MUSCHII LIMBII
Muschii limbii sunt
muschi striati, in numar de 17, opt pereche si unul
nepereche. Dupa originea lor se clasifica in muschi extrinseci
(scheletici) si muschi intrinseci (nescheletici).
Insertii. Muschii
extinseci au origine pe oasele invecinate si prin contractie
modifica pozitia limbii. Ei sunt reprezentati de genioglos,
hioglos, stiloglos, palatoglos, faringoglos si amigdaloglos.
 - Muschiul
     genioglos este cel mai puternic muschi al limbii. Se insera la
     nivelul apofizelor genii superioare, de unde fibrele sale se
     indreapta spre fata dorsala a limbii. Prin contractia
     fibrelor anterioare varful limbii este tras infero-posterior, fibrele mijlocii produc propulsia
     limbii, iar fibrele inferioare mobilizeaza limba supero-posterior. Contractia
     in ansamblu a fibrelor musculare confera limbii o forma
     globuloasa, aplicand-o in acelasi timp pe planseul bucal.
     Muschiul hioglos este dispus pe marginea limbii. Se insera la
     nivelul osului hioid si apoi pe fata laterala a septului
     lingual. Asigura retropulsia si coborarea limbii.
 
 - Muschiul
     stiloglos se insera pe apofiza stiloida si ligamentul
     stilo-mandibular de unde se orienteaza catre limba,
     inserandu-se la nivelul septului lingual. Prin contractie duce limba
     postero-superior si mareste diametrul transversal al
     limbii.
 
 - Muschiul
     palatoglos (sau glosostafilin) se insera pe fata inferioara
     a aponevrozei palatine, terminandu-se in grosimea bazei limbii si in
     zona posterioara a marginii acesteia. Prin contractie
     mobilizeaza limba postero-superior.
 
 - Muschiul
     faringoglos se desprinde din constrictorul superior al faringelui, fibrele
     musculare confundandu-se cu cele ale muschiului genioglos, stiloglos
     si lingual inferior. Asigura mobilizarea limbii
     postero-superior.
 
 - Muschiul
     amigdaloglos este un muschi subtire, inconstant. Ridica
     baza limbii, aplicand-o pe palatul moale.
 
 Muschii intrinseci
isi au originea si insertia in interiorul limbii (pe septul
lingual si aponevroza linguala) si determina modificarea
formei limbii. Ei sunt reprezentati de longitudinalul superior,
longitudinalul inferior, muschii transvers si vertical.
  
 - Muschiul
     longitudinal superior este muschiul nepereche al limbii. Asigura
     scurtarea limbii si mobilizarea varfului postero-superior.
 
 - Muschiul
     longitudinal inferior scurteaza limba si mobilizeaza varful
     postero-inferior.
 
 - Muschiul
     transvers determina prin contractie micsorarea diametrului
     lingual transversal, ingustand limba si proiectandu-i varful inainte.
     Muschiul vertical determina micsorarea diametrului    lingual dorso-ventral.
 
Actiune. In
ansamblu, contractia coordonata a musculaturii linguale imprima
acesteia miscari simetrice (in timpul deglutitiei,
fonatiei, prehensiunii si inciziei alimentelor) sau asimetrice (in
timpul masticatiei, cand are loc interpunerea alimentelor intre
suprafetele ocluzale antagoniste).