 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
''NU TE INTREB DE CE RASA ESTI, NICI DE CE ORIGINE CI NUMAI DE SUFERINTELE TALE . TREBUIE SA DAU AJUTOR ORICAREI FIINTE IN SUFERINTA FARA SA MA INTERESEZE RANGUL, AVEREA, VARSTA, FRUMUSETEA SAU DACA ESTE CHINEZ SAU BARBAR, PRIETEN SAU DUSMAN''
SUEN SEU MO
'' NU FACE ALTUIA CEEA CE NU AI VREA SA TI SE FACA TIE . ''
CONFUCIUS
''STIINTA FARA CONSTIINTA ESTE RUINA SUFLETULUI . ''
FRANCOISE RABELAIS
« NU EXISTA GRESEALA DE DIAGNOSTIC CI NUMAI EXAMEN INCOMPLET AL BOLNAVULUI »
DELAFOIRE
Un om care vindeca oamenii face cat o suta de oameni"- Homer
« Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic « Schopenhauer .
''ORICE GRESEALA IN CONVERSATIA CU BOLNAVUL POATE SA CREEZE PERTURBARI GRAVE IN STAREA ACESTUIA . ACESTE GRESELI CARE DACA SUNT INTENTIONATE POT FI CALIFICATE PE BUNA DREPTATE ADEVARATE ''CRUZIMI'' .
CONSTAU CEL MAI ADESEA IN:
* A VORBI PACIENTULUI PREA PUTIN CEEA CE-I CREAZA TEAMA DE NECUNOSCUT, INCLINARE SPRE EXPLICATII GRESITE, RATACITOARE .
* A NU-I VORBI DE LOC, AL UITA DE TOT ESTE O CRUZIME RAFINATA CARE PE BUNA DREPTATE BOLNAVUL NU O POATE IERTA NICIODATA .
* A VORBI IN SOAPTE IN FATA BOLNAVULUI CEEA CE-I POATE CREA ADEVARATE AVALANSE DE GROAZA SI NESIGURANTA .
* A VORBI BIROCRATIC, RECE, DISTANT, CU CATEVA CUVINTE LIPSITE DE ORICE CONTINUT UMAN, CU O PRIVIRE INEXPRESIVA ARUNCATA DEPARTE PESTE PACIENT .
* A VORBI MULT CU AMANUNTE INUTILE ORI PRIMEJDIOASE PENTRU STAREA BOLNAVULUI .
CONCLUZIE :
DESIGUR ASTFEL DE ATITUDINI POT SI TREBUIE SA DISPARA CU TOTUL DIN MEDICINA CEA MAI UMANITARA DIN PROFESIUNILE OMULUI .
Dr . Marin Voiculescu
A STABILIT O SERIE DE REGULI VALABILE SI ASTAZI :
* CAUZELE NATURALE ALE IMBOLNAVIRILOR .
* FAPTUL CA SANATATEA DEPINDE DE ECHILIBRUL CARE EXISTA INTRE MINTE, CORP SI MEDIUL INCONJURATOR .
* A DESCRIS PENTRU PRIMA OARA MODUL DE CONSULT AL BOLNAVULUI A SPUS : « SA CERCETAM CELE CE S-AU PETRECUT, SA CUNOASTEM CELE PREZENTE, SI SA APLICAM CELE INVATATE « .
ASOCIAZA SEMNELE SUBIECTIVE SI OBIECTIVE CU OBICEIURILE BOLNAVULUI SI PROFESIUNEA ACESTUIA .
PRINCIPII HIPOCRATICE VALABILE SI ASTAZI :
1 . STABILIREA COMEMORATIVELOR - ADICA EVOCAREA UNOR AMINTIRI, A UNOR EVENIMENTE IMPORTANTE . (ANAMNEZA)
2 . EXAMENUL STARII PREZENTE - CUM SE PREZINTA PACIENTUL DIN VERTEX PANA IN PLANTA . CONSULTUL PACIENTULUI
3 . PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI SI A PROGNOSTICULUI .
4 . PRINCIPILE DE BAZA ALE TERAPEUTICII FIECAREI BOLI .
5 . COLABORAREA APROPIATA INTRE ASISTENT-PACIENT SI MEDIC-PACIENT .
IN LEGATURA CU BOLNAVUL HIPOCRATE A SPUS :
* TREBUIE VIZITAT DES SI CERCETAT AMANUNTIT .
TREBUIE INCURAJAT CU VORBE BUNE .
* MEDICUL SA FIE SEVER SI EXIGENT CU BOLNAVUL CARE NU RESPECTA MEDICATIA .
* SA NU SE COMUNICE BOLNAVULUI PROGNOSTICUL BOLI .
RENUNTAREA LA ORICE RECOMPENSA DIN PARTEA PACIENTULUI .
* PASTRAREA CU STRICTETE A SECRETULUI PROFESIONAL .
CEL CARE VREA SA STAPANEASCA ARTA MEDICINEI TREBUIE SA AIBA URMATOARELE CALITATI:
DARUL DE LA NATURA .
* PREGATIRE DE SPECIALITATE CORESPUNZATOARE .
DRAGOSTE PENTRU OM SI MUNCA .
* SA FIE RABDATOR .
* DAR CALITATEA ESENTIALA ESTE TALENTUL .
OMUL ESTE O ENTITATE BIOPSIHOSOCIALA CARE ARE NECESITATI SI NEVOI FUNDAMENTALE CU MANIFESTARI SPECIFICE PE CARE LE SATISFACE IN MOD AUTONOM .
STAREA DE SANATATE ESTE O STARE DE BINE FIZIC, MENTAL SI SOCIAL - OMS (ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII) .
STAREA DE SANATATE IN CONCEPTUL
''VIRGINIEI HENDERSON'' « ESTE O STARE DE BINE IN CARE NEVOILE FUNDAMENTALE SUNT SATISFACUTE IN MOD AUTONOM »
NURSING
TERMEN CONSACRAT INTERNATIONAL FOLOSIT PENTRU PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL PRIN CARE ACESTA AJUTA OMUL SANATOS SI BOLNAV :
CEL SANATOS PENTRU A-SI PASTRA STAREA DE SANATATE
CEL BOLNAV PENTRU A-SI RECAPATA STAREA DE SANATATE CAT MAI REPEDE POSIBIL
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI
14 NEVOI FUNDAMENTALE
1 . NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII .
2 . NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE A SANGELUI .
3 . NEVOIA DE A SE HRANI SI DE A BEA .
4 . NEVOIA DE A ELIMINA .
5 . NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O POZITIE CORECTA .
6 . NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI .
7 . NEVOIA DE A SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA .
8 . NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITELE NORMALE .
9 . NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT SI DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE .
10 . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE .
11 . NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE .
12 . NEVOIA DE A SE REALIZA .
13 . NEVOIA DE A SE RECREA .
14 . NEVOIA DE A INVATA SA-SI PASTREZE SANATATEA .
DACA UNA SAU MAI MULTE DIN ACESTE NEVOI FUNDAMENTALE SUNT PERTURBATE INSEAMNA CA OMUL ESTE BOLNAV SI ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA INTERVINA PENTRU AL AJUTA IN SATISFACEREA ACESTOR NEVOI SI AL ADUCE IN SITUATIA DE A FI INDEPENDENT, AUTONOM .
ASISTENTA MEDICALA A MAI FOST DENUMITA :
« MAMA PROFESIONALA »
ASISTENTA MEDICALA ESTE O PERSOANA CARE :
A PARCURS UN PROGRAM COMPLET DE FORMARE APROBAT DE O . A . M . M . R . (ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA)
* ESTE AUTORIZATA SA EFECTUEZE TEHNICILE PENTRU CARE ESTE CALIFICATA .
INDEPLINESTE STANDARDE STABILITE DE O . A . M . M . R .
ASISTENTA MEDICALA ESTE O PERSOANA CARE RASPUNDE DE INGRIJIRILE DE BAZA ALE PACIENTILOR SI DE PREGATIREA ELEVILOR PRACTICIENI .
ESTE O PERSOANA PREGATITA INTR-UN PROGRAM DE STUDIU CARE INCLUDE :
A . PROMOVAREA SANATATII .
B . PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR .
C . INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI INLATURAREA SUFERINTEI .
ASISTENTA MEDICALA ESTE PREGATITA PENTRU :
* A DESFASURA EDUCATIE CONTINUA PENTRU SANATATE .
* PENTRU A SUPRAVEGHEA SI FORMA VIITOAREA ASISTENTA MEDICALA SI PERSONALUL AUXILIAR (INFIRMIERE, INGRIJITOARE) .
PENTRU A SE IMPLICA IN CERCETARE .
ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA POSEDE :
* PREGATIRE PLURIDISCIPLINARA SOCIALA TEHNICA .
* PRACTICA IN UNITATI SANITARE SI IN COMUNITATE .
* SA AIBA CUNOSTINTE DE PSIHOLOGIE .
* SA AIBA ATITUDINE CORECTA FATA DE BOLNAV SI FAMILIA ACESTUIA .
FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE :
1 . DE NATURA INDEPENDENTA - ASISTA PACIENTUL DIN PROPRIE INITIATIVA ACORDANDU-I INGRIJIRI .
- STABILIND RELATII DE INREDERE CU PERSOANA INGRIJITA SI APOI SA TRANSMITA INFORMATI CORECTE PACIENTULUI .
2 . DE NATURA DEPENDENTA - FACE INTERVENTII SI TRATAMENT SPECIFIC INDICAT DE MEDIC .
3 . DE NATURA INTERDEPENDENTA - COLABORAEZA CU ALTI COLEGI DIN DOMENIUL SANITAR, SOCIAL, EDUCATIV, ADMINISTRATIV PARTICIPAND LA ACTIVITATI INTERDISCIPLINARE .
4 . FUNCTIA EDUCATIVA - SE OCUPA DE EDUCATIA PERMANENTA PENTRU SANATATE .
5 . FUNCTIA ECONOMICA - ASISTENTA SEFA TREBUIE SA GESTIONEZE INTREAGA ACTIVITATE .
6 . FUNCTIA DE CERCETARE .
A . Modul nonverbal - este vorba de limbajul corpului, o forma arhaica a trairilor interioare .
EXEMPLU: expresia fetei, a ochilor, a gesturilor, a mersului .
B . Modul verbal - este o comunicare clara precisa si nuantata a semnificatilor de exteriorizare (adica ceea ce vrei sa comunici) .
Factori care influenteaza ca aceasta nevoie sa fie satisfacuta autonom :
a . Factori biologici :
1 . Integritatea organelor de simt - adica o stare optima de functionare a celor 5 organe de simt (vazul, auzul, mirosul, gustul, pipaitul) .
Auzul si vazul permit comunicarea cu lumea exterioara iar gustul si pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea inconjuratoare .
2 . Integritatea organelor fonatiei - permite convorbirea(comunicarea verbala) .
3 . Integritatea aparatului locomotor - permite miscarea (comunicarea nonverbala) .
4 . Raspunsul erogen - adica reactii normale de provocare a excitatiei sexuale .
b . Factori psihologici:
Inteligenta - comunicarea inteligenta cu semenii sai .
Perceptia - reflectarea personala a unui fenomen sau obiect care se face cu ajutorul simturilor . Functia perceptibila este educativa .
Emotiile - sunt exprimate prin expresia fetei .
Exemplu :bucurie, tristete, ras, plans, debitul verbal .
c . Factori sociologici :
1 . Anturajul - care daca este armonios in familie, in societate, permite individului sa stabileasca legaturi afective .
2 . Cultura si statutul social - se refera la o educatie corespunzatoare si trebuie stiut ca un rol important il are comunicarea .
3 . Personalitatea - aceasta determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima si de a se afirma .
Manifestari de independenta :
A . Manifestari de ordin biologic :
1 . Functionarea adecvata a organelor de simt:
- acuitate vizuala (VAO-Vedere ambii ochi=1) .
- acuitate auditiva (AA) - este o functie corecta a auzului .
- finete gustativa si a mirosului .
- sensibilitate tactila .
2 . Debitul verbal :
* trebuie sa fie usor verbal, ritm moderat, limbaj clar, precis .
3 . Expresie nonverbala - miscarile trebuie sa fie corespunzatoare, gesturile si posturile sa fie semnificative .
Ex : Facies (fata) expresiv, privire semnificativa .
B . Manifestari de ordin psihologic :
Este vorba de :
- exprimare usoara a nevoilor, dorintelor, ideilor, emotilor .
- exprimare clara a gandurilor .
- imagine pozitiva fata de sine .
C . Manifestari de ordin sociologic:
- reactii normale prin apartenenta la diferite grupuri socioculturale si religioase .
Manifestari de dependenta:
I . Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor .
II . Comunicare ineficienta la nivel intelectual
III . Comunicare ineficienta la nivel afectiv .
I . Comunicarea ineficienta la nivel senzorial si motor .
Dificultatea individului de a capta prin intermediul simturilor sale mesaje care vin din mediul exterior sau din anturaj .
Manifestari :
1 . Tulburari senzoriale :
a . Cecitate - pierderea vederii, orbire .
b . Scaderea acuitati vizuale . - Miopie, Hipermetropie
c . Surditate - pierderea functiei auditive .
d . Hipoacuzie - diminuarea auzului .
e . Pierderea sau diminuarea gustului - pierderea celor 4 gusturi de baza: dulce, amar, acru, sarat .
f . Anosmie - pierderea mirosului .
g . Hipoestezie - scaderea sensibilitati cutanate .
h . Hiperestezie - cresterea sensibilitati cutanate .
2 . Tulburari motorii:
a . Paralizia: disparitia totala a functiei motorii musculare .
b . Pareza - scaderea functiei motorii musculare .
c . Paraliziile periferice - care scad tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mai mare .
d . Paraliziile centrale - tonusul muscular este pastrat dar miscarile pasive se executa cu amplitudine redusa .
Clasificarea plegiilor
1 . Monoplegia - paralizia unui singur membru .
2 . Hemiplegia - paralizia unei jumatati de corp lateral in plan sagital .
3 . Paraplegia - paralizia membrelor inferioare
4 . Tetraplegia - paralizia membrelor inferioare si a celor superioare .
3 . Tulburari de limbaj:
a . Afazie - incapacitatea de a pronunta anumite cuvinte .
b . Dizartrie - dificultatea de a articula cuvintele . Pronuntia este neinteligibila .
c . Balbaiala-greutate in pronuntarea unor cuvinte .
d . Mutism - nu raspunde, nu comunica cu anturajul .
e . Dislalia - imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele (o vorbire neinteligibila) .
4 . Reactii afective in insuficienta sau exces senzorial :
a . Nelinistea .
b . Inactivitate - absenta activitati fizice si intelectuale .
c . Anxietate - un sentiment de teama, disconfort (este anxios- este teama de ceva) .
d . Halucinatiile - perceptii nonobiect in functie de analizatori .
Ex :halucinatii vizuale sau auditive .
e . Izolare a individului - singuratatea(este retras fara comunicare) .
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1 . PACIENTUL TREBUIE SA FIE ECHILIBRAT DIN PUNCT DE VEDERE PSIHIC . PENTRU ACEASTA ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA INTERVINA PENTRU :
LINISTIREA BOLNAVULUI IN LEGATURA CU STAREA SANATATII SALE .
* FAMILIARIZAREA BOLNAVULUI CU MEDIUL ADECVAT DE SECURITATE SI LINISTE .
*ADMINISTRAREA MEDICATIEI RECOMANDATA DE MEDIC(INTERVENTIE DELEGATA-SEDATIVE) .
2 . FOLOSIREA MIJLOACELOR DE COMUNICARE ADECVATE STARII
EX : -
LA DIMINUAREA VEDERII
- LA DIMINUAREA AUZULUI
- DACA ESTE PARALIZAT I SE DA UN SCAUN CU ROTILE ,
SI EDUCATIA PACIENTULUI IN LEGATURA CU UTILIZAREA ACESTOR MIJLOACE .
3 . ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR RECOMANDATE .
4 . EFECTUAREA EXERCITILOR PASIVE .
II . COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL .
DIFICULTATEA INDIVIDULUI DE A INTELEGE STIMULII PRIMITI SI DE A-SI UTILIZA JUDECATA, IMAGINATIA, MEMORIA PENTRU A COMUNICA CU SEMENI .
MANIFESTARI :
A . DIFICULTATEA DE A-SI AMINTI EVENIMENTELE TRECUTE :
-TULBURAREA DE MEMORIE CARACTERIZATA PRIN AMNEZIE DE FIXARE( DE RETINERE A FAPTELOR NOI) SI AMNEZIE DE STOCARE ( LIPSA CAPACITATI DE REPRODUCERE SAU RECUNOASTERE A UNOR FAPTE ANTERIOARE) .
B . DIFICULTATEA DE A INTELEGE SI A FACE O JUDECATA A EVENIMENTELOR .
1 . VORBIRE INCOERENTA - ADICA COMUNICAREA VERBALA ESTE FARA LEGATURA CU SITUATIA DATA .
2 . COMPORTAMENT INADECVAT SITUATIEI DATE
EX : INDIVIDUL MERGE LA NUNTA SI PLANGE SAU MERGE LA INMORMANTARE SI RADE .
3 . CONFUZIE - ADICA DEZORIENTARE TEMPOSPATIALA(TIMP-SPATIU)REFERITOARE LA PROPRIA PERSOANA .
III . COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV .
DIFICULTATEA INDIVIDULUI DE A SE AFIRMA, DE A STABILI LEGATURI SEMNIFICATIVE CU ANTURAJUL .
MANIFESTARI :
1 . AGRESIVITATE - O MANIFESTARE IMPULSIVA PRIN CEARTA, BATAIE, ATACAREA CELOR DIN JUR .
2 . ALIENARE MENTALA - INCAPACITATEA INDIVIDULUI DE A DETINE CONTROL ASUPRA PROPRIILOR ACTE . INDIVIDUL NU-SI APRECIAZA NICI SUFERINTA NICI NU RASPUNDE DE ACTELE SALE(LIPSA DE DISCERNAMANT) .
3 . DEVALORIZARE - ESTE O PERCEPTIE NEGATIVA PE CARE INDIVIDUL O ARE FATA DE VALOAREA PERSONALA SI COMPETENTA SA .
4 . APATIE - INDIFERENTA FATA DE SINE SI DE CEEA CE SE PETRECE IN MEDIUL SAU .
5 . EGOCENTRISM - (egoism) PREOCUPARE EXAGERATA A INDIVIDULUI FATA DE SINE INSUSI, DE SANATATE, DE IMBRACAMINTE, DE OCUPATIE SI ESTE UN MOTIV PENTRU CARE SE CREDE PERSECUTAT .
6 . FOBIE - ADICA FRICA OBSEDANTA DIRECTIONATA SPRE CEVA DE CARE BOLNAVUL NU POATE SCAPA .
FOBIA ESTE DE 3 FELURI :
AGORAFOBIE - TEAMA DE SPATIU DESCHIS .
CLAUSTROFOBIE - TEMA DE SPATIU INCHIS .
NOZOFOBIE - TEAMA DE BOALA .
7 . EUFORIE - O STARE DE BUNA DISPOZITIE DAR FARA OBIECT .
8 . DELIR - ESTE O TULBURARE DE GANDIRE PRINTR-O PREZENTA NEMOTIVATA, NECONFORMA CU REALITATEA DUBLATA DE CONVINGEREA PACIENTULUI IN VEROSIMILITATEA EI .
9 . HALUCINATIILE - ADICA PERCEPTII FARA OBIECT, AUDITIVE SI VIZUALE .
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE SUNT :
1 . INTERVENTII PENTRU CA PACIENTUL SA SE POATA AFIRMA SA AIBA PERCEPTIE POZITIVA FATA DE SINE . ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA DEA POSIBILITATEA PACIENTULUI SA-SI EXPRIME NEVOILE, SENTIMENTELE, IDEILE SI DORINTELE SALE .
2 . ANTRENEAZA BOLNAVUL IN DIFERITE ACTIVITATI CARE SA-I DEA SENTIMENTUL DE UTILITATE .
3 . PACIENTUL SA FIE FERIT DE PERICOLELE INTERNE SAU EXTERNE . IN ACEST SENS ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA SUPRAVEGHEZE IN PERMANENTA BOLNAVUL SI SA UTILIZEZE IN CAZ DE FORTA MAJORA MIJLOACE FIZICE DE IMOBILIZARE(CAMASA DE FORTA SAU DE PROTECTIE, CHINGI) SI APOI SE VA ADMINISTRA MEDICATIA PRESCRISA DE MEDIC(INTERVENTIE DELEGATA) :ANTIDEPRESIVE, TRANCHILIZANTE .
INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE :
INDEPENDENTA - REPREZINTA UN BUN ECHILIBRU FIZIOLOGIC SI PSIHOLOGIC(INDIVIDUL ISI SATISFACE SINGUR NEVOILE FUNDAMENTALE FARA AJUTORUL ALTEI PERSOANE) .
DEPENDENTA - ESTE INCAPACITATEA PERSOANEI DE A-SI SATISFACE SINGURA NEVOILE FUNDAMENTALE . ARE NEVOIE DE AJUTORUL ALTEI PERSOANE SI ASTA DATORITA FAPTULUI CA :
1 . NU POATE - ADICA ESTE LIPSIT DE FORTA .
