FORME DE INSUFICIENTA CARDIACA

FORME DE INSUFICIENTA CARDIACA

Sunt descrise mai multe forme de insuficienta cardiaca, cum ar fi insuficienta cardiaca sistolica si diastolica, cu debit crescut sau scazut, acuta sau cronica, insuficienta dreapta sau stanga si anterograda sau retrograda. Aceste forme sunt utile mai ales in clinica, in special in stadiiile incipiente ale bolii; ulterior, pe masura, ce insuficienta cardiaca cronica avanseaza, diferentierile dintre aceste forme se sterg.

Insuficienta cardiaca de tip sistolic sau diastolic:

Diferenta dintre cele doua tipuri de insuficienta cardiaca, este legata de faptul ca principala anomalie este incapacitatea ventriculului de a se contracta normal si de a ejecta o cantitate suficienta de sange (insuficienta de tip sistolic) sau incapacitatea de a se relaxa si umple normal (insuficienta de tip diastolic). Principalele manifestari clinice ale insuficientei cardiace sistolice sunt consecinta unui debit cardiac scazut, cu aparitia oboselii, a senzatiei de slabiciune, scaderea tolerantei la efort si alte simptome legate de hipoperfuzie, in timp ce manifestarile clinice din insuficienta de tip diastolic sunt datorate in principal cresterii presiunii de umplere. In multe cazuri, mai ales la pacientii care prezinta atat hipertrofie cat si dilatatie ventriculara, tulburari ale contractilitatii coexista cu tulburarile de relaxare.

Insuficienta cardiaca de tip diastolic poate fi produsa de o crestere a rezistentei la umplerea ventriculara precum si de o scadere a capacitatii diastolice a ventriculului (pericardita constrictiva, cardiomiopatiile restrictiva, hipertrofica si hipertensiva), de tulburarea procesului de relaxare ventriculara (ischemie acuta miocardica, cardiomiopatie hipertrofica) si de fibroza si infiltrarea miocardului (cardiomiopatia dilatativa, ischemica cronica si restrictiva).

Insuficienta cardiaca cu debit crescut sau scazut: prima apare secundar bolilor cardiace ischemice, hipertensiunii, cardiomiopatiei dilatative, valvulopatiilor si bolilor pericardului, in timp ce a doua apare la pacientii cu insuficienta cardiaca si hipertiroidism, anemie, sarcina, fistule arteriovenoase, beri-beri, si boala Paget. In practica, totusi, cele doua forme de insuficienta cardiaca nu pot fi intotdeauna separate.

Insuficienta cardiaca acuta sau cronica: insuficienta cardiaca acuta este de obicei in mare parte sistolica , iar reducerea brusca a debitului cardiac duce la hipotensiune sistemica fara edeme periferice. In ciuda acestor diferente clinice evidente, nu se poate face o distinctie fundamentala intre cele doua tipuri de insuficienta cardiaca, acuta si cronica.

Insuficienta cardiaca stanga sau dreapta: multedin manifestarile clinice ale insuficientei cardiace se produc prin acumularea in exces a fluidelor in spatele unuia sau a ambilor ventriculi. Aceste fluide se acumuleaza de obicei in amonte de acea cavitate cardiaca afectata initial. De exemplu, la pacientii la care ventriculul stang este suprasolicitat mecanic (stenoza aortica) sau slabit (dupa infarct miocardic), aparitia dispneei si a ortopneei prin congestia plamanilor exprima o insuficienta cardiaca stanga. Atunci cand procesul patologic afecteaza ventriculul drept(stenoza valvulara pulmonara sau hipertensiune pulmonara secundara trombembolismului pulmonar), unele simptome produse de4 congestia pulmonara, cum ar fi ortopneea sau dispneea paroxistica nocturna, sunt mai putin obisnuite, mult mai evidente fiind edemele periferice, hepatomegalia de staza si distensia venoasa sistemica, manifestari clinice ale insuficientei cardiace drepte.

Insuficienta cardiaca retrograda sau anterograda: este greu de facut o distinctie clara intre cele doua tipuri de insuficienta cardiaca retrograda si anterograda (ca in insuficienta cardiaca stanga si cea dreapta), deoarece ambele mecanisme par sa intervina in grade variate la majoritatea pacientilor cu insuficienta cardiaca. Conceptul de insuficienta cardiaca retrograda sustine ideea ca in insuficienta cardiaca unul dintre ventriculi isi reduce capacitatea de a ejecta sangele sau nu se poate umple normal.. Spre deosebire de cea retrograda, in cazul insuficientei cardiace anterograde manifestarile clinice apar ca urmare a debitului sanguin insuficient in sistemul arterial.

Tipuri de insuficienta cardiaca - clasificarea NYHA

Tipurile de insuficienta cardiaca sunt clasificate deseori in functie de severitatea simptomelor.

Mai jos este prezentat cel mai utilizat sistem de clasificare, numit Clasificarea Functionala NYHA (New York Heart Association), care incadreaza pacientii in una din cele patru categorii in functie de limitarea activitatilor fizice.

Clasa I:

Pacientul nu prezinta simptome, iar activitatea fizica zilnica nu este limitata.

Clasa II:

Simptome usoare, activitatea fizica este limitata moderat.

Fara acuze in repaus.

Clasa III:

Limitare accentuata datorita simptomelor, prezente si in timpul activitatilor uzuale. Disconfortul dispare doar in repaus.

Clasa IV:

Limitare severa. Simptomele persista si in repaus