PROTECTIE SI ASISTENTA SOCIALA IN GRECIA SI ROMA
ANTICA
In
Orientul Antic nu existau politici coerente de protectie si asistenta sociala deoarece
despotii orientali nu erau preocupati decat de razboaie si constructii
grandioase. Totusi templele egiptene, asiriene si babiloniene distribuiau
periodic, prin intermediul castei preotilor, alimente populatiei sarace din
orasele respective, cu ocazia celebrarii in fiecare an a sarbatorilor dedicate
zeilor.
In Grecia antica, primele programe
de asistenta sociala au aparut in cadrul democratiei
ateniene (sec. V i.H.), cea mai avansata forma de organizare politica din
acea vreme. Statul atenian, in vremea lui Pericle, a asigurat accesul tuturor
cetatenilor la functiile publice, prin intermediul tragerii la sorti si
implicit la retributiile oferite de stat pentru demnitatile respective. Chiar
si cel mai sarac cetatean putea ajunge sa conduca statul. Pericle a facilitat
accesul tuturor cetatenilor la educatie primara si gimnaziala care a devenit
gratuita. De asemenea, sarbatorile orasului Atena erau prilejuri de distractii
pentru toti.
Republica Romana asigurat, pentru
cetateni, programe eficiente de protectie sociala. Incepand cu sec. II i. H. si
continuand cu epoca Imperiului Roman, plebei i s-au distribuit alimente
gratuite in fiecare saptamana. Practic, la Roma, in perioada Republicii tarzii,
circa 400 000 de cetateni erau hraniti din vistieria statului. In epoca
Imperiului, distribuirile gratuite de grane au fost extinse si la alte orase
populate cu cetateni romani, astfel ca milioane de oameni erau hraniti din
bugetul statului. Imparatii romani au distribuit chiar sume de bani plebei,
orientandu-se dupa dictonul "panem et circem" ("paine si circ"). Pentru a fi
aplaudati si aclamati de cetatenii romani, imparatii organizau, in cinstea victoriilor
lor militare sau cu diverse alte ocazii, sarbatori grandioase, cu lupte de
gladiatori, cu jocuri de circ, cu intreceri sportive, concursuri literare etc.,
in cadrul carora se desfasurau adevarate festine culinare. De exemplu,
imparatul Traian, dupa cucerirea Daciei, a organizat la Roma, in vara anului
106, 123 zile de sarbatoare continua, oferind pe strazile capitalei Imperiului,
hrana gratuita pentru toti si spectacole grandioase.
Plebea
romana se obisnuise sa traiasca din pomana statului si a particularilor bogati,
fara sa munceasca. In secolul al IV-lea, numarul zilelor nelucratoare intr-un
an se ridicase la 175! Spectacolele sangeroase ale circului i-au dezvoltat
gustul cruzimii.