2 . NU VREA - ADICA ESTE LIPSIT DE VOINTA .
3 . NU CUNOASTE - ADICA NU STIE CUM SA ACTIONEZE PENTRU SATISFACEREA NEVOILOR SALE .
TIPURI DE DEPENDENTA :
1 . DEPENDENTA POTENTIALA :
- ADICA PROBLEMA DE DEPENDENTA ESTE POSIBIL SA APARA DIN CAUZA ANUMITOR PREDISPOZITII .
EX : DACA INDIVIDUL MANANCA MULT PANA NU MAI POATE EL VA AVEA O PROBLEMA FIE CU COLESTEROLUL FIE VA DEVENI OBEZ .
2 . DEPENDENTA ACTUALA :
- ADICA PROBLEMA ESTE DEJA PREZENTA .
EX : INDIVIDUL ARE FEBRA SAU O DURERE SI IN ACEST CAZ INTERVENTIILE SI ACTIUNILE VOR FI CORECTIVE .
3 . DEPENDENTA DESCRESCANDA :
- ADICA DEPENDENTA ESTE IN DESCRESTERE, SE REDUCE SI ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA SUSTINA ACEST PROGRES SPRE AUTONOMIE A INDIVIDULUI .
4 . DEPENDENTA PERMANENTA SAU CRONICA :
- ADICA CU TOATE INGRIJIRILE ACORDATE NU MAI POATE FI INDEPARTATA .
A . RESPIRATIA - ESTE NEVOIA FIINTEI UMANE DE A CAPTA OXIGEN DIN MEDIUL INCONJURATOR NECESAR PROCESELOR DE OXIDARE DIN ORGANISM SI DE ELIMINARE A DIOXIDULUI DE CARBON REZULTAT IN URMA ARDERILOR CELULARE .
SUNT 4 ETAPA ALE RESPIRATIEI :
1 . VENTILATIA - PATRUNDEREA AERULUI INCARCAT CU OXIGEN IN PLAMANI SI ELIMINAREA AERULUI INCARCAT CU DIOXID DE CARBON .
SE FACE IN 2 TIMPI :
- INSPIRATIE
- EXPIRATIE
ESTE INFLUENTATA DE :
- PERMEABILITATEA CAILOR RESPIRATORI .
- CONCENTRATIA DE OXIGEN DIN AERUL RESPIRAT .
- MATURITATEA CENTRULUI RESPIRATOR BULBAR .
- EXPANSIUNEA CUTIEI TORACICE .
2 . DIFUZIUNEA GAZELOR - PROCESUL PRIN CARE OXIGENUL DIN ALVEOLELE PULMONARE TRECE IN CAPILARELE PERIALVEOLARE SI DIOXIDUL DE CARBON TRECE DIN CAPILARE IN ALVEOLE .
POATE FI INFLUENTATA DE O DIFERENTA DE PRESIUNE A OXIGENULUI IN AERUL ALVEOLELOR, DE CONCENTRATIA DE OXIGEN IN SANGE, DE STAREA PERETELUI ALVEOLELOR SI DE MARIMEA SUPRAFETEI ALVEOLELOR .
3 . ETAPA CIRCULATORIE :
CONDUCEREA OXIGENULUI PRIN VASELE ARTERIALE LA TESUTURI SI A DIOXIDULUI DE CARBON PRIN VENE LA PLAMAN, PENTRU A SE ELIMINA .
ACEASTA ETAPA POATE FI INFLUENTATA DE :
- CANTITATEA DE HEMOGLOBINA DIN SANGE .
- DEBITUL CARDIAC .
- PERMEABILITATEA RETELEI PERIFERICE ARTERIALE SI DE NUMARUL DE HEMATII .
4 . ETAPA TISULARA :
- SCHIMBUL DE GAZE DINTRE SANGE SI TESUTURI CU AJUTORUL UNUI SISTEM ENZIMATIC COMPLEX .
FACTORI CARE INFLUENTEAZA RESPIRATIA :
1 . FACTORI BIOLOGICI :
A . VARSTA - LA COPII FRECVENTA RESPIRATIEI ESTE MAI MARE CA LA ADULTI . (FRECVENTA=NUMAR DE RESPIRATI PE MINUT)
B . SEXUL - LA FEMEI SE INREGISTREAZA VALORI ALE FRECVENTEI RESPIRATORI LA LIMITA MAXIMA A NORMALULUI IAR LA BARBATI LA LIMITA MINIMA A NORMALULUI .
C . STATURA - LA PERSOANELE MAI SCUNDE FRECVENTA ESTE MAI MARE DECAT LA CELE INALTE .
D . SOMNUL - IN TIMPUL SOMNULUI FRECVENTA ESTE MAI SCAZUTA DECAT IN TIMPUL STARI DE VEGHE .
E . POSTURA - ADICA INDIVIDUL SANATOS POATE RESPIRA IN ORICE POZITIE(ORTOSTATIC, SEZAND, CULCAT) .
POZITIA CARE FAVORIZEAZA RESPIRATIA ESTE CEA SEZAND SI ORTOSTATIC .
F . ALIMENTATIA - INFLUENTEAZA MENTINEREA UMIDITATII CAILOR RESPIRATORII FAVORIZAND O BUNA FUNCTIONARE A DIAFRAGMEI SI MUSCHILOR RESPIRATORI .
G . EXERCITIUL FIZIC - INFLUENTEAZA FRECVENTA RESPIRATIEI ADICA PERSOANELE NEANTRENATE DAU SEMNE DE OBOSEALA LA UN EFORT MIC FATA DE CELE ANTRENATE .
2 . FACTORI PSIHOLOGICI :
EMOTIILE SUNT CELE CARE INFLUENTEAZA FRECVENTA SI AMPLITUDINEA RESPIRATIEI .
3 . FACTORI SOCIOLOGICI :
A . MEDIUL AMBIANT - ADICA PROCENTAJUL ADECVAT DE OXIGEN DIN AER FAVORIZEAZA O BUNA RESPIRATIE (21% OXIGEN IN AERUL RESPIRAT) .
MEDIUL POLUAT - INFLUENTEAZA NEGATIV RESPIRATIA .
UMIDITATEA AERULUI INSPIRAT TREBUIE SA FIE NORMALA(50-60% UMIDITATE) . CREAZA DEASEMENEA UN MEDIU COMFORTABIL .
B . CLIMATUL :
- CALDURA- DETERMINA CRESTEREA FRECVENTEI RESPIRATIEI .
- FRIGUL- FAVORIZEAZA SCADEREA FRECVENTEI RESPIRATIEI . VANTUL ADUCE PERTURBARI .
- ALTITUDINEA- DETERMINA CRESTEREA FRECVENTEI RESPIRATIEI DATORITA RAREFIERI AERULUI .
C . LOCUL DE MUNCA - DACA EL PREZINTA POLUARE CHIMICA SAU MICROBIANA DEVINE UN MEDIU NEFAVORABIL RESPIRATIEI .
A . INDEPENDENTA SATISFACERII NEVOII DE A RESPIRA .
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA :
1 . FRECVENTA RESPIRATIEI=NUMARUL DE RESPIRATII PE MINUT .
- LA NOU NASCUT ESTE INTRE 30-50 RESPIRATII PE MINUT .
- LA VARSTA DE 2 ANI ESTE INTRE 25-35 RESPIRATII PE MINUT .
- LA VARSTA DE 12 ANI ESTE INTRE 15-25 DE RESPIRATII PE MINUT .
- LA ADULT ESTE INTRE 16-18 RESPIRATII PE MINUT .
- LA VARSTNIC ESTE INTRE 15-25 RESPIRATII PE MINUT .
2 . AMPLITUDINEA RESPIRATIEI - ESTE DATA DE VOLUMUL DE AER CARE PATRUNDE SI SE ELIMINA DIN PLAMAN LA FIECARE RESPIRATIE . RESPIRATIA POATE FI PROFUNDA SAU SUPERFICIALA .
3 . RITMUL - REPREZINTA PAUZELE EGALE DINTRE RESPIRATIE, DECI RESPIRATIA POATE FI NUMITA RITMICA .
4 . ZGOMOTE RESPIRATORII - ELE NU TREBUIE SA EXISTE DAR IN SOMN POT FI UNEORI AUZITE(SFORAITUL) .
5 . SIMETRIA MISCARILOR RESPIRATORII - AMBELE HEMITORACE PREZINTA ACEEASI MISCARE DE RIDICARE SI COBORARE IN TIMPUL INSPIRATIEI SI EXPIRATIEI .
6 . TIPURI DE RESPIRATIE :
A . COSTAL SUPERIOR - ADICA RESPIRATIA SE FACE PRIN RIDICAREA PARTII SUPERIOARE A CUTIEI TORACICE DATORITA MARIRII DIAMETRULUI ANTEROPOSTERIOR(LA FEMEI) .
B . COSTAL INFERIOR - SE FACE PRIN MARIREA DIAMETRULUI LATERAL AL CUTIEI TORACICE(LA BARBATI) .
C . TIP ABDOMINAL - SE FACE PRIN MARIREA DIAMETRULUI VERTICAL AL CUTIEI TORACICE(COPII SI VARSTNICI) .
7 . MUCOZITATILE - ADICA MUCOASA RESPIRATORIE ESTE UMEDA SI PREZINTA SECRETII REDUSE, TRANSPARENTE, DENSE(NORMALE) .
8 . TUSEA - REPREZINTA O EXPIRATIE FORTATA PRIN CARE SE ELIMINA SECRETIILE DIN CAILE RESPIRATORII . ESTE UN FENOMEN DE PROTECTIE AL ORGANISMULUI .
B . DEPENDENTA SATISFACERII NEVOII DE A RESPIRA
PROBLEME CARE APAR :
1 . ALTERAREA VOCII .
2 . DISPNEE .
3 . OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII .
1 . ALTERAREA VOCII , MANIFESTARI :
A . DISFONIE - TULBURARI ALE EMISIUNI VOCALE CARE INTERESEAZA INALTIMEA, INTENSITATEA SI TIMBRUL VOCII .
EX :RAGUSEALA, VOCE STINSA SAU ASPRA .
B . AFONIE - IMPOSIBILITATEA DE A VORBI .
C . SUFOCARE - LIPSA DE AER IN CAZUL PROCESELOR INFLAMATORI DE LA NIVELUL CAILOR RESPIRATORI SUPERIOARE(NAS, FARINGE, LARINGE) .
2 . DISPNEE - O RESPIRATIE ANEVOIOASA DATORATA ANUMITOR BOLI ALE INIMI, PLAMANULUI, CAILOR RESPIRATORI SUPERIOARE .
AERUL PATRUNDE CU GREU IN PLAMAN SI IN CONSECINTA OXIGENAREA ESTE DEFECTUOASA CARE DUCE LA ACUMULAREA DE DIOXID DE CARBON IN SANGE .
PACIENTUL ESTE ANXIOS(SPERIAT) .
MANIFESTARI :
A . ORTOPNEE - POZITIA FORTATA CU BRATELE ATARNATE PE LANGA CORP, BOLNAVUL ADOPTA POZITIA SEZAND CARE FAVORIZEAZA RESPIRATIA .
B . APNEE - OPRIREA RESPIRATIEI .
C . BRADIPNEE - REDUCEREA FRECVENTEI RESPIRATIEI .
D . TAHIPNEE - CRESTEREA FRECVENTEI RESPIRATIEI .
E . HIPERVENTILATIE - PATRUNDEREA UNEI CANTITATI MARI DE AER IN PLAMAN .
F . HIPOVENTILATIE - PATRUNDEREA UNEI CANTITATI MICI DE AER IN PLAMAN .
G . AMPLITUDINE MODIFICATA - ESTE O RESPIRATIE SUPERFICIALA SAU PROFUNDA .
H . TUSEA - ESTE O EXPIRATIE FORTATA NORMALA .
I . HEMOPTIZIE - ESTE O HEMORAGIE EXTERIORIZATA PRIN CAVITATEA BUCALA PROVENIND DE LA NIVELUL CAILOR RESPIRATORI (PLAMAN) .
Modul de viata si tinuta asistentei medicale
Functiile pieli :
1 . De protectie - impotriva agentilor mecanici, electrici, chimici si termici .
2 . De termoreglare - avand rol in transpiratie, vasoconstrictie(micsorarea vaselor de sange) .
3 . De excretie - datorita glandelor sudoripare .
4 . De secretie - datorita glandelor sebacee .
Compozitia murdariei pe piele .
Murdaria este formata din celulele epiteliale descuamate, microbi (40 . 000 germeni/cm patrat), pulberi saruri provenite din transpiratie si sebum(grasime) .
Locul germenilor microbieni in piele este in cutele epidermului mai ales ale mainilor . Pielea dezinfectata este reinfectata in 15-20 minute datorita germenilor din structurile profunde .
Pielea reprezinta o cale de patrundere a germenilor microbieni, daca :
- exista soluti de continuitate (adica pielea a fost deteriorata de plagi, microtraumatisme, excoriati-zgarieturi) .
- are contactul direct si prelungit cu obiecte murdare sau infectate .
- Daca exista contact cu produse biologice infectate(sange, urina, fecale) .
- In situatia cand stratul de murdarie este prezent timp indelungat .
Asigurarea igienei personale a asistentei medicale .
Scopuri :
1 . Apararea de infecti si infestati cu microorganisme provenite de la bolnavi .
Infectie= intrarea microbilor in organism .
Infestatie= intrarea fungilor in organism .
2 . Pentru evitarea transmiteri microorganismelor spre bolnav sau de la un bolnav la altul .
3 . Pentru sporirea capacitati si a rezistentei organismului la munca si activitati .
A . Igiena mainilor :
- indepartarea inelelor sau a altor podoabe de pe maini sau antebrate .
- Spalarea cu apa calda si sapun minim un minut, folosindu-se si peria de unghi .
- Stergerea cu un prosop uscat .
- Dezinfectare cu alcool sau alte solutii antiseptice(solutii impotriva microbilor) .
- Unghile trebuie sa fie taiate scurt, cu marginea libera concava(rotunda) . Se va evita lacul de unghi si vopseaua .
B . Igiena corpului :
- baie sau dus zilnic cu folosirea sapunului . Stergerea corpului se va face cu un prosop gros si moale diferit de prosopul folosit pentru maini, picioare, fata .
C . Igiena picioarelor :
- Spalarea zilnica, ungerea in spatiile interdigitale si la nivelul plantelor cu crema emolienta . Taierea unghilor scurt si drept pentru prevenirea unghiei incarnate care produce panaritiu .
D . Igiena parului:
- spalarea de cel putin 2 ori pe saptamana . Pieptanare si periere zilnica .
E Igiena ochilor
- nu se freaca ochii cu mainile murdare .
- spalarea se face zilnic, dimineata cu insistenta la unghiul intern al ochiului .
- dupa spalare se sterge cu un prosop moale .
F . Igiena urechilor :
- spalarea zilnica cu apa calda si sapun a intregului pavilion si zona retroauriculara(in spatele urechi) .
- se folosesc betisoare cu tampoane evitandu-se introducerea de obiecte care pot leza auzul .
G . Igiena cailor nazale :
- mucozitatile si praful se elimina prin suflarea nasului in batista, evacuarea efectuandu-se din fiecare nara pe rand .
Batista este personala (nu se imprumuta) .
H . Igiena buco-dentara :
- spalarea dintilor dupa fiecare masa, seara si dimineata .
- periajul dentar se face cu miscari verticale dinspre gingie spre varful dintilor .
I . Igiena organelor genitale externe feminine :
- spalarea zilnica cu apa calda si sapun respectandu-se regula spalari dinspre regiunea vulvara spre cea anala .
- stergerea se face cu prosoape moi .
- folosirea de bandaje igienice .
Folosirea echipamentului de lucru .
Este format din :
- halat alb, bluza, fusta sau pantalon .
- Papuci silentiosi .
- Masca de tifon .
- Manusi de protectie .
La intrarea in serviciu se dezbraca de hainele de strada care vor fi asezate intr-un dulap la vestiar, apoi imbracarea cu echipamentul de lucru, spalarea pe maini si intrarea la locul de munca .
Precizari :
1 . Asistenta medicala are obligatia de a purta echipamentul de protectie pe tot parcursul programului de lucru si sa respecte riguros toate regulile de igiena personala .
2 . Este obligatorie spalarea pe maini inainte si dupa dezbracarea halatului de protectie .
3 . Echipamentul de protectie se schimba la cel mult 3 zile cu altul curat .
Calitatile asistentei medicale :
A . Calitati morale :
1 . Stapanirea de sine - rabdare pentru a putea sa invinga momente dificile create de starea fizica si psihica a bolnavului .
2 . Optimism, seninatate .
3 . Calitatea de a te apropia de bolnav, de apartinatori acestuia cu scopul de a le castiga increderea pentru a le oferi un confort moral .
4 . Constinciozitate - de care depinde nu numai evolutia boli dar si viata bolnavului .
5 . Punctualitatea in toate sarcinile de serviciu si in viata de zi cu zi .
6 . Devotamentul fata de bolnav dus pana la abnegatie(sacrificiu) .
7 . Promptitudine si initiativa, luciditate in luarea decizilor si in fata oricaror situatiei, a problemelor survenite
8 . Pastrarea secretului profesional .
9 . Atitudine principiala fata de colegi de munca(respect) .
B . Calitati fizice :
1 . Forta fizica - pentru a face fata unor actiuni ca transportul sau mobilizarea bolnavului .
2 . Rezistenta fizica - necesara activitati in ture sau timp indelungat pe care trebuie sa-l petreaca in ortostatism .
C . Calitati de bun tehnician :
Cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale care se utilizeaza pentru investigatii, tratamente, sterilizare, fizioterapie
Locul de munca al asistentei medicale .
Tipuri de unitati din sectorul sanitar :
- spitale .
- cabinete medicale individuale de familie .
- leagane de copii .
- crese, gradinite .
- centre de recoltare si conservare a sangelui .
- inspectorate de igiena si sanatate publica sau politie sanitara .
- policlinici .
- statiuni balneoclimaterice si de recuperare
1 . Spitalul - este institutia sanitara destinata ingrijiri bolnavilor, care asigura asistenta medicala completa, adica curativa, profilactica si de recuperare . Serviciul spitalicesc este organizat permanent .
Amplasarea spitalului .
- sunt amplasate pe terenuri mari inconjurate de zone verzi si trebuie sa cuprinda zone cu populatie densa . Zona trebuie sa fie lipsita de poluare sonora si atmosferica . Spitalul trebuie sa aibe o buna legatura cu magistralele care leaga orasul cu exteriorul .
Forme de spital :
1 . Spitale pavilioane - adica fiecare sectie se afla in sector separat .
2 . Spitale bloc - sectiile se gasesc in acelasi bloc dar la etaje diferite .
Parti componente :
a . Serviciul de primire si internare bolnavi .
b . Sectiile de spital .
c . Serviciul de diagnostic si tratament .
d . Serviciul administrativ gospodaresc .
A . Serviciul de primire - este filtrul principal al spitalului unde se hotareste internarea bolnavului . Este serviciul comun cu exceptia sectilor de :
- obstetrica - ginecologie
- boli infecto-contagioase .
- pediatrie .
- neurologie si psihiatrie .
Componentele serviciului :
a . Sala de asteptare .
b . Biroul de inregistrare al bolnavilor .
c . Cabinet de consultatii .
d . Camera de deparazitare si baie a bolnavilor .
e . Camera de imbracare .
f . Camera de deparazitarea si dezinfectarea efectelor(hainelor) .
g . Magazie pentru lenjerie curata .
Observatie : Este preferabil sa fie 2 filtre pentru ca in cazul ca in care se constata ca un bolnav este contagios sa fie folosit filtru de rezerva .
B . Sectile de spital - reprezinta partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi care asigura asistenta medicala intr-o anumita specialitate, a bolnavilor .
Componente :
a . Saloane pentru bolnavi .
b . Camera sau cabinetul pentru asistente medicale .
c . Cabinet pentru medici .
d . Oficiul de bucatarie .
e . Toalete .
f . Baie .
g . Hol sau coridor .
h . Sala de tratamente si investigati curente .
Denumirea sectilor de spital in functie de specializare :
1 . Sectia interne sau medicala - poate fi diferentiata in:
a . Cardiologie .
b . Gastroenterologie .
c . Pneumologie .
d . Endocrinologie .
f . Reumatologie .
2 . Sectia chirurgie - unde se efectueaza interventi chirurgicale, si este :
a . Chirurgie abdominala .
b . Chirurgie toracica .
c . Chirurgie ortopedie .
d . Chirurgie neurologie Neurochirurgie
3 . Sectia obstetrica ginecologie - se ocupa de femeia gravida si bolile aparatului genital feminin .
4 . Sectia otorinolaringologie(ORL) : urechi, nas, gat .
5 . Sectia oftalmologie : ochi .
6 . Sectia urologie : aparatul excretor-rinichi .
7 . Sectia neurologie : sistemul nervos .
8 . Sectia psihiatrie .
9 . Sectia dermato-venerice .
10 . Sectia oncologie : cancer .
11 . Sectia ftiziologie : trateaza tuberculoza pulmonara .
