aceastặ comisie si consiliul judetean si prefect , ca reprezentant al guvernului sau ca presedinte desemnat prin lege al comisiei judetene de aplicare a Legii nr. 18/1991 , precum si intre aceastặ comisie si consiliul judetean , aceastặ din urmặ autoritate publicặ nu poate rặspunde pentru activitate de emitere , modificare sau anulare a titlurilor de proprietate desfặsurate de acele comisii.

Potrivit prevederilor art.11 alin(2) din Legea nr. 18/1991 , ca si din cele ale Regulamentului aprobat si modificat , in nbaza alin (3)al aceluiasi articol , prin hotặrarile guvernului la care s-a fặcut referire , rezultặ cặ aceste comisii , cu atributii de indrumare a comisiilor locale de stabilire a dreptului de proprietate , sunt organisme colegiale cu caracter special , prezidate de prefect , ce nu sunt subordinate vreunei autoritặti publice locale, ci numai fatặ de guvern , urmeazặ a se admite cặ ,in litigiile privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, comisiile judetene constituite in acest scop au calitate procesualặ pasivặ si le revine rặspunderea pentru activitatea de emitere , modificare sau anulare a titlurilor de proprietate. Asadar, primarul nu are calitate procesualặ pasivặ in cazul unei plangeri[25].

Potrivit art. 52 alin (3) din Legea nr.18/1991 , in privinta cheltuielilor de judecatặ , se aplicặ prevederile Codului de procedurặ civilặ .In present existặ posibilitatea de obligare a comisiilor locale sau judetene de fond funciar , care au avut calitatea de parte in plangerile de fond funciar si pentru care s-a stabilit culpa procesualặ , de a plặti cheltuielile de judecatặ catre partea adversặ , care a castigat procesul .