Saloanele pentru bolnavi - trebuie sa fie amplasate pe partea de sud, sud-est sau sud-vest a spitalului .
Capacitatea maxima a salonului este de 3 bolnavi . Pereti vor fi zugraviti in alb(sau albastru deschis, galben) . Geamuri mari pentru a permite patrunderea razelor solare si luminii naturale .
Fiecare salon trebuie sa aiba apa curenta rece si calda . Temperatura optima din saloane va fi :
Pentru adulti : 19 grade celsius .
Pentru copii : 20-22 grade celsius .
Pentru sugari : 23-24 grade celsius .
Pentru prematuri : 28 grade celsius .
Mobilierul principal al salonului este patul .
Amplasarea paturilor se face la distante egale in asa fel incat sa fie accesibila din toate directile . Langa fiecare pat exista o noptiera si un scaun .
In salon trebuie sa fie un dulap pentru efectele bolnavului(haine) . Trebuie sa mai fie o chiuveta si deasupra ei o oglinda .
Saloanele pentru copii au specific aparte peretele care desparte salonul spre coridor va fi din sticla(pentru o buna supraveghere) .
Ferestrele vor fi prevazute cu plase metalice sau gratii la geamuri iar paturile nu vor fi asezate in apropierea surselor de caldura, a chiuvetelor, geamurilor si prizelor electrice .
Salonul va fi dotat cu masa pentru infasat, cantar pentru sugari, pediometru (un metru special pentru masurarea copiilor) .
Coridoarele de legatura trebuie sa fie cat mai largi pentru a permite circulatia cu targa sau cu patul mobil .
Oficiul de bucatarie - este inzestrat cu vasele necesare pentru incalzirea hranei, materiale pentru spalarea si dezinfectarea veselei, frigider, poupinel - pentru sterilizarea veselei si carucior pentru distribuit alimente .
Mai exista baie, toaleta si magazie de efecte (haine) .
Baia are in dotare cada, dusuri . Se organizeaza pentru maxim 20 de bolnavi .
WC
Se normeaza dupa numarul paturilor (1-10 femei si 1-15 barbati) .
Se prevad cu anticamera, bine ventilata .
Sali de tratamente si investigati curente .
Acestea vor fi amplasate in zona de nord a spitatului .
Iluminatia va fi perfecta . Mobilierul se compune din :canapea pentru examinarea bolnavului, dulap pentru instrumente, reflectoare .
Sala de mese pentru bolnavi .
Punct de laborator pentru analize CURENTE
1 . Sectiile chirurgicale . Particularitati .
Trebuie sa aiba :
- Sali de operatie, cel putin 2, una septica si una aseptica .
(septica-infectat, aseptica-dezinfectat) .
- Sala de sterilizare .
-Camera pentru pregatire preoperatorie .
- Camera de spalare a personalului care opereaza .
- Camera de reanimare(sau ATI-anestezie terapie intensiva) .
2 . Sectiile de ortopedie .
- au in plus sali pentru aplicarea aparatelor gipsate .
- atelier de proteze .
3 . Sectia de urologie .
- Sala pentru cistoscopie (vizualizarea directa a vezici urinare) .
4 . Sectia oflatmologie .
- Camera pentru oftalmoscopie, (scopie-vedere directa) . OFTALMOSCOP
5 . Sectia ORL .
- Camera pentru audiometrie, (se masoara acuitatea auditiva) .
6 . Sectia de obstetrica-ginecologie .
- Sala de nastere .
- Sala pentru travaliu(prenatal) .
- Sala de reanimare pentru nou nascut .
- Saloane boxa pentru nou nascut .
- Sala separata pentru prematuri .
- Saloane separate pentru lauze(cele care au nascut) .
- Saloane pentru gravide .
- Saloane pentru avorturi .
- Sala de alaptare .
- Sala de colposcopie(colul uterin) .
7 . Sectia pediatrie .
- Saloane separate pe grupe de varsta .
- Saloane boxa pentru sugari .
- Saloane pentru mamele insotitoare .
- Izolatoare pentru boli infecto-contagioase .
- Oficiul de bucatarie va fi prevazut cu sala pentru prepararea alimentelor dietetice (regimuri speciale) .
8 . Sectia de ftiziologie(tuberculoza pulmonara) .
- Camera de sterilizare pentru vesela si scuipatori .
- Sala de bronhoscopie .
- Camera pentru aerosoli .
9 . Sectia de neuropsihiatrie .
- ferestre cu grati .
- Saloane destinate bolnavilor agitati prevazute cu vizoare sau camere de luat vederi .
- Ateliere pentru ergoterapie(tratament prin munca) .
10 . Sectia de boli infecto-contagioase .
- Serviciul de primire separat .
- Circuite separate pentru fiecare boala .
C . Servicile de diagnostic si tratament .
- partea spitalului fara paturi care serveste toate sectiile .
1 . Serviciul de radiologie(unde se executa radiografi, radioscopi) .
2 . Serviciul de fizioterapie(unde se asigura tratamente prin ultrasunete, impachetari cu parafina) .
3 . Serviciul de analize medicale(pentru diagnosticare) . laborator
4 . Laboratorul de exploarari functionale(electrocardiograma) .
5 . Punct de transfuzie unde se asigura transfuziile de sange .
6 . Farmacia spitalului .
7 . Serviciul central de sterilizare format din :
- camera de receptionare a instrumentelor si materialelor folosite .
- camera pentru curatarea chimica .
- camera pentru autoclavare(tehnologia de sterilizare cu abur saturat) .
8 . Laborator de medicina experimentala(cercetarea efectuandu-se doar pe cobai) .
9 . Serviciul de anatomie patologica si prosectura .
- se executa examene anatomo-patologice(la morga), histopatologice(de tesuturi) si necropsiile(diagnosticarea cauzei mortii) .
10 . Bucataria asigura pregatirea si servirea hranei bolnavilor . Se compune din : magazie de alimente, camera pentru spalat si curatat zarzavatul, camera pentru taiat carne si peste separate .
Bucataria pentru hrana comuna si bucataria dietetica .
11 . Laborator de cofetarie .
12 . Spalatorie pentru vesela .
Circuite functionale ale spitalului .
1 . Circuitul de interior al personalului in spital .
Asistenta medicala sau personalul medico-sanitar intra intr-un vestiar prevazut
cu dulapuri pentru tinuta de oras . Aici se dezechipeaza si intra la cabina cu
dusuri apoi intra intr-un nou vestiar cu dulapuri cu imbracaminte de protectie
unde se echipeaza cu tinuta corespunzatoare si apoi intra in spital .
2 . Circuitul de primire al bolnavilor in spital .
Este prevazut cu sala de asteptare din care pacientul intra in cabinetul medical de consultati, unde este inregistrat si se intocmeste foaia de observatie clinica insotita de foaia de temperatura si fisa de nursing .
Pacientul intra apoi in baie si este echipat cu efecte de spital intr-un vestiar special si apoi intra in spital .
3 . Circuitul lenjeriei .
In sectia de spital exista carucioare pentru lenjerie murdara . Lenjeria este transportata in cosuri sau saci speciali la spalatorie, unde se efectueaza dezinfectia, spalarea, uscarea si calcarea .
Lenjeria curata este depozitata intr-o magazie speciala pentru rufe curate de unde este distribuita in sectiile respective .
4 . Circuitul vizitatorilor .
Vizitatori intra intr-o camera pentru primirea halatelor tip vizitatori, dupa care intra in spital . Intoarcerea se face in aceasi camera unde se preda halatul .
5 . Circuitul alimentelor si a veselei .
Din bucatarie unde se prepara alimentele in vase colective cu ajutorul unor carucioare speciale hrana este transportata in sectii . La oficiul de bucatarie se portioneaza si se distribuie la bolnavi .
Vesela se dezinfecteaza si se pune in magazii speciale .
Este interzisa intersectarea circuitelor functionale sau nerespectarea vreunui circuit .
Policlinica .
Este unitatea sanitara in care se organizeaza, asistenta medicala, curativo-profilactiva, ambulatorie a populatiei pe ramuri de specialitate, (curativ-tratament, profilactic-prevenire, ambulatoriu-cel care nu este internat in spital) .
Este formata din:
Cabinete de consultati medicale de specialitate :
1 . Serviciul boli interne - poate fi diferentiat in cabinete pentru boli interne: reumatologie, cardiologie, gastroenterologie .
2 . Serviciul de chirurgie :
- In ortopedie, urologie, chirurgie generala .
- Sali de interventi ambulatorii, de mica chirurgie(incizii la un furuncul, suturi la o plaga) .
- Sali de cistoscopie .
- Camera de sterilizare .
- Camera pentru aparate gipsate .
3 . Serviciul de obstetrica-ginecologie :
- cabinet pentru consultatii prenatale .
- cabinet de consultatii ginecologice .
- sala de tratamente ginecologice .
4 . Serviciul ORL :
- cabinet de consultatii .
-cabinet pentru interventie ambulatorie .
5 Serviciul de oftalmologie
cabinet pentru oftalmoscopie
optotip se verifica acuitatea vizuala
camera obscura
6 . Serviciul de neuropsihiatrie :
- cabinet de neurologie .
- cabinet de psihiatrie .
- cabinet de neuropsihiatrie infantila .
- cabinet pentru psihologi .
- cabinet pentru logoped(cei care nu pot vorbi corect) .
7 . Serviciul de pediatrie :
- cuprinde toate specialitatile pentru asistenta copilului .
8 . Serviciul antituberculos :
- este un serviciu de tip inchis care cuprinde serviciul de consultatii pentru bolnavi .
- consultatii pentru adulti-TBC(tuberculoza pulmonara) .
- consultatii pentru copii-TBC .
- cabinete de radiologie .
- cabinet de bronhoscopie(vizualizare directa a aparatului respirator) . bronhoscop
- cabinete de consultatii pentru tuberculoza extrapulmonara (renala si osoasa) .
Acest serviciu are un fisier propriu cu evidenta tuturor bolnavilor de tuberculoza .
9 . Serviciul de endocrinologie boli ale glandelor
- serviciul de oncologie .
- serviciul antirabic .
10 . Cabinet de medicina muncii :
Studiaza starea de sanatate a personalului angajat in munca . Se efectueaza controale medicale periodice unde se depisteaza si se dispensarizeaza pacienti cu boli profesionale .
Ex : silicoza-la mineri, pneumocolioza, bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) .
11 . Cabinet de cultura fizica medicala :
- efectueaza controlul preventiv al sportivilor .
- efectueaza probe de sport in timpul antrenamentelor si cantonamentelor .
12 . Serviciul de diagnostic si tratament :
- serviciul de radiologie care cuprinde cabinete de radio-diagnostic (radiografii, radioscopii) .
- cabinete de radioterapie(in oncologie-pentru cancer) .
( sala de iradiere pentru boli oncologice) .
13 . Serviciul de balneofizioterapie(BFT) .
- cabinet pentru electroterapie .
- cabinet pentru hidroterapie(bai speciale) .
- cabinet pentru termoterapie(caldura) .
- cabinet pentru fototerapie(lumina) .
- cabinet pentru balneoterapie(aplicare de namol si parafina) .
- cabinet de inhalatii si aerosoli .
- cabinet pentru masaj .
14 . Serviciu de laborator(examinare hematologica) :
- cabinet de bacteorologie .
- cabinet de serologie .
- cabinet de parazitologie .
- cabinet pentru hematologie .
- cabinet pentru examinarea biochimica a sangelui .
15 . Serviciul de transfuzii :
- are o camera terapeutica cu paturi unde se efectueaza transfuziile .
- un laborator de serologie pentru stabilirea grupei sanguine si a factorului Rh .
- camera cu frigidere pentru mentinerea sangelui conservat .
- camera de sterilizare .
16 . Serviciul de micro-radio-fotografie (MRF) .
- folosit pentru depistarea bolilor toraco-pulmonare(TBC) .
17 . Serviciul de informati si triaj :
- se ocupa cu informarea si dirijarea bolnavilor care se prezinta pentru consultatie .
18 . Serviciul de statistica medicala :
- efectueaza lucrari de inregistrare statistica a bolnavilor .
- prelucreaza datele din evidenta fiselor de consultatii din policlinica .
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti (nosocomiale) .
Imbolnaviri de natura infectioasa contractate in spital si care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare .
Infectiile nosocomiale se manifesta si la personalul medico-sanitar fiind contractate in timpul acordarii ingrijirilor .
Se impart in doua tipuri :
1 . Boli transmisibile contractate in spital si determinate de germeni patogeni .
2 . Infectii cu germeni conditionat patogeni, care pot sa apara la grupuri cu rezistenta scazuta la infectie . (ex : la nou nascuti acestia fiind foarte receptivi, la varstnici, la pacientii cu boli cronice si bolnavii cu deficiente de imunitate) .
Pacientii expusi unor proceduri medico-chirurgicale(ex : punctii, examinari endoscopice, perfuzii, dializa) .
Lantul epidemiologic al infectiei este :
1 . De unde pleaca - sursa de infectie .
Poate fii : pacientul, alimentele contaminate, lichidele contaminate, personalul medical si echipamentul de lucru .
2 . Poarta de iesire - urina, materii fecale, sange, diverse secretii, si aerul expirat .
3 . Agentul patogen poate fii : bacterie, virus, paraziti, fungi sau ciuperci .
4 . Caile de transmitere:
- contactul direct cu sursa de infectie .
- contactul indirect prin alimente si lichide .
- transmiterea prin vectori(anumite animale purtatoare de microbi ex : muste, soareci, sobolani) .
- calea aerogena .
5 . Poarta de intrare :
- pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata .
6 . Gazda receptiva :
- varste extreme(copii si varstnicii) .
- persoane cu boli cronice .
- persoane supuse manevrelor invazive(perfuzii, transfizii) .
- persoanele subnutrite .
Masuri ce trebuie aplicate pentru intreruperea lantului procesului infectiei .
1 . Respectarea regulilor de ordine interioara si regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului .
Circuitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare ale unor materiale si instrumente .
Si avem :
a . Circuitul septic= sensul de circulatie care indica introducerea germenilor patogeni, generatori de infectii si infestatii in interiorul unitatii sanitare .
b . Circuitul aseptic = sensul de circulatie care asigura conditii de protectie impotriva infectiilor in cadrul unitatilor sanitare .
In interiorul spitalului se impune respectarea drastica a circuitelor functionale :
Circuitul de intrare si iesire al personalului .
Circuitul de primire al bolnavului in spital .
Circuitul lenjeriei .
Circuitul alimentelor si al veselei .
Circuitul vizitatorilor .
Circuitele septice trebuie sa fie strict separate de cele aseptice .
2 . Curatenia= indepartarea totala a murdariei, prafului si tuturor produselor straine . Aceasta este etapa obligatorie inaintea aplicarii metodelor de dezinfectie si sterilizare .
Mod de efectuare :
a . Pentru intretinerea generala a incaperilor(saloane, cabinete medicale, grupuri sanitare, bai, sali de interventii chirurgicale si pansamente) .
Curatenia se face zilnic si ori de cate ori este nevoie, si consta in :
- curatirea patului, a saltelei a pernei, a mobilierului, a peretilor si a chiuvetei . Se incepe intotdeauna cu spatiile curate .
b . Curatenia pacientului consta in :
- baia facuta in mod regulat cu apa calda si sapun, spalarea parului si a lenjeriei de corp .
c . Curatenia personalului sanitar :
- care presupune spalarea mainilor, curatarea si spalarea echipamentului de protectie .
Spalarea mainilor este cea mai importanta procedura folosita pentru prevenirea infectiilor intra-spitalicesti .
Tipuri de spalare a mainilor:
a . Spalarea uzuala, igienica de baza(zilnic) .
b . Spalarea pentru decontaminare .
c . Spalarea chirurgicala .
Spalarea mainilor se face :
- inainte de efectuarea oricarei tehnici de investigatie si tratament .
- dupa contactul cu un pacient sau instrumentar cu care se ingrijeste pacientul .
- inaintea folosirii materialului steril .
- la sfarsitul programului de lucru .
Tehnica de spalare a mainilor :
- se foloseste apa curenta, calda, sapunul si periuta de unghii . Durata este de 2 minute si se face pe toata suprafata mainii si spatiile interdigitale .
Uscarea mainilor se face cu aer cald sau cu un prosop de unica folosinta .
Spalarea de decontaminare a mainilor se face :
dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase .
dupa contactul cu materialul infectat(urina, sange, fecale, sputa) .
dupa activitati de curatire a instrumentelor folosite .
Se aplica de 2 ori cate 5 ml solutie dezinfectanta (alcool sanitar) .
Dezinfectia mainilor trebuie facuta si de vizitatori si de pacienti .
DDD
(dezinfectie, desinsectie, deratizare) in unitatile sanitare .
A . Dezinfectia-distrugerea agentilor patogeni(bacterii, virusi, fungi) sau conditionat patogeni de pe tegumente, instrumente si obiecte din mediul extern .
1 . Mijloace mecanice :
- spalare, indepartarea prafului, aspirarea prafului si ventilatia .
- se dezinfecteaza prin spalare lenjeria si vesela,
Mesele, paturile, noptierele prin stergerea cu carpa umezita in detergent .
2 . Metode fizice de dezinfectie : radiatiile ultraviolete .
- caldura uscata .
- caldura umeda .
Prin aceste metode fizice se dezinfecteaza aerul din incapere, lenjeria(prin calcare), sau incinerarea pansamentelor, a gunoaielor, a materialelor de unica folosinta in cuptoare speciale .
- lenjeria, vesela, tacamurile se dezinfecteaza prin fierbere(30 min . din momentul inceperii fierberii apei) .
- haine, saltele, perne, se dezinfecteaza cu ajutorul vaporilor sub presiune(autoclav) .
3 . Metode chimice de dezinfectie :
a . Aplicarea de substante cu actiune oxidanta(var cloros-25% clor activ), cloramina -25% clor activ, apa oxigenata (H2O2), permanganat de potasiu, soda de rufe .
b . Aplicarea de substante ce produc coagularea proteinelor :
- alcool, saruri ale metalelor grele, oxicianura de mercur .
Se dezinfecteaza :
produsele patologice si recipientii unde au fost colectate materii fecale, urina (plosca , wc), termometre, chiuvete, bai .
Plagile(cu cloramina, apa oxigenata) .
Vesela (metode chimice) .
Reguli pentru eficienta dezinfectiei :
1 . Timpul de actiune, care depinde de fiecare produs in parte .
2 . Concentratia dezinfectantului( se foloseste o concentratie mai mare pentru zonele cu incarcatura mare, microbiana) .
3 . Temperatura .
4 . Impiedicarea asocierii a doua dezinfectante care se inactiveaza reciproc .
5 . Pentru prepararea si aplicarea solutilor dezinfectante se utilizeaza manusi din cauciuc .
Dezinfectia pielii :
- este etapa obligatorie inaintea executarii unor interventii ca : injectii, interventii chirurgicale .
A . Dezinfectia de tip 1 :
- care are risc redus de infectie .
Ex : in efectuarea injectiei intradermice, subcutanate, intravenoasa .
Tehnica - se aplica dezinfectantul pe piele cu un tampon imbibat cu spirt . Durata de actiune este de 30 sec .
B . Dezinfectia de tip 2 :
- risc mediu de infectie . Indicatie in cateterizarea venelor, in vederea perfuziei continue, la injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura .
Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat cu dezinfectant apoi se sterge cu un tampon steril . Se aplica din nou dezinfectantul si iar se sterge cu alt tampon steril . Durata de actiune este de 30 sec . pentru fiecare actiune .
C . Dezinfectia de tip 3 :
- exista risc mare de infectie . Indicatie : la interventii chirurgicale, punctiile unor cavitati (pleurala, articulara, osoasa) .
Tehnica - se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza daca regiunea este paroasa, se degreseaza cu neofalina(benzina usoara) sau eter, apoi se aplica de 2 ori dezinfectantul la interval de 2 min . si 30 sec . Durata totala este de 5 min .
Persoana care executa dezinfectia poarta obligatoriu manusi sterile .
STERILIZAREA
Sterilizarea - totalitatea mijloacelor si procedeelor folosite pentru distrugerea in totalitate a tuturor formelor de existenta, a microorganismelor patogene si nepatogene de la suprafata si din profunzimea unui obiect .
Sterilizarea este precedata de pregatirea instrumentelor si materialelor care consta in:
1 . Spalarea cu apa calduta la care se adauga 1-2% soda pentru instrumentar medical, si periile cu care se face spalarea acestora .
2 . Indepartarea sangelui de pe instrumentar se face prin submerjarea instrumentelor in solutie de ammoniac 1-2% .
3 . Degresarea instrumentarului se face cu neofalina .
4 . Materialul textil(comprese, fesi, halate, campuri sterile-cearsaf steril) se pregateste dupa ce este spalat . Materialul textil, steril va fi introdus in casolete .
5 . Sticlaria(materialul de laborator) va fi spalata apoi invelita in hartie alba .
Metode de sterilizare : fizice si chimice .
1 . Metode fizice : caldura uscata si caldura umeda .
A . Caldura uscata .
Procedee de sterilizare .
- flambare : trecerea prin flacara a gatului eprubetelor si a fiolelor . Metoda nu are eficienta pentru instrumentele metalice .
- incalzirea la rosu : se sterilizeaza ansa de platina .
- etuva cu aer cald sau poupinel : se sterilizeaza instrumentele metalice si sticlaria de laborator . Durata sterilizarii este de 60-90 min . la 180 grade C .
Valabilitatea sterilizarii este de 24 ore in cazul in care nu au fost deschise cutiile .
B . Caldura umeda .
- fierberea : se sterilizeaza sonde de cauciuc, seringi si instrumentar metalic . Durata este de 30 min . la 100 grade C .
- autoclavarea : se sterilizeaza instrumentarul metalic, sonde de cauciuc, manusi chirurgicale si materiale textile . Instrumentarul este introdus in cutii metalice iar materialele textile in casolete . Se eticheteaza dupa sterilizare cu data, ora sterilizarii si numele persoanei care a efectuat sterilizarea .
2 . Metode chimice:
- trioximetilen: este o substanta solubila in care se sterilizeaza sondele si endoscoapele (cistoscop, bronhoscop, laringoscop) . Durata este de 30 min . la 60 grade C .
B . Dezinsectia
- totalitatea procedeelor folosite pentru distrugerea insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase .
Se face prin:
a . Dezinsectie profilactica: totalitatea masurilor igienico-sanitare ale locuintelor, subsolurilor si masuri individuale ale persoanelor pentru a impiedica dezvoltarea acestora .
b . Desinsectia de combatere care se realizeaza prin:
1 . Procedee fizice - indepartarea mecanica a insectelor(periatul parului-pentru paduchi) .
2 . Procedee chimice - se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii, gaze cu efect imediat .
C . Deratizarea
- este totalitatea procedeelor folosite pentru distrugerea tuturor rozatoarelor care transmit boli .
Poate fi :
1 . Profilactica: se iau masuri inca din constructia cladirilor pentru a preveni patrunderea rozatoarelor .
2 . Deratizarea de combatere: consta in folosirea unor procedee mecanice(curse si substante raticide) .
Internarea si primirea bolnavilor in spital .
Internarea in spital reprezinta un eveniment important in viata bolnavului, se intrerup legaturile sale cu locul de munca, familia sau prietenii .
Situatia creata aduce stari emotive in viata bolnavului . Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de intelegere si sa-l ajute sa depaseasca aceste stari .
Intreaga echipa(de la portar pana la medic), trebuie sa-l faca sa inteleaga ca i se va acorda tot sprijinul si toate ingrijirile . Aceasi situatie se va acorda si insotitorilor .
La biroul de internari, bolnavul se inregistreaza in registrul unic de intrari-iesiri . Se intocmeste foaia de observatie clinica si foaia de temperatura . Apoi se inregistreaza efectele bolnavului, se deparaziteaza daca este cazul .
Inventarierea unor documente sau valori se face prin inscrierea intr-un proces verbal . Acestea se pastreaza la administratia spitalului de unde se elibereaza la externare .
In cazul internarii unor persoane gasite pe strada fara acte de identitate asistenta medicala trebuie sa anunte imediat organele de politie pentru identificarea acestuia .
In cazul unui bolnav inconstient, sau psihopat obiectele de valoare se vor depune la administratia spitalului si se va intocmi proces verbal .
Copiii mici care sunt alimentati natural vor fi internati impreuna cu mamele lor .
Asigurarea conditiilor de spitalizare a bolnavilor .
1 . Scopul spitalizarii este vindecarea acestora .
Reguli ce trebuie respectate pentru asigurarea conditilor de spitalizare:
a . Izolarea bolnavului de conditiile negative ale mediului inconjurator (amplasarea spitalelor) .
b . Saloanele, coridoarele si incaperile anexe trebuie amenajate in asa fel incat sa se apropie de anturajul obisnuit .
c . Mobilierul din salon trebuie sa fie usor de manevrat si curatat .
d . Vesela, lenjeria, instrumentarul trebuie sa fie in stare impecabila .
e . Foile de observatie si temperatura nu vor fi lasate la indemana bolnaviilor .
f . Se vor inlatura toti excitantii auditivi, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra bolnaviilor .
g . Personalul va avea incaltaminte silentioasa .
h . Se interzice trantirea usilor, lasarea robinetelor deschise sau curatenia zgomotoasa si la ore nepotrivite a saloanelor .
Personalul va evita discutiile si distractiile pe coridoarele sectilor .
Convorbirea cu bolnavul se va face cu voce scazuta . Telefoanele din sectie vor fii prevazute cu amortizoare de zgomot .
Distribuirea mesei se va face de catre o singura persoana specializata .
Nu se folosesc substante dezinfectante cu miros patrunzator .
Plostile, pansamentele de pe plagi trebuie indepartate imediat din salon .
Se va respecta cu strictete somnul bolnavului .
Primirea bolnavilor in sectia de spital si initierea lor in regulamentul de ordine interioara a spitalului .
De la serviciul de internare, bolnavul este condus la sectia de specialitate unde medicul sef stabileste salonul unde se interneaza . Bolnavul va fi preluat de asistenta sefa care inregistreaza datele de identitate in registrul de internari-externari al sectiei .
Noteaza pe foaia de observatie numarul de inregistrare din registrul sectiei .
Bolnavul va fii predat asistentei medicale de salon care il conduce la salonul indicat .
Asistenta medicala de salon face cunostinta bolnavului cu ceilalti bolnavi din salon . Apoi il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale, il conduce in sectie unde i se va prezenta cabinetul asistentelor, sala de tratamente, sala de mese si grupul sanitar .
Ii aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a spitalului, i se va explica bolnavului ce are de facut in vederea investigatiilor paraclinice(recoltarea produselor biologice si patologice pentru analizele de laborator) si pregatirea pentru alte investigatii .
Regulamentul de ordine interioara al spitalului :
1 . Bolnavii sunt obligati sa predea tinuta de oras la magazie si sa se imbrace cu tinuta de la spital .
2 . Bolnavii sunt obligati sa respecte ordinea de zi a spitalului mai ales orele de somn si de odihna ale bolnavului .
3 . Bolnavii sunt obligati sa declare in mod sincer simptomatologia subiectiva(simptomele pe care le simte bolnavul), antecedentele personale(ceea ce sa intamplat, ce boli a mai avut in trecut) si heredocolaterale(boli ale parintilor, familiei) .
4 . Respectarea prescriptilor medicale(tratamentul oral, parenteral-in afara tubului digestiv, injectabil), fizioterapia si interzicerea folosiri altor medicamente neprescrise de medic .
5 . Pentru vizita medicala, bolnavul trebuie sa astepte medicul in pat .
6 . Bolnavul nu are voie sa deterioreze bunurile(cladirea, mobilierul sau instrumentarul spitalului) .
Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extra-spitaliceasca :
- legatura se face cu exteriorul prin : telefon, vizitatori, corespondenta si prin personalul spitalului .
- vizitarea bolnavilor se face numai in zilele si la orele stabilite respectandu-se circuitul vizitatorilor .
- bolnavii nu trebuie obositi cu vizitele . Este recomandat ca un bolnav sa nu fie vizitat de mai mult de 2 persoane .
- daca bolnavul are persoane pe care nu le doreste sa-l viziteze, anunta asistenta medicala iar aceasta ii interzice persoanei respective intrarea in salon .
- bolnavul poate primi mancare de orice fel, dar sa nu fie contraindicata .
- asistenta medicala nu va da relatii amanuntite telefonic apartinatorilor .
- corespondenta bolnavului va fi inmanata fara intarziere .
Programul de zi al sectiei pentru bolnavi :
- intre orele 6-7 desteptarea si efectuarea toaletei .
- intre orele 7-8 micul dejun .
- intre orele 8-10 explorarile si investigatiile paraclinice(investigatii de laborator, radiologice, ecografie EKG, EEG) .
- la ora 10 o gustare dupa care urmeaza vizita medicala .
- intre orele 12-13 pranzul .
- intre orele 13-15 odihna de dupa masa .
- la ora 17 o gustare .
- intre orele 18-19 contra vizita medicala si aplicarea tratamentului curent .
- la ora 20 cina .
- la ora 21-21, 30 stingerea .
Respectarea programului este obligatoriu .
Programul de lucru al asistentei medicale :
- serviciul in spital este asigurat permanent 24 de ore .
- munca asistentei va fi organizata pe 3 schimburi a cate 8 ore fiecare(7-15, 15-23, 23-7)
- predarea si preluarea serviciului se realizeaza prin procese verbale, in care se consemneaza numele bolnavilor si tratamentele adecvate precum si starea bolnavului in cursul serviciului si manifestarile deosebite .
- sarcinile legate de recoltarile produselor patologice si biologice .
Procesul verbal va fi semnat de persoana care preda si de cea care primeste .
Foaia de observatie clinica generala :
- este un document medical, stintific si medico-judiciar . Se completeaza de catrea medicul cu rang .
Foaia de obsevatie contine :
- denumirea unitatii spitalicesti si adresa .
- numarul de inregistrare in serviciul de internari si in sectie .
- semnatura medicului care o completeaza .
- datele personale ale pacientului .
- se consemneaza grupa sanguina(O1, A2, B3, AB4), Rh si daca este alergic la ceva(medicamente sau diferite elemente naturale) .
- diagnosticul de trimitere .
- diagnosticul la internare .
- diagnostic la 72 de ore .
- diagnostic la externare .
Fiecare boala are un anumit cod, care se consemneaza in foaia de observatie generala .
- daca a fost operat se consemneaza interventia chirurgicala si semnatura medicului care a efectuat-o .
- examene de specialitate .
- examenul clinic general si examenul obiectiv se efectueaza la internare si trebuie sa descrie starea generala, inaltime, greutate, stare de nutritie, stare de constienta, tegumente si mucoasa .
Se descriu apoi toate aparatele dupa care urmeaza anamneza care cuprinde :
- antecedente heredocolaterale(boli cronice sau ereditare) ale familiei, parintilor .
- antecedente personale fiziologice . Pentru femei : menarha(prima menstruatie), ciclul care poate fi regulat sau neregulat, ultima menstruatie, se noteaza numarul de nasteri, avorturi si sarcini .
- antecedente personale patologice (boli contractate in trecut ) .
- modul de viata si folosirea unor vicii care sunt nocive sanatatii .
- istoricul bolii .
- examene de specialitate si examene paraclinice .
- se consemneaza epicriza(ce s-a intamplat in spital) .
Foaia de temperatura :
- este o anexa a foii de observatie clinice si este un document stintific si medico-judiciar .
- se completeaza de asistenta medicala precis, clar si ordonat pentru a reflecta corect starea bolnavului .
Cuprinde :
- datele personale ale bolnavului cu data internarii, nr . salonului si nr . patului .
- partea principala a foii, care cuprinde un sistem de coordonate in care se noteaza grafic valorile obtinute prin monitorizarea functiilor vitale(temperatura, respiratie, tensiune arteriala, puls) .
- abscisa este impartita in zile de boala(pt . fiecare zi exista 2 rubrici dimineata-seara), se noteaza timpul in care evolueaza boala, iar pe ordonata se noteaza valorile obtinute prin masurarea temperaturii, tensiunii arteriale, frecventa pulsului si a respiratiei precum si cantitatea de urina emisa in 24 ore care se numeste-diureza .
1 . Dispnee Cheyne Stockes - respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee . Apoi ciclul se reia .
2 . Dispnee Kusmaul - inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata si apoi apnee . Ciclul se reia apoi .
3 . Raluri respiratorii - pot fii crepitante, ronflante si sibilante . Sunt percepute cu stetoscopul .
Cianoza - tegumente vinete la nivelul extremitatilor(nas, buze, lobul urechi, unghii) .
Obstructia cailor respiratorii :
- este produsa de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii sau de prezenta unui corp strain patruns accidental in caile respiratorii .
Manifestari :
- respiratie dificila pe nas .
- hemoragie nazala :epistaxis .
- deformari ale nasului :deviatie de sept nazal si traumatisme la piramida nazala .
- stranut :expirare fortata .
- cornaj :un zgomot inspirator cu caracter de suieratura . Este perceput de la distanta .
Interventiile asistentei medicale la pacientii cu deficiente respiratorii .
1 . La nivelul nasului :
- indepartarea secretilor nazale .
- umezirea aerului din incapere .
- asigurarea unui aport suficient de lichide pe 24 ore .
- educatia pacientului in legatura cu folosirea batistei individuale si evitarea imprastierii secretilor nazale .
2 . Oprirea epistaxisului - se aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie . Apoi asistenta medicala comprima cu policele narina care sangereaza pe septul nazal timp de 5-10 min . Se aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa . Se recomanda sa nu-si sufle nasul .
3 . La nivelul faringelui si laringelui - se recomanda pacientului repaus vocal absolut . Modalitatea de comunicare se fie non-verbala .
Se recomanda gargara cu solutie antiseptica . Hidratarea se face cu lichide caldute . Apoi educatia pacientului in legatura cu evitarea schimbarilor bruste de temperatura si evitarea aglomeratilor .
Interventii pentru mobilizarea secretilor de la nivelul plamanului .
1 . Hidratarea - este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar . Se recomanda aproximativ 2l lichide/zi
2 . Umidificarea - consta in adaugarea vaporilor de apa in aerul inspirat . Se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa asezate pe o sursa de caldura .
3 . Nebulizarea - adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat . Se realizeaza prin pulverizare cu un aparat numit ''atomizor''sau pentru medicamente se realizeaza cu ajutorul aerosolilor (un amestec de gaz cu un medicament) antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, expectorante dispersat in particule sferice de ordinul micronilor .
4 . Tapotament - lovirea peretelui toracic cu mana, ritmic pe toata suprafata timp de 1-2 min . Articulatia radiocarpiana trebuie sa fie relaxata iar cotul in flexie . Este contraindicata la pacienti cu osteoporoza sau cei cu fracturi costale .
5 . Vibratia - pacientul inspira adanc pe gura si respira lent pe nas . In timpul expiratiei se aplica o presiune usoara si oscilatorie cu mana pe peretele toracic, dupa 5 expiratii pacientul este invitat sa tuseasca si sa expectoreze . Metoda este contraindicata la sugari si copii mici .
6 . Drenajul postural - este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor . Pozitia pacientului se schimba la 20-30 min . La inceput decubit ventral cu perna sub abdomen, apoi decubit ventral cu patul inclinat la 20 de grade . Apoi va fi intors(decubit dorsal), si apoi in decubit lateral drept si decubit lateral stang si pozitia sezand .
La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund . Se va renunta la pozitile in care pacientul prezinta dispnee sau disconfort .
Este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau HIC .
Circulatia sangelui -
este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sangvine, care are ca scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi si a produsilor catabolici de la tesuturi la organele excretoare .
Independenta in satisfacerea circulatiei .
Pulsul - expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara .
Factori care influenteaza pulsul :
1 . Factori biologici :
Varsta - la copii mici frecventa este mai crescuta ca la adulti .
Inaltimea corporala - persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat la cele inalte .
Somnul - frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa .
Alimentatia - in timpul digestiei frecventa pulsului creste .
Efortul fizic - determina cresterea frecventei pulsului care scade dupa incetarea efortului .
2 . Factori psihologici : emotiile, plansul, mania .
3 . Factori sociologici : mediul ambiant, concentratia in oxigen a aerului inspirat influenteaza frecventa pulsului .
Manifestari de independenta .
A . Pulsul .
1 . Frecventa : numarul de pulsatii pe minut .
- nou nascut este 130-140 pulsatii /min .
- la copilul mic este 100-120 pulsatii/min .
- la 10 ani este 90-100 pulsatii/min .
- la adult este 60-80 pulsatii/min .
- la varstnic este peste 80-90 pulsatii/min .
2 . Ritmul : reprezinta pauzele dintre pulsatii care sunt egale(puls ritmic) .
3 . Amplitudinea : este determinata de cantitatea de sange existenta in vase .
La arterele simetrice volumul pulsului este egal .
4 . Tensiunea pulsului : determinata de forta necesara in comprimarea arterei pentru ca unda pulsatila sa dispara .
5 . Celeritatea : reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile .
6 . Coloratia tegumentelor : trebuie sa fie roz inclusiv a extremitatilor si calde .
B . Tensiunea arteriala :
este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali .
Factori care determina tensiunea arteriala sunt : debitul cardiac, forta de contractie a inimi, elasticitatea si calibrul vaselor si vascozitatea sangelui .
Factori care influenteaza tensiunea arteriala :
1 . Factori biologici:
Varsta - tensiunea arteriala este mai mica la la copii, creste pe masura ce inainteaza in varsta, se stabileste la adult si creste usor la persoana varstnica .
Somnul - tensiunea arteriala este mai mica in somn decat in perioada de veghe .
Activitatea - produce o crestere a tensiuni arteriale . Efortul fizic produce cresterea tensiuni arteriale cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea efortului fizic .
2 . Factori psihologici: emotiile, bucuriile si anxietatea determina cresterea tensiuni arteriale .
3 . Factori sociologici:
- climatul:frigul produce vasoconstrictie deci creste tensiunea arteriala, iar caldura produce vasodilatatie deci scaderea tensiuni arteriuale .
Manifestari de independenta:
- tensiunea arteriala maxima care se obtine in timpul sistolei ventriculare(tensiunea sistolica)este :
- intre 1-3 ani T . A . max . =75-90 mm Hg
T . A . min . =50-60 mm Hg .
-intre 4-11ani T . A . max . =90-110 mmHg .
T . A . min . =60-65mmHg
- intre 12-15 ani T . A . max . =100-120 Hg .
T . A . min . =60-75mm Hg .
- la adult T . A . maxima=115-140 mmHg .
T . A . minima=75-90 mm Hg .
-la varstnicT . A . maxima=peste150mm Hg .
T . A . minima=peste90mm Hg .
Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta dintre T . A . maxima si T . A . minima . Raportul intre T . A . maxima si T . A . minima trebuie sa fie :
T . A . minim=T . A . maxima : 2 + 1mmHg
Dependenta in satisfacerea nevoii - circulatie inadecvata .
Manifestari :
1 . Modificarea tegumentelor :
- tegumente reci, palide datorate irigarii insuficiente a pielii .
- tegumente cianotice(vinete la extremitati) .
2 . Modificari de frecventa a pulsului :
- tahicardie=cresterea frecventei pulsului .
-bradicardie=scaderea frecventei pulsului .
3 . Modificari de volum ale pulsului :
- puls filiform=cu volum foarte redus, abia perceptibil .
- puls asimetric=volum diferit al pulsului la artere simetrice .
4 . Modificari de ritm ale pulsului :
- puls aritmic=pauze inegale intre pulsatii .
- puls dicrot=se percep 2 pulsatii(una puternica si alta slaba urmata de pauza) .
5 . Modificari ale T . A . :
- cresterea T . A . peste valorile normale care poarta denumirea de hipertensiune arteriala .
- scaderea T . A . sub valorile normale care poarta denumirea de hipotensiune arteriala .
- T . A . diferita la segmente simetrice(o valoare a T . A . bratul drept si alta valoare a T . A . la bratul stang) .
Interventii la pacientii cu circulatie inadecvata :
- educatia pacientului in legatura cu intreruperea consumului de alcool, tutun, cafea .
- evitarea alimentatiei cu grasimi si clorura de sodiu(sare de bucatarie) . Alimentatia trebuie sa fie bogata in fructe si zarzavaturi .
- administrarea medicamentelor prescrise de medic : tonice - cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, anticoagulante si urmareste efectul medicamentelor .
Aplicarea unor tehnici de favorizare circulatiei :
- exercitii active si pasive(masaje) .
Necesitatea fiintei umane prin care organismului trebuie sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari .
Independenta in satisfacerea nevoii de a manca si de a bea :
- o alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentineri vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale .
Categorii de alimente :
1 . Hidratii de carbon sau glucidele - reprezinta sursa principala de energie a organismului .
La copii - aportul de glucide trebuie marit in : boli febrile, denutritie, afectiuni hepatice si renale si de asemenea la cei care prezinta casexie .
Necesarul de hidrati de carbon este de 4-6gr . /kg . corp in 24 de ore .
2 . Proteinele -reprezinta materialele plastice ale organismului care inlocuiesc substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica .
Constituie materia prima a fermentatilor si a hormonilor .
Necesarul de proteine este de 4-6gr/kg . corp in 24 de ore .
Aportul insuficient de proteine duce la distrugerea parenchimului hepatic si la aparitia anemiilor .
Aportul insuficient mai poate duce la retentia apei in organism si formarea de edeme .
Cresterea cantitatii de proteine este indicata la femeile insarcinate si cele care alapteaza, in caz de arsuri si in situatii de interventii chirurgicale post operator .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale .
3 . Lipidele - au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic .
Necesarul de lipide este de 1-2gr . /kg . corp in 24 de ore .
Cantitatea de lipide se mareste in stari de subnutritie sau hipertiroidism .
Ratia se reduce in insuficienta pancreatica, insuficienta hepatica, in diabet zaharat, in obezitate si in boli febrile .
4 . Vitaminele - sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului .
Vitamina C-150mg, vit . B1-25mg, vit . B6-6mg, vit . PP-8mg, vit . K-20mg .
Vitaminele se pot asigura prin consumarea fructelor, legumelor, a salatelor si sucurilor naturale .
5 . Apa si sarurile minerale - trebuie consumat zilnic 2500-3000ml apa .
Un organism sanatos trebuie sa contina in 24 ore urmatoarele saruri minerale : 4gr sare, 3-4gr potasiu, 2gr calciu, 0, 15 gr magneziu, 18mg fier, 6gr clor .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a manca si de a bea :
1 . Factori biologici :
a . Varsta si dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare .
b . Activitatile fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste metabolismul si in consecinta aportul alimentar trebuie crescut .
c . Orarul si repartizarea meselor - intervalul intre mese este in functie de varsta . Este recomandat un program regulat al meselor .
2 . Factori psihologici :
a . Emotile - influenteaza consumul de hrana . Un individ isi poate pierde apetitul iar altul reactioneaza consumand alimente in cantitate mare .
b . Anxietatea - duce la un consum exagerat de alimenta(bulimia) .
3 . Factori sociologici :
a . Climatul - iarna organismul are nevoie de mai multe calorii, vara sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide .
b . Statutul socio-economic - deprinderi alimentare corespunzatoare care se formeaza din frageda copilarie .
Alimentatia poate fi influentata de apartenenta la un grup social . Saracia influenteaza negativ alimentatia .
c . Religia - in functie de apartenenta religioasa indivizii au mai multe ritualuri alimentare .
d . Cultura - alimentatia este strans legata de traditiile si superstitile fiecarui popor .
Manifestari de independenta ( la nivelul cavitatii bucale) :
- Dentitia buna - mucoasa bucala trebuie sa fie roz si umeda, limba si gingiile de culoare roz .
- Masticatia - trebuie sa fie usoara cu gura inchisa .
- Reflexul de deglutitie(inghitire) prezent .
- Digestia trebuie sa fie lenta si nestingherita .
- Deprinderi alimentare : programul meselor trebuie sa fie normal (3 mese principale si 2 gustari) si 10 ore repaus nocturn .
- Apetitul trebuie sa fie prezent .
- Senzatia tradusa prin nevoia de a manca numita-foame .
- Satietate - senzatia de plenitudine simtita de individ atunci cand nevoia de hrana este suficienta si satisfacuta .
- Hidratarea - consum de lichide corespunzatoare organismului(2500-3000 ml de lichide) .
Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea independentei:
1 . Asistenta medicala calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore in functie de activitate :
a . In repaus : 25 calorii/kg corp in 24 ore .
b . Pentru activitate usoara : 35-40 calorii/kg corp in 24 ore .
c . Pentru activitate medie : 40-45 calorii/kg corp in 24 ore .
d . Pentru activitate intensa: 45-60 calorii/kg corp in 24 ore .
2 . A . M . calculeaza necesarul de calorii in functie de varsta:
a . 20-30% pentru copii in plus fata de adult
b . 10-15% pentru varstnici in plus
3 . A . M . calculeaza o ratie alimentara echilibrata .
4 . A . M . asigura echilibrul intre elementele energetice si neenergetice adica apa, vitamine si saruri minerale .
5 . A . M . asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale adica : 50-55% hidrati de carbon, 10-15% proteine, 30-40% lipide .
6 . A . M . asigura echilibrul intre produsele de origine animala si produsele de origine vegetala . Acestea trebuie sa fie impartite astfel :
- 40% hrana de origine animala si 60% hrana de origine vegetala .
- 35% lipide de origine animala si 65% lipide de origine vegetala .
7 . A . M . calculeaza nr . de calorii/kg corp in 24 ore in starile fiziologice la anumite categorii :
- la sportivi, la femeile gravide si femei care alapteaza +30% .
8 . Ratia alimentara trebuie sa cuprinda toate grupele ghidului alimentar (glucide, lipide, vitamine, saruri si minerale) .
Dependenta in satisfacerea nevoii de a manca :
A . Alimentatie inadecvata prin deficit :
- aport insuficient de alimente nutritive cantitativ si calitativ .
Manifestari :
- anorexie- lipsa poftei de mancare .
- disfagie- durere si greutate la inghitire .
- conditia cavitatii bucale precare : carii dentare, gingivite, ulceratii ale buzelor si mucoasei bucale, limba saburala -este incarcata, alba (semn de deshidratare), glosita - inflamatie a limbii si dificultate in masticatie .
- tegumente uscate, pierderea elasticitatii, acnee si dermatite .
- digestie necorespunzatoare : pot aparea regurgitatii, aerofagie, greturi, varsaturi, pirozis(arsuri retrosternale la nivelul esofagului) .
- deprinderi alimentare in ceea ce priveste prepararea gresita a alimentelor si alegerea gresita a alimentalor, orar necorespunzator al meselor .
- hidratare necorespunzatoare prin consum redus de lichide si saruri minerale .
- dezechilibrul hidroelectrolitic(apa si saruri minerale) manifestat prin tegumente si mucoase uscate .
Interventiile A . M .
1 . Pentru a fi echilibrat hidroelectrolitic
- alimentatia pacientului va fi efectuata parenteral(inafara tubului digestiv - prin injectie) prin perfuzii cu glucoza(5, 10, 20, 33, 40%) .
- administrarea de vitamine si amestecul de aminoacizi la indicatia medicului .
- A . M . calculeaza nr . de calorii in functie de diferite starii patologice, adica adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura, peste 37 grade C .
- se adauga 20-30% pentru bolnavii care prezinta agitatie si convulsii .
- dupa oprirea varsaturilor A . M . rehidrateaza treptat pacientul incepand cu cantitatii mici de lichide .
2 . Educatia pacientului in legatura cu principiile alimentare in vederea inlocuirii unui aliment cu altul .
- 100 gr . glucide sunt cuprinse in : 100 gr . zahar, 120 gr . orez, 135 gr . taietei, 200 gr . paine, 450 gr . fructe uscate, 200 gr . legume uscate, 500 gr . cartofi, 650 gr . fructe proaspate .
- 100 gr . proteine sunt cuprinse in : 3 litri lapte, 450 gr . carne alba de pasare, 650 gr . carne de peste, 400 gr . branza .
- 100 gr . lipide sunt cuprinse in : 100 gr . ulei vegetal, unt si untura de porc .
B . Alimentatie inadecvata prin surplus :
- aport alimentar exagerat calitativ si cantitativ .
Manifestari :
- indice ponderal : +15-20%
Gkg=:4 pentru barbati, iar pentru femei se inmulteste totul cu 0, 9 .
Gkg-greutatea corporala exprimata in kg .
Tcm-inaltimea exprimata in cm .
V-varsta exprimata in ani .
0, 9-indice de corectie care se aplica doar la femei .
- bulimie : senzatie exagarata de foame .
- polifagie : nevoia exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate .
Interventiile asistentei medicale :
- A . M . trebuie sa asigure alimentatie dietetica, care este adaptata diverselor catagorii de imbolnaviri .
Regimurile dietetice urmaresc :
1 . Punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme :
- regim de crutare al intestinului gros, in dizenterie(examen coprobacteriologic) .
- regim de crutare a mucoasei bucale, in stomatite si gingivite .
- regim de crutare al stomacului, in gastrita si ulcer gastric .
- regim de crutare al ficatului, in hepatita si in ciroza hepatica .
- regim de crutare al rinichiului, in nefrita, glomerulonefrita acuta difuza(boala care apare imediat dupa amigdalita) si insuficienta renala acuta .
2 . Asigurarea echilibrului functiilor deficitare ale organismului :
- in colita cronica de fermentatie - regimul trebuie sa fie bogat in proteine .
- in colita de putrefactie - regim bogat in hidrocarbonati .
- in insuficienta cardiaca - restrictie la lichide .
3 . Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului :
- in boli infectioase - regim bogat in vitamine .
- in afectiuni usoare - regim bogat in calciu .
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat in proteine .
4 . Regimurile dietetice urmaresc indepartarea unor produse patologice( puroi de pe peretii intestinali) - se fac cu mere rase sau morcovi .
Tipuri de regimuri igieno-dietetice :
1 . Regim hidric - este indicat in primele zile postoperator, in diaree acuta, gastrite acute .
Consta din urmatoarele alimente: supe limpezi de legume, ceaiuri indulcite cu zaharina sau neindulcite, zeama de orez, supe diluate si degresate din carne . Pentru hidratare apa fiarta si racita .
2 . Regim hidrozaharat este indicat :
- in perioade de debut a hepatitei epidemice virale de tip A, in insuficienta renala acuta, in insuficienta hepatica acuta, in colecistita acuta(colecist=vezicula biliara) .
- in perioada febrila a bolilor infectioase .
Alimente permise: sucuri de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, compot, zeama de orez . Se administreaza de obicei in cantitati mici si repetate .
3 . Regim semilichid - este indicat dupa primele zile ale infarctului miocardic acut .
- indicat in colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene .
Alimente permise : supe de fainoase, supe de legume, pireu de legume, fructe coapte, sufleuri de branza de vaci . Se administreaza in mese mici cantitativ si dese .
4 . Regim lactat : dupa puseul acut al ulcerului gastrointestinal si postoperator la interventiile pe stomac .
- este indicat in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara(HDS) .
Alimente permise : 1-2 l lapte imbogatit cu frisca sau smantana .
5 . Regim lacto-fainos-vegetarian : se da postoperator dupa interventii pe stomac .
Alimente permise: branza de vaci, oua fierte moi, cas, lapte, pireu de legume, smantana, frisca .
6 . Regim hepatic : indicat in boli ale ficatului, ciroza hepatica decompensata, neoplasm hepatic(cancer la ficat) .
Alimente permise: braza de vaci, cas, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, paste fainoase, fructe coapte, supe de fainoase, biscuiti si unt-10gr/zi, ulei-20-30gr/zi .
7 . Regim renal : in afectiuni ale rinichiului - glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala .
Alimente permise : salata de cruditati, fructe coapte, compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere, cas, branza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca si paine fara sare .
8 . Regim cardiovascular : cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct miocardic acut .
Alimente permise: lapte, iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, dulceata, unt-10 gr/zi, ulei-30gr/zi .
9 . Regim diabetic : in diabetul zaharat .
Alimente permise fara restrictie, cantarite, alimente interzise:
-Alimente cantarite paine, lapte, cartofi, paste fainoase, legume uscate, fructe .
Alimente permise, necantarite : peste, carne, mezeluri, oua, supe de carne si sosuri fara faina .
Alimente interzise in totalitate : dulciuri .
10 . Regim hipocaloric : in obezitate, in boli cardiace si hipertensiune arteriala .
1240 calorii se gasesc in : 300 gr . branza de vaci-240calorii, lapte, carne alba, legume si mere-400 cal . Restul de 600 calorii se completeaza din aceleasi produse .
Evaluarea functiilor vitale
Functii vitale care se evalueaza : respiratia, tensiunea arteriala, pulsul si temperatura .
Functiile vitale sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala .
Functiile vitale se masoara in urmatoarele situatii :
- cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane .
- cand bolnavul este internat intr-o unitate spitaliceasca, atat la internare cat si pe toata durata spitalizarii .
- inainte si dupa investigatii paraclinice .
- pre si postoperator in caz de interventii chirurgicale .
- inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efecte asupra aparatului respirator si cardiovascular .
- inainte si dupa efectuarea interventiilor de nursing(ingrijire) .
Rolul A . M . in masurarea functiilor vitale :
1 . Sa pregateasca pacientul din punct de vedere psihic si fizic .
- pregatirea psihica : se informeaza pacientul in legatura cu tehnica ce urmeaza sa i-o efectuam . Va fi asigurat ca tehnica efectuata nu este daunatoare organismului sau . Va fi informat in legatura cu necesitatea efactuarii tehnicii respective .
- pregatirea fizica : asezarea pacientului intr-o pozitie corespunzatoare (decubit dorsal) . A . M . va asigura conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale : liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare .
A . M . trebuie sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului . Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale . De obicei observarea si masurarea frecventei respiratorii se face in timpul somnului . Observarea, masurarea si notarea se face in foaia de temperatura .
- scopul : este evaluarea functiei respiratorii care poate fi un indiciu al evolutiei bolii, aparitilor complicatiei si al prognosticului(o previziune a evolutiei bolii spre vindecare) .
RESPIRATIA
Elementele care se apreciaza la respiratie sunt : tipul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratiei, ritmul si frecventa respiratiei .
Materialele necesare sunt : ceas cu secundar, creion sau pix cu pasta de culoare verde, carnetelul A . M . si foaia de temperatura .
Inaintea efectuarii oricarei tehnici A . M . se va spala pe maini .
Interventiile asistentei medicale :
- pregatirea fizica : in stare de veghe pacientul va fi asezat in decubit dorsal, nu i se va explica tehnica ce se va efectua si se plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si se numara doar inspiratiile timp de 1 minut .
Consemnarea imediata in carnetelul A . M . apoi in foaia de temperatura printr-un punct la rubrica respectiva tinand cont de faptul ca linia orizontala a foii de temperatura reprezinta 2 respiratii .
PULSUL
Masurarea si notarea in foaia de temperatura a pulsului .
- scopul : evaluarea functiei cardiovasculare . Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea .
Locuri unde se masoara pulsul : in oricare artera accesibila palparii care poate fi comprimata pe un plan osos . Cel mai frecvent se masoara la artera radiala, artera temporala, carotida, zona apicala(varful inimii), artera femurala, artera poplitee, artera tibiala si artera pedioasa .
Materiale necesare : ceas cu secundar, carnetelul A . M . creion sau pix cu pasta rosie .
Interventiile A . M .
- pregatirea psihica : se anunta pacientul de efectuarea operatiei de masurare a pulsului . Se asigura pacientului un repaus fizic si psihic de 10-15 min .
Se face reperarea arterei : se flecteaza usor mana din articulatia radio-carpiana, se fixeaza degetele palpatoare(index, mediu, inelar) pe traiectul arterei, se cuprinde cu policele antebratul, se exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si se numara pulsatiile timp de 1 minut .
Se noteaza in carnetelul A . M . apoi in foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii . Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara si se obtine curba pulsului .
Masurarea tensiunii arteriale(T . A . ) .
- scopul : evaluarea functiei cardio-vasculare la care se urmareste forta de contractie a inimii si rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor de sange .
- elemente de evaluat : T . A . maxima-sistolica si T . A . minima-diastolica .
- materiale necesare : aparat pt . m
asurarea T . A . - stetoscop biauricular,
Aparat TA
Manseta pneumatica din care pleaca 2 tuburi de legatura .
Unul cu manometru si altul cu para, care se foloseste la introducerea aerului in manseta pneumatica .
TEHNICA
Se aplica manseta pneumatica la nivelul bratului, se aseaza manometrul cat mai aproape de nivelul inimii, cu ajutorul perei se introduce aer in manseta pneumatica si se realizeaza o staza a arterei humerale . Se aplica stetoscopul la nivelul arterei humerale si se decomprima usor de la nivelul perei, se percepe in stetoscop trecerea primului jet de sange si se noteaza ca fiind T . A . maxima-sistolica . Se percep in continuare bataile pulsului, pana la momentul cand sangele intra in flux normal(cand nu se mai percep) si se noteaza T . A . minima-diastolica,
Se noteaza in carnetelul A . M . si apoi in foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie reprezinta 1 mm coloana de Hg si se noteaza cu rosu, tragandu-se linie . Apoi se hasureaza graficul .
Inainte de masurarea T . A . pacientul va fi pus in repaus 10-15 minute .
Masurarea temperaturii .
- scopul : evaluarea functei de termoreglare si termogeneza .
- locul de masurare: axila, plica inghinala si cavitati .
- materiale necesare : termometrul maximal, electronic, digital, tampoane de vata si comprese sterile in casolete, recipienti cu solutie dezinfectanta, lubrifianti, alcool medicinal si ceas .
Interventiile A . M .
- pregatirea psihica, fizica : pacientul va fi asezat in orice pozitie in functie de locul unde se masoara temperatura .
a . Pentru masurarea in axila - pacientul va fi asezat in decubit dorsal sau pozitia sezand, se ridica bratul pacientului se sterge axila prin tamponare, cu prosopul pacientului . Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele .
Se apropie bratul de torace cu antebratul flectat pe suprafata anterioara toracelui . Termometrul se tine timp de 10 minute .
b . Pentru masurarea in cavitatea bucala - se introduce sub limba pe latura exterioara a arcadei dentare . Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas . Termometrul se mentine 5 minute .
c . Pentru masurarea in cavitatea rectala - se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie, se lubrifiaza si se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare . Termometrul va fi mentinut pe tot timpul masurarii adica 3 minute . Dupa terminare se dezinfecteaza cu compresa sterila . Se noteaza valoare obtinuta in carnetel si apoi in foaia de temperatura .
Notarea unui punct pe verticala corespunzatoare datei si timpului zilei socotind pentru fiecare linie orizontala 2 diviziuni de grad .
Precizari :
1 . In mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele7-8 si seara intre orele 18-19 .
2 . Temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala .
3 . Temperatura in cavitatea bucala este contraindicata la : copii, pacienti agitati, pacienti cu afectiuni ale cavitatii bucale si varstnici .
4 . Temperatura masurata rectal - este mai mare decat cea masurata axilar cu 4-5 diviziuni de grad .
5 . Temperatura masurata in rect este containdicata la pacientii agitati, cei cu afectiuni rectale .
Pentru masurarea rectala copii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral .
6 . Masurarea temperaturii in vagin - urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala dar termometrul se introduce in vagin .
Este contraindicata in bolile aparatului genital feminin . Valoarea temperaturii este mai mare cu 5 diviziuni de grad decat cea axilara .
Instrumentarul medical
Instrumentarul medical reprezinta totalitatea ustensilelor care se folosesc in scopul examinarilor clinice si de laborator, precum si in scop terapeutic si nursing .
Instrumentarul medical este conditionat din materiale de sticla, metale diferite, cauciucuri si materiale plastice .
A . M . are sarcina de a intretine instrumentele medicale actionand pentru curatirea dupa utilizare, pastrarea in conditii corespunzatoare si sterilizarea acestora .
Precizare:
Intretinerea si pastrarea corespunzatoare a instrumentarului medical influenteaza in mod pozitiv calitatea examinarilor, calitatea tratamentelor si calitatea ingrijirilor bolnavilor .
1 . Stetoscopul biauricular, utilizare: se utilizeaza pentru auscultatie sau examinare stetaustica a zgomotelor produse in interiorul organismului la anumite organe(inima, plaman, artere) .
Este format din: dispozitivul pentru urechi, care are 2 olive racordate printr-un tub la membrana stetoscopului .
Intretinere: membrana stetoscopului su olivele se sterg cu tampoane imbibate cu alcool medicinal .
2 . Stetoscopul monoauricular: se foloseste pentru auscultatia batailor cordului fetal-BCF .
Intretinere : se sterge cu tamponul imbibat in alcool medicinal, iar cele din metal se sterilizeaza periodic .
3 . Ciocanul de reflexe: se foloseste pt . examinarea reflexelor osteotendinoase in neurologie .
Intretinere : curatare periodica prin stergere cu tampoane imbibate cu alcool medicinal .
4 . Spatula linguala: se foloseste pt . examinari si tratamente ale cavitatii bucale .
Intretinere : cele de metal se sterilizeaza imediat dupa folosire iar cele de unica folosinta se arunca . Se pastreaza in cutiile unde au fost sterilizate .
5 . Oglinda frontala : folosita pt . iluminarea prin reflexie a unor cavitati . Se foloseste in ORL pt . examenul conductului auditiv ?, pt . examenul foselor nazale, a laringelui si faringelui .
Intretinere : oglinda si cercul de material plastic se sterg periodic cu tampoane imbibate in alcool medicinal .
6 . Speculul nazal : se foloseste pt . largirea aripilor sau orificilor nazale .
Intretinere : se curata, se dizinfecteaza si se sterilizeaza .
7 . Speculul auricular : se foloseste la examinarea canalului auditiv extern pana la timpan .
Intretinere : se curata, se dezinfecteaza si se sterilizeaza .
8 . Pensa de prins limba : se foloseste pt . prins limba in situatia efectuarii unor tratamente ale cavitatii bucale, faringe, laringe, esofag .
Intretinere : se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza .
9 . Valva vaginala : se foloseste in obstetrica ginecologie pt . examinari si tratamente .
Intretinere : se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza .
10 . Speculul vaginal : se utilizeaza ca si valva vaginala fara a necesita ajutorul altei persoane .
11 . Pelvimetrul : se foloseste pt . masurarea diametrului bazinului .
12 . Histerometrul : este o panglica de cauciuc gradata folosita pt . masurarea cavitatii uterine .
13 . Seringa este alcatuita din : corpul seringii, pistonul si amboul care se cupleza cu amboul acului de seringa . Amboul poate fi : central sau excentric .
Seringile sunt de diferite marimi, incepand de la 1 mm pana la 50 mm si chiar mai mult .
14 . Acul de seringa : este format din ambou cu varf lung, scurt sau normal . Tesitura acului se numeste bizou .
15 . Seringa Guyon : se foloseste in ORL pt . spalaturi auriculare si in urologie pt . spalaturi veziculare .
16 . Sonde: pot fi gastrice, mazogastrice? Si uretrale .
17 . Instrumente chirurgicale uzuale :
a . Bisturiul - cu lame diferite se foloseste pt . incizia sau sectionarea tesuturilor .
Intretinere : curatare, dezinfectare si sterilizare . Se pastreaza cu lama protejata in tifon .
b . Foarfece chirurgicale - pot fi drepte sau curbe, cu varfuri ascutite sau boante . Se folosesc pt . taierea tesuturilor sau materialelor de sutura .
c . Stiletul butonat si sonda canelata - se folosesc pt . explorarea traiectelor fistuloase(colectie purulenta care curge) si a plagilor profunde .
d . Pense anatomice si chirurgicale - se folosesc pt . prinderea si manevrarea diferitelor tesuturi precum si a materialelor textile, utilizate in pansamentul plagilor .
Pensa anatomica este fara dinti fata de pensa chirurgicala care are 2 dinti .
e . Pense hemostatice - pot fi Pean si Kocher, drepte sau curbe .
Se folosesc pt . pensarea vaselor in vederea analizarii hemostazei .
Pensa Pean este dreapta si nu prezinta dinti . Sunt de diferite marimi .
f . Instrumentar folosit pt . suturi : port ac, mathieu-folosit pt . manavrarea acelor de sutura, acul reverdin, agrafe chirurgicale .
g . Departatoare abdominale - pensa carabus si Johns, folosite pt . fixarea campului chirurgical la piele .
Ansa de platina se foloseste la recoltarea secretilor de orice natura .
Nevoia de a elimina este necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare pt . organism rezultate din metabolism .
Eliminarea se face prin excretie a deseurilor si se realizeaza :
1 . Prin aparatul renal-se elimina urina .
2 . Prin piele-se elimina transpiratia si perspiratia .
3 . Prin aparatul respirator-se elimina secretii traheobronsice .
4 . Prin aparatul digestiv-se elimina materii fecale .
5 . Prin aparatul genital feminin-se elimina menstruatia .
6 . In stari patologice se elimina pe cale digestiva sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie prin sputa .
Factori care influenteaza :
1 . Factori biologici :
a . Alimentatia - bogata in reziduri(legume, fructe, cereale)+ o buna hidratare faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala .
Mesele regulate luate la ore fixe faciliteaza ritmul eliminarilor .
b . Exercitiile fizice - fortifica musculatura abdominala si pelviana care au rol important in eliminarea intestinala .
c . Varsta - are rol in satisfacerea nevoii din punct de vedere al controlului sfincterelor(anal si vezical) .
-la copii controlul se obtine intre 2-3 ani .
-la varstnici se diminueaza tonusul musculaturi abdominale si in consecinta lipsa de control a eliminarii .
-la barbati apare hipertrofia prostatei determinand tulburari de mictiune .
2 . Factori psihologici :
Stresul, anxietatea si emotiile puternice modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarilor urinare si intestinale .
3 . Factori sociologici :
Educatia si cultura - unde se stabilesc masuri de igiena si educatie pentru respectarea salubritatii locurilor publice .
Independenta in satisfacerea nevoii :
A . Urina - este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism .
Eliminarea se realizeaza prin mictiune=act fiziologic constient de eliminare a urinei .
Diureza=procesul de formare si eliminare a unei cantitati de urina in 24 ore . Se noteaza in foaia de temperatura .
Manifestari ale independentei in ceea ce priveste eliminarea urinara:
1 . Cantitatea normala variaza in functie de varsta :
- la nou nascut 30-300ml/24 ore .
- la copii 500-1200ml/24 ore .
- la adult 1200-1800ml/24 ore .
2 . Frecventa mictiunilor :
- la copil de 4-5 mictiuni/zi .
- la adult de 5-6 mictiuni/zi .
- la varstnic de 6-8 mictiuni/zi .
3 . Ritmul mictiunilor este 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei si 1/3 in timpul noptii .
4 . Culoarea urinei :
- galben deschis=urina diluata(atunci cand se consuma lichide in cantitati normale) .
-galben inchis=
urina concentrata(consum redus de lichide) .
Modificari in functie de alimentatie :
- culoare inchisa la un regim bogat in carne .
- culoare deschisa la un regim vegetarian .
In functie de ingerarea unor medicamente avem :
- roz, rosu caramiziu in tratamentul cu antiinflamatoare(aminofenazona) .
- albastru, verde in tratamentul cu albastru de metilen .
- in maro, brun sau negru tratament cu chinina sau acid acetilsalicilic .
- rosu inchis intratament cu furazolidon .
5 . Mirosul urinei poate fi:
- un miros de bulion sau amoniacal-dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline .
6 . Reactia urinei :
- in functie de alimentatie - un regim bogat proteine care da o reactie acida .
- regim vegetarian - care da o reactie alcalina .
- Ph normal =4, 5-7 .
7 . Aspectul urinei: trebuie sa fie clara, transparenta .
- poate deveni tulbure datorita coagularii mucinei si a celulelor epiteliale antrenate din caile urinare .
- densitatea urinei se determina imediat dupa eliminare deoarece prin racire se schimba densitatea . Densitatea normala este 1010-1025 .
B . Materiile fecale :
- sunt eliminate prin scaun(resturi alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul numit defecatie) .
Materiile fecale sunt alcatuite din reziduri ramase in urma digestiei alimentelor, celule descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, din produse de excretie a tubului digestiv si glandelor anexe si un nr . mare de microbi .
Manifestari de independenta :
1 . Frecventa scaunului :
- la adult 1-2/zi sau 1 la 2 zile .
- la nou nascut 2-3/zi .
2 . Orarul - ritmic la aceasi ora a zilei, dimineata imediat dupa trezire .
3 . Cantitatea - zilnic 150-200gr .
4 . Consistenta - pastoasa, omogena .
5 . Forma - cilindrica, cu diametrul 2-5 cm, lungime variabila .
6 . Culoarea - la adult culoare bruna care este data de stereobilina .
Culoarea difera in functie de alimentatie :
- galben deschis- regim lactat .
- brun inchis- in regim cu carne .
- negru- alimentatie preparata cu sange .
- verde- alimentatie vegetariana .
Modificarea culorii in functie de medicamente :
- brun, negru la bismut .
- negru, verzui medicamente pe baza de fier .
- alb - ingerare de bariu .
- negru mat - ingerare de carbo medicinalis .
- culoare caracteristica a alimentului ingerat : afine, mure, ciocolata .
7 . Mirosul - fecaloid, difera de la un individ la altul .
Scaunul la copii :
- la copilul mic culoare : in primele 2-3 zile dupa nastere verde, brun inchis care se numeste meconiu .
- la sugari este galben, auriu(sugar alimentat de la san), galben deschis la sugarul alimentat artificial apoi devine brun dupa introducerea fainoaselor in alimentatie .
In contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei devine verzui .
Numarul scaunelor este de 3-4/zi pana in luna 6, 2-3/zi pana la 1 an .
Mirosul usor acru datorita reactiei acide(sugar alimentat la san)si miros fad pentru alimentatie artificiala .
Transpiratia - este un fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie prin intermediul glandelor sudoripare .
Eliminarea se face prin sudoare(solutie apoasa constituita din 390 gr la mie apa si 10 gr la mie reziduu uscat-uree, urati, acizi grasi, acizi organici volatili, saruri minerale) .
Manifestari de independenta :
1 . Reactie acida cu Ph 5, 2 sau usor alcalina .
2 . Cantitate minima pentru a mentine umiditatea pliurilor .
3 . Mirosul variaza in functie de alimentatie, climat si deprinderile igienice ale fiecarui individ .
4 . Perspiratia=pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie .
Compozitia aerului expirat trebuie sa fie :oxigen-16%, dioxid de carbon 3%, azot-74% si apa 7% .
Menstra=pierdere temporara sau periodica de sange odata cu ovulul nefecundat prin organele genitale feminine .
Manifestari de independenta :
- ritmul : 28-35 zile .
- durata : 3-5 zile .
- aspectul : de mucus amestecat cu sange care nu se coaguleaza .
- culoarea : rosu-negricios la inceput si apoi rosu deschis si necoagulabil .
- cantitatea : 50-200gr .
- mirosul : dezagreabil .
- evolutia : fara dureri sau o usoara jena fiziologica .
Manifestari de dependenta in satisfacerea nevoii de a elimina :
A . Urina :
- Eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ .
- Retentie urinara .
- Incontinenta de urina si fecale .
B . Scaunul :
- Diaree .
- Constipatie .
C . Alte probleme
- Varsaturi .
- Eliminare menstruala inadecvata .
- Eliminari din arborele bronsic sputa
1 . Eliminare urinara inadecvata cantitativ :
Manifestari :
a . Poliurie - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24 ore,
(diureza peste 2500ml) .
Poliuria poate fi trecatoare sau durabila .
Se intalneste in perioada de stare a unor boli infectioase : pneumonie, hepatita epidemica, in cadrul colicilor renale din litiaza renala(piatra la rinichi) .
Poliurie in cadrul crizelor de epilepsie(boala neurologica care se manifesta prin pierderea constientei pacientului) si de criza pitiatica ( isterie . )
In perioada de resorbtie(retragere) a edemelor, transudatelor si exudatelor . .
In scleroza renala - cand rinichiul si-a pierdut capacitatea de concentrare . Diureza poate fi de 5-6 l .
In diabetul zaharat - diureza poate fi 10-30 l .
In procese infectioase la nivelul rinichiului - pielonefrite, pielite, TBC renal .
b . Oliguria - excretia unei cantitati de urina mai mica de 800 ml/24 ore, (diureza sub 800ml) .
Se manifesta in afectiuni insotite de deshidratarea organelor prin transpiratii abundente, varsaturi incoercibile(nu pot fi corectate cu absolut nimic) si diaree accentuata .
Se intalneste in : hemoragie abundenta si perioada de formare a colectilor seroase(pleurezie-colectie lichidiana la nivelul pleurei, ascita-colectie lichidiana la nivelul peritoneului), in insuficienta circulatorie cu formare de edeme, in perioada acuta a bolilor infectioase(pneumonie, hepatita) .
Oliguria se instaleaza in glomerulonefrite acute difuze insotite de edeme(agentul etiologic=agent care genereaza boala este streptococul beta hemolitic) .
Peritoneu - seroasa care inveleste organele abdominale .
Perineu - la femei, este de la orificiul vaginal pana la orificiul anal .
c . Anurie - lipsa urinei in vezica . Se intalneste in glomerulonefrite acute difuze si nefroze toxice(boli ale rinichiului) .
Cauze: renale si extrarenale(arsuri intinse), stari de soc traumatic si chirurgical, traumatisme lombare .
Tulburari de emisiune urinara :
1 . Polakiurie - senzatie de mictiune foarte frecventa cu emisiune de urina foarte mica .
Se intalneste in : afectiuni iritative ale mucoasei vezicale, in procese inflamatorii intravezicale si de vecinatate-cistita, tuberculoza vezicala, neoplasm vezical, litiaza renala, (litiaza renala calculii renali sau nefrolitiaza reprezinta bucati de minerale care sunt localizate la nivelul rinichiului) .
In afectiuni la nivelul uretrei, in cadrul unor inflamatii la nivelul uretrei si in situatia unor inflamatii ale prostatei .
2 . Nicturia - inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in cursul noptii(2/3 ziua si 1/3 noaptea este normal iar 1/3 ziua si 2/3 noaptea este nicturie) .
Apare in IRA si se datoreaza faptului ca in cursul zilei inima nu asigura trecerea prin rinichi a unei cantitati suficiente, necesare de sange .
3 . Disurie - eliminarea urinei se face cu mare greutate si durere .
Apare la bolnavii de gonoree si inflamati acute ale uretrei si stricturi uretrale-apar la barbatii care nu-si trateaza gonoreea corespunzator, edeme ale mucoasei uretrale si hipertrofia de prostata .
4 . Hematurie - prezenta sangelui in urina . Poate avea culoarea rosu deschis, inchis sau rosu brun .
Hematuria este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne .
5 . Albuminurie sau proteinurie - prezenta proteinelor in urina .
6 . Glicozurie - prezenta glucozei in urina(la diabetici) .
7 . Hiperstenurie - urina foarte concentrata(densitate crescuta) .
8 . Hipostenurie - urina foarte diluata(densitate mica) .
9 . Izostenurie - mentinerea in permanent a urinei cu densitate mica indiferent de regim .
Precizare : intre cantitatea de urina, culoare si densitate exista o stransa legatura = Poliurie » culoare deschisa densitate mica, = Oligurie » culoare inchisa densitate mare) .
10 . Edeme - acumulare de lichid seros in tesuturi manifestat prin cresterea in volum a regiuni edematiate . Stergerea cutelor naturale, pierderea elasticitatii tesutului edematiat - verificarea se face prin semnul godeului .
11 . Emisiune de urina tulbure care apare din cauza prezentei sarurilor minerale, puroi sau microorganisme in urina .
12 . Urina cu miros specific de fructe coapte . Se intalneste in diabetul zaharat din cauza prezentei acetonei .
Retentia urinara sau Iskiurie - este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul .
Cauze : obstacol in calea eliminarii(un calcul inclavat in uretra), stricturi uretrale, hipertrofia prostatei, paralizii ale vezici urinare si sfincterelor .
Tabes - perioada tertiara a sifilisului, Poliomielita - inflamatia maduvei osoase .
-Pareze trecatoare in cursul unor infectii : febra tifoida, meningita, encefalita, septicemie .
Manifestare : printr-o distensie extrema a vezicii care se bombeaza si este pusa in evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, se numeste - glob vezical .
Mictiunile sunt absente dar uneori apare polakiuria(mictiuni frecvente in cantitati mici) .
Incontinenta de urina si materi fecale : Nu mai pot fi controlate sfincterele .
Cauze : traumatisme ale coloanei vertebrale si implicit ale maduvei .
-pierderea stari de constienta(isterie, lipotimie) .
- deteriorarea activitati sfincterelor .
- la copii de peste 3 ani cu tulburari nevrotice apare enurezis nocturn - urineaza noaptea in pat
Interventiile A . M . la pacienti cu tulburari ale eliminari urinare :
- A . M . face bilantul hidric zilnic pentru ingestie si excretie .
-Corecteaza dezechilibrul hidroelectrolitic prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide in functie de analizele de laborator -ionograma serica si urinara .
- A . M . corecteaza dezechilibrul acido-bazic in functie de rezultatul analizelor de laborator (rezerva alcalina) .
- A . M . recolteaza urina pentru examenele chimice si bacteriologice, ----administreaza medicatia indicata de medic antibiotice conform antibiogramei) .
- A . M . asigura igiena corporala riguroasa a pacientului, schimba lenjeria de pat si de corp murdara .
Manifestari de dependenta in eliminarea materilor fecale :
- Diareea : tranzit intestinal accelerat . Nr scaunelor este mai mare, se produc pierderi importante de apa si electroliti, ceea ce determina un dezechilibru hidroelectrolitic .
Factori determinanti :
- exacerbarea peristaltismului(contractarea mucoasei gastrointestinale pentru mobilizarea bolului alimentar) .
- cresterea secretiei intestinale
- toxiinfecti alimentare
- stress .
Factori declansatori pot fi : cauze nervoase, inflamatorii si continut intestinal cu efect excitant si infectat .
Manifestari ale diareei :
1 . Frecventa : - 3-6 scaune pe zi in enterite(inflamatie la nivel intestinal) si enterocolite(inflamatie la nivelul intestin+ colon)
- 20-30 de scaune/zi in dizenterie .
- 80-100 scaune/zi in holera .
2 . Consistenta scaunelor in diaree : este scazuta cu scaune mai pastoase, semilichide sau apoase .
3 . Cantitatea :marita in diareea gastrogena de natura acida, scazuta in dizenterie(10-15gr) .
4 . Culoarea : galben-aurie in functie de viteza tranzitului intestinal(cand bilirubina nu are timp sa se reduca) .
- verde, cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros .
- albicios, ca argila datorita icterului mecanic(absenta pigmentilor biliari) .
- hipercolorat, brun inchis in icterul hemolitic(icter care apare in cadrul boli hepatitei acute virale) .
- negru ca pacura, moale si lucios in cadrul hemoragiilor, in portiunea superioara a tubului digestiv(HDS) .
- scaun amestecat cu sange proaspat hemoragiile din portiunea inferioara a tubului digestiv .
5 . Mirosul:in functie de procesele de fermentatie si putrefactie
- miros acid in fermentatia exagerata .
- miros putred in putrefactie accelerata .
- miros ranced datorita grasimilor nedigerate .
-foarte fetid(urat), in cancer al colonului si rectului .
- miros de varza stricata, in infectii cu colibacili .
6 . Aspectul :-aspectul de zeama de pepene, apare in febra tifoida .
- aspectul de zeama de orez, apare in intoxicatii, holera si lambliaza(prezenta limbricilor) .
- aspectul de balega de vaca, apare in colite .
7 . Scaune cu continut de elemente patologice :
- cu continut de mucus, puroi, sange in colite ulceroase, cancer rectal sau intestinal si dizenterie .
- cu continut de tesut muscular nedigerat(creatoree), in pancreatita cronica .
- scaune cu continut de paraziti intestinali sau oua de paraziti
Alte manifestari de dependenta :
- crampe abdominale : contractii dureroase involuntare .
- colica abdominala : durere violenta cauzata de miscari peristaltice exagarete .
- durerea locala care poate fi la nivelul anusului si perianal .
Constipatia - este caracterizata prin scaune rare, 1 la 2-4 zile .
Manifestari :
1 . Frecventa :
- un scaun la 2-4 zile sau suprimarea completa a eliminari fecalelor si gazelor(ileus) .
- pierderea orarului obisnuit al evacuarii .
2 . Cantitatea - redusa in constipatie si foarte mare(cateva kg) in anomalii de dezvoltare a colonului(megadolicocolon) .
3 . Forma :
- bile dure de marimea maslinelor- apar in constipatia spastica .
- masa fecaloida abundenta in constipatia atona .
- bile conglomerate, multiglobale-apar cand materiile fecale au stagnat mult in rect .
- meteorism(acumulare de gaze in intestin) alimentatie bogata in celuloza(fasole) sau in urma aerofagiei(inghitirea aerului) .
- flatulenta(eliminarea frecventa a gazelor din intestin) .
- fecalom(acumulare de materii fecale in rect) .
- tenesme(senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale .
Modificari patologice ale scaunului la copilul mic:
- scaune mucogrunjoase .
- scaune lichide si semilichide .
- scaune mucopurulente si mucosangviolente .
InterventiileA . M . la pacientul cu constipatie :
- A . M . recomanda alimente bogate in reziduri, stabileste impreuna cu pacientul un meniu corespunzator si il determina pe pacient sa execute exercitii fizice cu regularitate .
- in caz de nevoie efectueaza clisma si administreaza medicatie laxativa iar
In caz de diaree alimentatie in primele 24-48 de ore(ceai neindulcit de menta, musetel sau coarne), supa de morcovi, zeama de orez .
Treptat se introduc cantitati mici de carne slaba, fiarta, branza de vaca, paine alba prajita, supe de legume strecurata .
Dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai complexa iar A . M . administreaza medicatia care poate fi : simptomatica, antispastica, antimicrobiana, sedativa .
- A . M . se va ingriji de igiena pacientilor cu constipatie si diaree prin aplicarea de creme protectoare si toaleta corespunzatoare .
Pacientul va fi hidratat corespunzator pe cale orala, si apoi prin perfuzii . Se monitorizeaza functiile vitale .
Varsaturile - sau voma-este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian prin care se evacueaza continutul stomacal din cavitatea bucala . Este o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului .
In timpul vomei musculatura peretilor stomacali, muschii abdominali si diafragmul se contracta simultan . Pilorul se inchide, continutul stomacului ajunge sub presiune la cardia, care se deschide brusc iar continutul gastric trece in esofag apoi in faringe . nozofaringe si laringe, se inchide si continutul este evacuat pe gura .
Diagnostic diferential cu regurgitatia, care reprezinta un reflux al alimentelor din stomac sau esofag in gura, fara greata si fara contractia muschilor abdominali .
Vomica - eliminarea unei colectii masive purulente, prin caile respiratorii care pot proveni dintr-un abces pulmonar sau chist hidatic .
Cauzele varsaturilor pot fi :
1 . De origine centrala sau cerebrala : adica centrul bulbar este influentat direct prin cresterea presiunii lichidului cefalorahidian(LCR), care duce la cresterea tensiunii arteriale intracraniene . Se intampla in meningite, encefalite, tumori craniene . Varsatura se produce fara nici un efort . Nu este precedata de senzatii de greata .
2 . De origine periferica : adica excitatia bulbului vine de la periferie . Varsatutura are originea la nivelul tubului digestiv sau aparatului urogenital, poate sa apara in cadrul unor boli infectioase, tulburari endocrine si metabolice, intoxicatii chimice si medicamentoase .
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatore, adica greata, salivare abundenta, ameteli, tahicardie, cefalee .
Manifestari
1 . Frecventa :
a . Varsaturi ocazionale : in intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute .
b . Varsaturi frecvente : in stenoza pilorica(este inchis pilorul) .
c . Varsaturi incoercibile(nu se mai pot corecta) : la gravide si bolnavi psihici .
2 . Orarul :
a . Varsaturi matinale : la gravide si alcoolici .
b . Varsaturi postprandial precoce : la nevropati .
c . Varsaturi postprandial tardiv dupa mancare dar mai tarziu) : in ulcer si cancer gastric .
3 . Cantitatea :
a . Cantitate mare : in stenoza pilorica, la alimentele consumate se adauga si secretia exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare .
b . Cantitate mica : cativa zeci de ml(la alcoolici si gravide) .
4 . Continutul :
- varsaturi alimentare : in intoxicatii si boli infectioase .
- mucoase apoase : la etilici si gravide .
- fecaloide : cu continut de materii fecale(in ocluzii intestinale) .
- biliare : in colecistopatii(boli ale colecistului sau vezicula biliara) .
- purulente : in gastrite flegmonoase .
- sangvinolente(cu continut de sange) care poate provenii din stomac, in ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatii cu substante caustice, sau din organele invecinate(plaman, esofag, nas, gingii), sangele poate fi inghitit si apoi eliminat prin varsatura numita hematemeza .
Daca sangele este digerat varsatura are culoare bruna(aspect de zat de cafea) . Daca hemoragia este abundenta sangele nu este digerat iar varsatura este formata din sange proaspat de culoare rosu deschis .
5 . Culoarea :
- varsaturi de culoare galben verzuie(varsaturi biliare) .
- culoare rosie in hematemeza .
- culoare galben murdar(in ocluzii intestinale) .
- culoare bruna, aspect de zat de cafea(in cancerul gastric) .
6 . Mirosul :
- fad, acru in hiperaciditate gastrica .
- fecaloid in ileus(oprirea tranzitului intestinal) .
- ranced in fermentatia gastrica .
Forta de proiectie este brusca, in jet, fara efort, fara legatura cu alimentatia, fara greata este varsatura in cadrul hipertensiuni intracraniene .
Interventiile A . M .
In functie de starea pacientului acesta va fi asezat in pozitie semisezand, sezand sau decubit dorsal cu capul intr-o parte, apoi il ajuta in timpul varsaturi si la indicatia medicului se administreaza medicatia simptomatica si pt . corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic(prin perfuzi) .
Se face bilantul ingesta excreta de lichide intrate si eliminate .
Eliminarea menstruala si vaginala inadecvata :
Menstra este o pierdere de sange prin organele genitale care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat si asta de la pubertate pana la menopauza .
Menstra=avortul ovulului nefecundat .
Menarha este prima menstra(apare intre11-14 ani) si poate fi influentata de mediu, clima, viata in aer liber .
Glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectii(leucoree fiziologica) .
Glandele Bartholini si Skine secreta in preludiul actului sexual un licid care poarta rolul de lubrifiant in timpul actului sexual . Cand aceasta secretie devine abundenta si se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante poarta numele de leucoree patologica .
Manifestari ale eliminarii menstruale inadecvate :
Amenoree : lipsa completa a menstrelor .
Dismenoree : menstruatie dureroasa .
Metroragie : hemoragi neregulate aciclice si care survin intre doua menstre .
Menoragii : hemoragi menstruale prelungite(3-5 zile fiind normal) .
Oligomenoree : intervale lungi intre menstre(28-35 zile este normal) .
Polimenoree : intervalle scurte intre menstre(sub 28 de zile) .
Hipomenoree : cantitate redusa de sange .
Hipermenoree : cantitate crescuta de sange .
Leucoree patologica : poate fi de la cativa ml de secretie(cand pateaza lenjeria)pana la 200-400ml secretie .
Scurgere alba laptoasa este leucoreea tinerelor femei .
Galbena verzuie este in gonoree .
Seroasa mucoasa si mucopurulenta in procese infectioase .
Rosie apoasa sau maronie, in tumori ale organelor genitale .
Hidroree - secretie vaginala abundenta(200-400ml) albicioasa, in tricomonas vaginalis .
Interventiile A . M . :
- A . M . asigura o stare de confort si securitate prin repaus la pat, efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice in functie de examenul bacteriologic si citologic, apoi aplica pansamente absorbante .
- in timpul menstrelor se aplica tampoane igienice .
Diaforeza - transpiratie in cantitate abundenta . Sudoarea are rol in eliminarea apei si a unor deseuri ca uree, amoniac, acid uric din organism . In cazul unei cantitati excesive are semnificatie patologica care poate duce la deshidratare .
Producerea transpiratiei depinde de temperatura mediului ambiant, efortul fizic si intelectual, ingestie de lichide si activitatea rinichilor .
Glandele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic .
Manifestari :
1 . Cantitate de 600-1000ml/24 ore si chiar de 10L/24 ore . Poate fi generalizata cand temperatura mediului este crescuta . Poate fi localizata la palme si plante in boala Basedow sau gusa endemica, in alcoolism cronic, in rahitism, in SIDA si in tulburarile de preclimax(inainte de menopauza)
Hiperhidroza - cantitate de apa-transpiratie crescuta care stagneaza interdigital si determina aparitia de micoze si infectii . Mirosul este puternic si variaza in functie de alimentatie, temperatura ambianta si de deprinderile igienice ale individului .
Interventiile A . M . la pacientul cu diaforeza :
- A . M . ajuta pacientul sa-si mentina tegumentele curate si uscate, schimbarea frecventa a lenjeriei de pat si de corp .
- educatia pacientului in legatura cu purtarea sosetelor de bumbac si schimbarea frecvanta a acestora .
- educatia in legatura cu mentinerea igienica riguroasa a plicilor si spatiile interdigitale .
Expectoratia - eliminarea sputei din caile respiratorii .
Sputa - totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse .
Mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus care este fiziologica .
In conditii patologice exista o cantitate mare de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca tusea
Sputa este formata din transudatie si exudatie patologica a mucoaselor bronhopulmonare .
Manifestari :
1 . Culoare - rosie sangvinolenta aerata si spumoasa= hemoptizie(sange provenit din arborele bronsic)in TBC pulmonar si cancer pulmonar .
- sputa hemoptoica= striata cu sange .
- sputa ruginie(ca sucul de prune)in pneumonie .
- sputa rosie bruna cand sangele stagneaza in plamani(bronsiectazie) .
- sputa rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar .
- sputa roz in edemul pulmonar .
- sputa galben verzuie in supuratii pulmonare, chist hidatic, abces pulmonar .
- sputa alba cenusie in inflamatia bronsica din astmul bronsic .
- sputa neagra in infarctul pulmonar .
2 . Mirosul:
- fetid in caverne tuberculoase si dilatatie bronsica .
- fetid penetrant in gangrene pulmonara .
- pamantului sau al paiului umed in supurati pulmonare .
3 . Consistenta poate fi:
- spumoasa, aerata, gelatinoasa, vascoasa si lichida .
4 . Forma :
- perlata in astmul bronsic .
- numulara(sub forma de moneda) in cavernele pulmonare .
- mase grunjoase izolate in saliva .
5 . Aspectul:
- de mucus in astm bronsic si inflamatia bronhiilor .
- aspect purulent in supuratiile pulmonare .
- aspect seros in edemul pulmonar .
- pseudomenbranos in difteria laringiana .
- sangvinolent in edemul pulmonar, cancer pulmonar si infarctul pulmonar .
6 . Cantitatea:
- 50-100ml/24 ore in bronsite, pneumonii, TBC .
- 1000ml/24 ore in bronsiectazii, caverne tuberculoase(TBC) . -- vomica .
InterventiileA . M . :
- educatia pacientului in legatura cu modul de expectoratie: sa nu inghita sputa, sa o elimine in scuipatoarea speciala, sa nu stropesca in jur in timpul tusei folosind batista individuala, sa foloseasca scuipatoarele numai pt . expectoratie .
Este necesitatea fiintei umane de a fi in miscare, de a si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului .
Circulatia sangelui este favorizata de miscare si activitate fizica .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
1 . Biologici :
varsta si dezvoltarea - copilul mic are miscarile mai putin coordonate dobandindu-si controlul pe masura ce inainteaza in varsta, copilul este foarte activ se mobilizeaza si ia tot felul de pozitii .
- adultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza .
- varstnicul are forta fizica redusa .
2 . Psihologici:emotiile pot fi exprimate prin miscari ale corpului .
3 . Sociologici :
- cultura : individul practica activitati fizice in functie de societatea in care traieste .
- rolurile sociale : prin care individul poate indeplini unele activitati ce impun un efort fizic mai mare sau mai mic .
- traditiile si religia : posturi acceptate legate de obiceiuri religioase .
Independenta in satisfacerea nevoii :
1 . Postura adecvata :
-functia corpului omenesc bazata pe actiunea sinergica si coordonata a aparatului locomotor si sistemului nervos .
A . Pozitia in picioare: ortostatism - capul drept inainte, spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile, gambele drepte, piciorul in unghi de 90grade cu gamba .
B . Pozitia sezand: capul drept, spatele drept rezemat, bratele sprijinite, coapsele orizontale, gambele verticale piciorul in unghi de 90 grade cu gamba sprijinit pe podea .
C . Pozitia culcat:clinostatism(decubit dorsal-pe spate, decubit lateral si decubit ventral-pe abdomen) .
2 . Miscari adecvate:
a . Abductie - miscari de indepartare fata de axul median al corpului .
b . Adductie - miscari de apropiere fata de axul median al corpului .
c . Flexie, extensie - apropierea sau indepartarea a doua segmente apropiate .
d . Rotatie - miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza .
e . Pronatie, supinatie - miscare de rotatie a mainii prin care palma priveste in jos=pronatie, iar miscarea inversa prin care palma priveste in sus=supinatie .
f . Circumductie - miscare complexa care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia .
g . Exercitiile fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschilor si circulatia sangelui .
Exercitiile fizice pot fi :
- active : executate de catre individ .
- pasive : executate de o alta persoana .
- izometrice : contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata crescand doar tensiunea sa(contractia muschilor pentru mentinerea pozitiei corpului) .
- exercitii fizice de rezistenta : in care creste tonusul muscular .
Caracteristicile exercitiilor :
- trebuie sa fie coordonate, armonioase si complete .
- executia se refera la : a merge, a alerga, a se apleca, a se aseza pe vine, a ingenunchia, a ridica greutati, a apuca obiecte .
Dependenta in satisfacerea nevoii, probleme de dependenta :
1 . Imobilitatea .
2 . Hiperactivitate .
3 . Necoordonarea miscarilor .
4 . Postura inadecvata .
5 . Circulatie inadecvata .
1 . Imobilitate - diminuarea sau restrictia miscarii .
Manifestari:
- dificultatea de deplasare(a merge, a se ridica, a se aseza)
- diminuarea sau absenta miscarii, cauze : prezenta parezelor si a paraliziilor .
- atonie musculara : scaderea tonusului muscular .
- atrofie musculara : diminuarea volumului muschiului si a contractivitatii sale .
- hipertrofie musculara : marirea volumului unui muschi .
- contractura musculara : contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .
Ex : contractia muschilor maseteri(masticatori) care determina trismus si rasul sardonic .
- anchiloza : diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii .
- crampa : contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau mai multor muschi, cauzata de o pozitie incomoda sau de compresiunea unui nerv sau deficit de Ca .
2 . Hiperactivitatea - consta in cresterea ritmului miscarilor si activitatilor individului determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .
Manifestari :
- vorbire caracteristica, mult si precipitat .
- pacientul reactioneaza la toti stimulii(luminosi, auditivi) din mediul extern care determina reactii din partea bolnavului .
- miscari caracteristice, rapide si frecvente .
- spasm : contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi .
- ticuri : miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau picior .
- mania: este o psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie in sfera afectivitatii cunoasterii . Bolnavul este nelinistit datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale . Nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste .
- euforie : o buna dispozitie nemotivata .
3 . Necoordonarea miscarilor - dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .
Cauze : deficit senzorial, leziuni ale SNC, dezechilibrul hidroelectrolitic si ca un efect al ingerarii unor medicamente sau droguri .
Manifestari :
- akinezie : lipsa sau diminuarea miscarilor normale .
- ataxie : tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare .
- convulsii : contractii repetate involuntare ale unui muschi sau unei grupe de muschi, urmate apoi de relaxare . Contractia este instantanee .
- tremuraturi : la nivelul mainilor, capului sau intregului corp .
- tulburari ale mersului : mers tarsait, propulsiv .
4 . Postura inadecvata :
- este o problema care este reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individul la diferite deformari .
Manifestari :
- oboseala musculara : reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului consecinta a activitatii excesive prelungite .
Deformari ale coloanei vertebrale :
a . Cifoza - deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara(cocosat) .
b . Lordoza - accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale .
c . Scolioza - deviatie laterala a coloanei vertebrale .
Deformari ale membrelor inferioare :
a . Genuvalgu - reprezinta deformari in care genunchii sunt apropiati iar picioarele departate .
b . Genuvarum - genunchii sunt departati iar picioarele apropiate .
c . Picior stramb:
1 . Sprijinit pe antepicior - picior ecvinum .
2 . Sprijinit pe partea externa - picior varus .
3 . Sprijinit pe partea interna - picior valgus .
4 . Sprijinit pe calcai - talus .
5 . Picior plat - platfus(bolta plantara este prabusita) .
Deformari ale soldurilor :
- luxatie congenitala de sold - iesirea capului femural din articulatia coxofemurala .
Pozitii inadecvate, pentru examinare :
- pozitia ginecologica - pacienta sta in decubit dorsal cu genunchii flectati, departati iar coapsele flectate pe abdomen .
- pozitia genu-pectorala - toracele anterior asezat pe plan orizontal, pacientul se sprijina pe genunchi, este pozitia utilizata pt . examenul rectoscopic .
- pozitia trendelenburg - trunchiul este mai jos decat membrele inferioare(pozitia asigura circulatia sangelui in creier) .
Pozitii patologice(specifice unei boli):
- in tetanus:
1 . Opistotonus, pacientul este sprijinit pe ceafa si calcai, concavitate dorsolombara .
2 . Pleurototonus, aceasi pozitie dar pe partea laterala .
- in meningita :
1 . Cocos de pusca, capul in hiperextensie iar membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala cat si a genunchiului .
- in nevralgie intercostala :
1 . Torticolis, inclinarea capului intr-o parte datorita contracturii musculaturii gatului(sternocleidomastoidian) .
InterventiileA . M . in cadrul nevoii de a se misca si de a avea o buna pozitie a corpului :
1 . Imobilitate :
- planifica un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului si a imobilitatii pt . a reda tonusul si forta musculara corespunzatoare .
Pentru prevenirea escarelor in decubit - ulceratii ale pielii care duc pana la necrozarea tesuturilor, mobilizarea pacientului la fiecare 2 ore, masajul regiunii predispuse si pudrarea cu talc . Efectuarea exercitilor pasive .
Educatia pacientului in legatura cu adoptarea unor pozitii adecvate si efectuarea unor exercitii musculare active .
Tegumentele bolnavului imobilizat timp indelungat la pat reprezinta o oglinda prin care se vede constinciozitatea A . M . si a personalului de ingrjire .
Pentru prevenirea pneumoniei hipostatice de decubit - educarea pacientului in legatura cu exercitii de respiratie profunda, sa tuseasca si sa indeparteze secretiile .
2 . Hiperactivitate :
- A . M . inlatura stimulii din mediul inconjurator, se va asigura o zona de obscuritate in incapere, izolare fonica . Pacientul va fi supravegheat permanent pt . a nu se rani .
Daca este cazul constrangeri fizice(chingi si camasa de forta) . Se administreaza medicametele recomandate de medic .
Interventii la pacientul cu necontrolarea miscarilor :
- A . M . planifica un program de exercitii impreuna cu pacientul in functie de capacitatea acestuia .
- se administreaza medicatia indicata de medic .
Interventiile A . M . , postura inadecvata :
- A . M . ajuta pacientul sa adopte o pozitie adecvata prin folosirea unor utilaje auxiliare pt . mentinerea pozitiei anatomice .
- i se asigura pacientului o pozitie care sa favorizeaza circulatia sangelui, drenajul secretilor bronsice, o buna respiratie .
- previne complicatiile --- escare de decubit, anchiloze .
Necesitatea fiintei umane de a dormi si a se odihnii in bune conditii, timp suficient pt . a permite organismului sa obtina randamentul maxim .
Odihna=perioada in care se refac structurile alterate ale organismului . Se completeaza resursele energetice folosite . Se transporta produsii formati in timpul efortului la ficat(acidul lactic) sau la rinichi pt . a fi eliminate .
Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe .
Somnul elibereaza individul de tensiuni fizice si psihice si-i permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene .
In timpul somnului activitatiile fiziologice se diminueaza :
tonusul muscular, frecventa respiratiei, a pulsului si a valorii T . A .
sporeste secretia hormonilor STH la pubertate .
Tipuri de somn :
1 . Somnul lent, clasic sau ortodox - o veritabila perioada de odihna pt . organism si numai partial pt . creier . Are rol separator, restaurator, fortifiant .
2 . Somnul rapid, paradoxal - este important pt . refacerea creierului deoarece creste fluxul sangvin in creier . Se produc visele .
Factori care influenteaza :
A . Biologici :
- varsta: copilul are nevoie de mai multe ore de somn in timpul cresterii, care se diminueaza progrsiv .
- varstnici : somn superficial, dificultati la adormire, trezirea nocturna este mai frecventa, atipeste diurn .
Activitatea fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator .
Deprinderi legate de somn :
- ritualuri de care fiecare individ trebuie sa tina seama : culcarea la aceasi ora, asigurarea unui confort, adoptarea unor deprinderi inainte de culcare(lectura placuta, o baie calda, povestile) .
Ritmul veghe-somn se refera la functia care reprerzinta un proces biologic a carui periodicitate este legata de alternanta zi-noapte .
B . Psihologici : anxietate, nelinistea modifica calitatea si cantitatea somnului .
C . Sociologici :
- programul de munca variabil cu ritmul veghe-somn .
- locul de munca si locul de cazare .
Independenta in satisfacerea nevoii :
1 . Durata : in functie de varsta - la nou nascut 16-20 ore, la un an 14-16 ore, la 3 ani 10-14 ore, la 5-11 ani 9-13 ore, adolescentul 12-14 ore, adult 7-9 ore, varstnic 6-8 ore .
2 . Calitatea : somnul trebuie sa fie regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi ale somnului, adormirea se face cu usurinta .
La copil somnul nocturn continuu se instaleaza dupa luna a 3 iar la sfarsitul a10 luni organizarea este asemanatoare cu a adultului . In timpul somnului se declanseaza vise agreabile, placute .
3 . Odihna : - trebuie sa existe perioade de activitate intercalate cu perioade de repaus .
- perioade de relaxare si timp liber indelungat(vacante, concedii) .
- cea mai eficienta odihna este odihna activa(dupa activitati fizice sa fie activitati intelectuale si apoi activitati usoare, placute) .
Dependenta in satisfacerea nevoii : Insomnia
Hipersomnia,
Disconfort,
Oboseala .
1 . Insomnia, manifestari:
A . Somn perturbat:
1 . Ore insuficiente de somn(durata totala de 6 ore) .
2 . Insomnii initiale(pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme normal) .
3 . Insomnii terminale (dupa o adormire normala, pacientul se trezeste si nu mai poate adormi) .
4 . Insomnii dormitionale(apar multiple perioade de veghe care survin in timpul noptii, faramitand somnul nocturn), starea de veghe dureaza vreme indelungata(apar dupa cosmaruri) .
5 . Insomnii predormitionale(stare de veghe prelungita pana la instalarea somnului) .
6 . Insomnii postdormitionale(survin la varstnici si la cei care se culca devreme) .
B . Atipiri in timpul zilei : pacientul atipeste pt . durate scurte de timp .
C Cosmaruri : vise penibile(pacientul se trezeste brusc din somn, este nelinistit, agitat si adoarme cu greutate) .
D . Somnanbulismul : tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, pestrazi, in locuri periculoase . Are privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste , nu raspunde la intrebari, iar dupa un timp oarecare se intoarce si adoarme din nou fara a stii ce sa intamplat .
E . Apatie : lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana . Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului .
F . Pavorul nocturn : este o stare de spaima intensa care apare in timpul somnului mai frecvent la copii . Pacientul se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, incearca sa fuga . Dupa cateva minute el adoarme .
G . Nelinistea : o teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala, tulburand odihna pacientuluisi gandirea . Apar in constiinta pacientului contrar vointei, idei si sentimente pe care el se straduieste sa le indeparteze .
H . Confuzia : pacientul prezinta perceptii false, adica percepe un obiect sau un fenomen fiind convins ca el este real .
I . Iritabilitatea : pacientul prezinta o stare de tensiune psihica continua manifestata prin neliniste, framantare, adoarme greu, somnul este intrerupt si superficial .
J . Depresie, tristete : acesti pacienti sunt nesatisfacuti de odihna .
InterventiileA . M . :
- A . M . educa pacientul in legatura cu tabieturile inainte de culcare(exercitii respiratorii, ingerarea unei cani de lapte cald, efectuarea unei bai calde) . Se recomanda sa se citeasca inainte de culcare o carte cu continut placut sau sa se asculte muzica linistitoare .
- A . M . intocmeste un program de odihna si relaxare impreuna cu pacientul si administreaza medicatia prescrisa de medic .
2 . Hipersomnia : ore excesive de somn, prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului .
Manifestari :
A . Somn modificat(nr . de ore) - peste 10 ore la adult si 12 ore la copii .
Se exclud conditiile particulare de oboseala(dupa eforturi excesive, covalescenta sau insomni care necesita recuperare de somn) .
B . Somnolenta - atipiri in timpul zilei . Pacientul aude cuvintele rostite tare de cei din jur .
C . Letargia - este o hipersomnie continua profunda, poate fi trezit pt . scurta vreme prin excitatii violente . Letargia poate dura ore, zile, luni si chiar ani .
D . Nacrolepsia - necesitate subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular . Apare in perioade de inactivitate sau postprandial(insuficienta hepatica) .
Interventiile A . M . :
- identifica impreuna cu pacientul sau familia acestuia, cauza hipersomniei .
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, corespunzatoare starii acestuia si monotorizeaza somnul si calitatea acestuia .
3 . Disconfort : senzatie de jena fizica si psihica .
Manifestari :
- stare de indispozitie, lipsa de voie buna .
- stare de disconfort prin diaforeza(transpiratie abundenta) si dureri musculare(mialgii) care determina pozitii incomode si contracturi musculare prelungite .
4 . Oboseala : este o senzatie penibila insotita de inactivitate, o stare de epuizare nervoasa si musculara .
Manifestari :
fata este palida si exprima tristete
ochii incercanati, privirea incetosata
pulsul este rar, lent, slab batut
T . A . cu tendinta spre hipotensiune .
Somnolenta diurna, tegumente palide si transpiratii reci
stare de plictiseala si apatie .
Stare de astenie(scaderea fortei fizice si psihice) .
Interventiile A . M . :
- A . M . identifica impreuna cu pacientul cauzele disconfortului(anxietate) .
- creaza conditii prin suprimarea surselor care determina disconfortul si iritabilitatea .
- ajuta pacientul sa planifice activitati cotidiene si stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii . Administreaza medicatia indicata de medic .
Necesitatea individului de a purta vesminte adecvate dupa circumstante , temp . zilei si activitatea desfasurata, pt . asi proteja corpul de rigorile climei .
Vesmintele asigura o protectie a intimitatii sexuale, o semnificatie aparte pt . un grup, o ideologie sau un statut social .
Lipsa de imbracaminte poate reprezenta o pierdere a liberatii individului . Vestimentatia este un semn de sanatate(din punct de vedere al psihiatrilor) .
Factori :
1 . Biologici : varsta - copii mici si persoanele in varsta au temperatura mai coborata deci trebuie sa utilizeze vesminte mai calduroase .
Talia, statura(fiecare individ isi procura vesminte adecvate) .
2 . Psihologici emotii(alegerea vesmintelor permit exprimarea unor sentimente) .
3 . Sociologici :
- clima: vesminte pt . clima calda sau rece .
- statutul social : obliga pe fiecare individ sa poarte vesminte care sa dovedeasca rangul sau social .
- conditiile de munca pot influenta purtarea vesmintelor(armata, preoti) .
Independenta in cadrul nevoii :
1 . Semnificatia vesmintelor: trebuie sa sugereze apartenenta sau neapartenenta la un grup social, profesional, cultural, religios .
2 . Alegerea personala : vesminte alese dupa gust si circumstante .
3 . Starea vesmintelor : adecvata climatului si statutului socio-cultural .
4 . Sortarea vesmintelor : este adecvata functiilor psihologice, in concordanta cu importanta tinutei personale .
5 . Purtarea unor obiecte semnificative care pun in evidenta rangul social, functia religioasa, calitatea de functionar de stat .
Trebuie sa aiba capacitate fizica de imbracare si dezbracare prin mobilitatea articulara, tonus muscular si maturitate psihomotorie .
Dependenta in cadrul nevoii :
1 . Dificultatea de a se imbraca si dezbraca .
2 . Dezinteres fata de propria tinuta vestimentara .
Manifestari :
1 . Dificultatea sau incapacitatea de a se imbraca si dezbraca .
- dificultatae de a-si incheia si descheia nasturii .
- dificultatea de a se incalta si descalta .
- incapacitatea de a-si
misca membrele .
2 . Dezinteres fata de tinuta sa :
- apatie in a se imbraca si acces la melancolie .
3 . Refuzul de a se imbraca si dezbraca .
4 . Vesminte inconfortabile, neadecvate taliei sau masei corporale .
5 . Dezbracare continua .
Interventiile A . M . :
- A . M . face educatie in legatura cu importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii .
- ajuta pacientul cu dificultate sau incapacitate pt . se imbraca si dezbraca .
- sugereaza apartinatorilor sa procure haine adecvate, largi, usor de imbracat si incaltaminte fara siret .
- administrareaza tratamentul indicat de medic si ajuta pacientii cu paralizii ale membrelor sa-si statisfaca aceasta nevoie .
Necesitatea organismului de a conserva tempetarura la un grad constant pt . a-si mentine o stare de bine . Pt . mentinerea constanta a temperaturii trebuie sa existe un echilibru intre termogeneza(producerea de caldura) si termoliza(pierderea de caldura) .
Termoliza se realizeaza prin :
- evaporare, care reprezinta pierderea caldurii datorita eliminari transpiratiei .
Termogeneza este influentata de mediul inconjurator:
- temperatura scazuta - o crestere a activitatii musculare(tremuraturi)si intensifica procesele oxidative .
- temperatura crescuta - o diminuare a proceselor oxidative(arderiile din org . ) .
In caz de pierderi de caldura intervin mec . fizice :
- vasoconstrictie : in caz de frig .
- vasodilatatie : in caz de temp . crescuta .
Factori :
1 . Biologici :
- varsta : la nou nascut temperatura este de 36, 9-37, 8 grade celsius si la copil termoreglarea este fragila, iar temp . este mai scazuta .
- varstnicul este predispus la scaderea temp . 35-36 grade celsius .
- alimentatia : ingestia de alimente ridica temp . corpului .
Variatia diurna : temp . variaza in functie de lumina zilei .
- minima 3-5 dimineata si maxima 18-23 care este exacerbarea vesperala .
Sexul : la femei temp . este mai ridicata in a doua jumatate a ciclului menstrual .
2 . Sociologici :
- locul de munca, climatul care daca este umed determina cresterea temp . iar daca temp . scade climatul este rece .
3 . Psihologici : temp . creste in caz de emotii .
Independenta in satisfacerea nevoii :
- nou nascut=36, 1-37, 8grade celsius temp . masurata la nivelul axilei .
- adult=36-37 grade celsius temp . masurata la nivelul axilei .
- varstnic=35-36grade celsius temp . masurata la nivelul axilei .
Masurarea temp . in cavitati inchise este mai mare cu 0, 3-0, 5grade celsius .
Pielea are culoare roz cu o transpiratie minima si o senzatie placuta fata de frig sau caldura .
Temp . mediului ambiant(18-25gradeC) . Cand temp . mediului ambiant este crescuta individul trebuie sa consume lichide si alimente reci, sa reduca si sa asigure o buna ventilatie in incapere si la locul de munca .
Imbracamintea sa fie lejera si de culoare alba .
Iar cand temp . mediului ambiant este scazuta trebuie sa creasca cantitatea de alimente cu calorii crescute sa ingereze alimente si lichide calde, sa poarte imbracaminte calduroasa si sa asigure o temp . de 18-25 gradeC .
Dependenta in cadrul nevoii :
1 Hipertermiei : cresterea valorilor temp . peste limitele normale . Un mecanism de aparare al organismului in momentul invaziei microbiene, organismul produce anticorpi prin care creste metabolismul si creste nr . de leucocite .
Manifestarile hipertermiei:
- subfebrilitate : mentinerea temp . corporale intre 37-38 grade C .
- febra moderata : mentinerea temp . corporale intre 38-39gradeC .
- febra ridicata : mentinerea temp . corporale 39-40gradeC .
- hiperpirexie : cresterea temp . corporale peste 40gradeC .
- frisoane : contractii musculare puternice .
- piloerectia : ridicarea parului pe membre(piele de gaina) .
- sindrom febril : grup de semne sau simptome(cefalee, tahicardie, tahipnee, oligurie, urina concentrata, convulsii, halucinatii si dezorientare) .
- eruptii cutanate : apar macule, papule si vezicule care se intalnesc in boli infectioase .
Curbe termice :
1 . Febra continua : mentinerea temp . corporale in perioada de stare a bolii peste 37gradeC cu diferenta de sub 1gradC, intre valoriile inregistrate matinal si vesperal .
2 . Febra intermitenta : diferenta de cateva grade intre valoriile inregistrate matinal si vesperal in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 37gradeC .
3 . Febra remitenta : diferenta de cateva grade intre valoriile intregistrate matinal si vesperal in perioada de stare a bolii dar cele mai mici valori nu scad sub 37gradeC .
4 . Febra recurenta : perioade febrile de 4-6 zile care alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6 zile, trecerile efectuandu-se brusc .
5 . Febra ondulata : perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate trecerea efectuandu-se lent .
In evolutia hipertermiei se disting 3 perioade :
1 . Perioada initiala sau de debut - care poate fi de cateva ore si se numeste debut brusc sau de cateva zile si se numeste debut lent .
2 . Perioada de stare - care dureaza mai multe zile sau saptamani, aspectul curbei febrile fiind specific fiecarei bolii .
3 . Perioada de declin - poate fi scurta si se numeste declin in criza, sau de cateva zile numit declin in liza .
InterventiileA . M . :
- se aplica comprese reci, impachetari reci, pungi cu gheta, frictiuni .
- pacientul va fi incalzit in caz de frisoane .
- se monitorizeaza ingesta-excreta de lichide pe 24 ore . Se administreaza medicatia recomandata de medic(antitermice, antibiotice) .
2 . Hipotermia : scaderea temp . corporale sub limitele normale . Cauza=dezechilibrul intre termogeneza si
In copilarie hipotermia are cauza lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare . La adult cauza este expunerea prelungita la frig . Dereglari endocrine si abuzul de sedative si alcool .
La persoane varstnice cauza este incetinirea activitatii SNC .
Manifestari :
- scaderea sub 36gradeC, la adult .
- hipotensiune arteriala .
- cianoza a extremitatilor .
- eritem : rosata la nivelul fetei, urechilor mainilor .
- edem generalizat .
- durere la nivelul regiunii expuse la frig .
- stare de epuizare musculara(oboseala) .
- tulburari de vorbire(vorbire lenta) .
- somnolenta, nevoie crescuta de somn .
- degeraturi : leziuni de necroza la nivelul pielii determinata de temp . scazuta .
- apatie : stare de indiferenta .
- parestezii : senzatie de amorteli si furnicaturi la nivelul regiunii expuse la frig .
InterventiileA . M . :
- incalzirea lenta a pacientului cu paturi si termofoare .
- cresterea temp . camerei treptat .
- administrarea de lichide usor caldute in cantitati mici la intervale regulate de timp .
- monitorizarea raportului ingesta-excreta pe 24 ore .
- masarea extremitatilor si punerea in apa calduta de 37gradeC .
- administrarea medicatiei indicata de medic(analgezice, corticoizi antipiretice) .
Necesitatea de a fi curat, ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele pt . mentinerea unei tinute decente si o piele sanatoasa .
1 . Functiile pielii :
a . De aparare a organismului impotriva agentilor patogeni .
b . Apara organismul de radiatii si raze ultraviolete prin pigmentii pe care ii contine .
c . Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase .
d . Participa la termoreglare prin termoliza si prin mentinerea temp . prin intermediul stratului adipos care are rol de izolator termic .
e . Participa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele sudoripare eliminand : apa, clorura de sodiu, uree, glucoza .
f . Are rol de absorbtie pt . unele medicamente, absorbite prin piele intrand apoi in circulatia generala .
g . Participa la respiratie, (o cantitate mica de oxigen intra prin piele, eliminundu-se o cantitate mica de dioxid de carbon) aceasta numindu-se perspiratie .
Factori :
A . Biologici :
Varsta - la copii si varstnici pielea este mai sensibila, rezistenta este mai scazuta la variatii de temperatura, infectii si microbi .
Temp . - datorita variatilor de temp . pielea se usuca si se deshidrateaza . Daca temp . este prea ridicata, prin glandele sudoripare pielea participa la termoreglare eliminundu-se o cantitate de sudoare(transpiratia) .
Exercitiile fizice - accelereaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din org . prin piele .
Absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii .
B . Psihologici :
- emotiile : datorita unor emotii creste transpiratia .
- educatia : deprinderi igienice diferite .
C . Sociologici :
- cultura : importanta curateniei difera dupa gradul de cultura .
- curentul social : obiceiuri de igiena dupa moda .
- organizare sociala : obiceiuri in functie de conditiile fizice, materiale sau de promiscuitate(saracie) .
Independenta in satisfacerea nevoii :
- parul : lungime si suplete corespunzatoare .
- urechiile : configuratie normala si curate .
- nasul : mucoasa umeda si fose nazale libere .
- cavitate bucala : mucoasa bucala umeda culoare roz, gingiile aderente dintiilor .
- unghiile: curate, taiate scurt .
-pielea:curata tot timpul, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal .
- deprinderi igienice: baie, dus cu o frecventa si durata normala, spalarea parului si folosirea produselor adecvate, spalarea dintilor .
Dependenta in cadrul nevoii :
A . Carente de igiena .
B . Alterarea tegumentelor si mucoaselor .
A . Carente de igiena, manifestari :
1 . Parul - murdar si gras, dezordonat .
2 . Urechiile - murdaria acumulata in conductul auditiv extern, la nivelul pavilioanelor urechii si retroauricular .
3 . Cavitatea bucala - carii dentare, prezenta tartrului pe dinti .
Halena fetida(miros urat din gura) .
4 . Limba incarcata - saburala, fisuri ale buzelor si herpes .
5 . Nasul - rinoree si prezenta unor cruste .
6 . Unghiile - netaiate, murdare .
7 . Pielea - murdara, aspra si barba murdara .
8 . Deprinderi igienice - nu se spala, nu se piaptana . Dezinteres fata de masurile de igiena individuala .
InterventiileA . M .
- obiectivul este ca pacientul sa prezinte tegumente sui mucoase curate .
- bolnavul sa-si redobandeasca stima de sine .
- pacientul va fi ajutat in functie de starea generala sa-si faca baie, daca nu poate i se face toaleta pe regiuni .
- A . M . identifica impreuna cu pacientul cauzele si motivatia pt . care are atitudinea negativa fata de sine .
- constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii tegumentelor curate si prevenirea imbolnavirilor .
B . Alterarea tegumentelor si a fanerelor
Manifestari de dependenta:
1 . Eritem - pata congestive datorita vasodilatatiei .
2 . Excoriatii - pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism mai ales dupa grataj(scarpinat) in caz de prurit(mancarime) .
3 . Cruste - leziuni elementare secundare care apar in urma uscarii unei serozitati care provine dintr-o ulceratie, vezicula, flictena-se prezinta ca mici depozite de fibrina-(proteina filamentoasa din sange care intervine in procesul de coagulare) care provine din plasma sangvina .
Vezicula reprezinta ridicaturi ale epidermului de dimensiuni mici pline cu lichid clar, insotite de obicei de prurit(mancarime)si durere, au forma rotunda .
Flictena - ridicatura cutanata rotunda, de marime mare, umpluta cu o serozitate care retine sau nu sange . Unele flictene sunt provocate de agenti fizici precum frecarea (basica), caldura (arsura), frigul (degeratura) sau prin contactul cu substante chimice caustice .
4 . Pustule - un abces minuscul la suprafata tegumentului localizat la radacina firului de par(cosuri) . Pot fi primitive sau secundare(infectarea veziculelor) .
5 . Papula - leziune caracterizata printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii . Cauza poate fi hipertrofia pieli(ingrosarea pieli) sau edem local .
6 . Fisuri - intreruperi liniare ale continuitati tegumentului .
7 . Descuamatie - desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderma datorita unor boli de piele(pitiriazis versicolor) .
8 . Acnee - pustula determinata de un agent patogen specific .
9 . Furuncule - infectie specifica folicului pilosebaceu(firului de par) produsa de stafilococul Aureu .
10 . Intertrigo - o micoza cutanata localizata la nivelul plicilor si interdigital caracterizata prin eritem pruriginos(culoare rosie-negru)urmat de decolare epidermica de secretie si depozit albicios datorita macerarii epidermei carnoase .
11 . Vitiligo - leucomelanodermie de natura neuroendocrina caracterizata prin pete acromice marginite de o zona hiperpigmentata .
12 . Ulceratii - pierdere de substanta rezultata dintr-un proces patologic care actioneaza asupra pielii . Poate fi superficiala-eroziune, sau profunda-ulceratia propriuzisa .
13 . Escare - distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locale . Apar in urma unor compresiuni continue .
14 . Edeme - acumulate de lichid seros in tesuturi .
15 . Varice - dilatari permanente ale venelor superficiale care duc la inversarea sensului circulatiei venoase in ortostatism .
16 . Hemoroizi - afectiuni ale plexurilor venoase anale si partea terminala a rectului . Dilatarea acestor vene cu aparitia unor procese inflamatorii .
17 . Ulcere varicoase - erodarea tesutului pe un teren varicos .
18 . Alopecie - lipsa partiala sau totala a parului(chelie) .
Escare de decubit
Sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure(os si pat) .
Cauze
A . Generale sau determinante :
- paralizii ale membrelor .
- casexie .
- stari de subnutritie .
- obezitate .
- varsta .
-bolnavi adinamici cu ateroscleroza
B . Locale sau favorizante :
- pot fi evitate prin interventia prompta a A . M .
- mentinerea indelungata in aceasi pozitie
-cute ale lenjeriei de pat sau de corp
-faramituri in pat
-igiena defectuoasa .
Regiuni expuse escarelor pt . pozitia :
a . Decubit dorsal -
regiunea --occipitala(ceafa)
omoplati
coate
regiunea sacro-coccigiana s
calcaie .
b . Decubit lateral - umar
regiunea trohanteriana(coapsa)
fetele interioare ale genunchilor maleole(articulatia tibiotarsiana) .
c . Decubit ventral -
regiunea temporala,
creasta iliaca
genunchi
degetele picioarelor .
Riscurile aparitiei escarelor sunt determinate de:
- starea generala .
- starea nutritionala
- starea psihica .
- capacitatea de mobilizare .
- incontinenta .
- starea cutanata .
Prevenirea escarelor de decubit :
1 . Schimbarea de pozitie : evitarea imobilizari, mobilizarea se face la 2-3 ore, la nevoie mai des . Se intocmeste o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza :
- orele de schimbare si pozitia : ora 7-DD, ora9-DLS, ora 11-DD, ora 13-DLD .
- se noteaza aspectul cutanat .
2 . Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfecta .
Se va avea in vedere :
- inlaturarea cutelor lenjeriei de pat .
- renuntarea la lenjeria de corp .
- spalarea zilnica cu apa si sapun si ungerea leziunilor expuse umezelii .
- in caz de incontinenta(nu are control sfincterian)urinara se instaleaza sonda .
C . Scuturarea sau schimbarea dupa caz, zilnic a lenjeriei de pat .
3 . Folosirea materialelor complementare necesare pt . prevenirea escarelor :
- se pot folosii : saltele speciale, eventual blana de oaie, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci de cauciuc la coate si genunchi, unguente pt . ungerea pieli obtinute din oxid de zinc, vitamina A+D2 si talc .
4 . Alimentatia si hidratarea echilibrata :
- alimentatie bogata in proteine, vitamine tinandu-se cont si de varsta si greutatea bolnavului .
- hidratarea normala(1, 5-2llichide/zi) .
5 . Pentru favorizarea vascularizatiei in zonele predispuse :
A . Se va face masaj:
Principii : - se face pe pielea curata dupa ce bolnavul a fost spalat, se face cu un unguent in directia circulatiei de intoarcere a sangelui(de jos in sus), iar la ceafa si umeri se face invers si apoi circular spre exterior .
- se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata .
- masajul nu trebuie sa fie dureros .
- pozitia bolnavului sa fie confortabila si se va face masaj timp de 15 minute .
Masaj contraindicat la : bolnavi cu febra, cu cancer, cu infecti ale pielii sau septicemie .
B . Utilizarea alternativa de cald si frig :
- este indicata in cazul escarelor de stadiul 2 .
- se aplica compese cu gheata de mai multe ori pe locul escarelor, pt . a obtine o vasoconstrictie apoi se incalzeste si se usuca zona prin tamponare pana se obtine vasodilatatie . Se repeta de 3-4 ori .
C . Tratamentul medicamentos:
-tratament general prin administrare de antibiotice .
- tratament local in functie de stadiu .
- pt . stadiul 1 : masaj, unguente .
- pt . stadiul 2 : alternanta cald-frig, pansament cu unguent si bioxidteracor .
- pt . stadiul 3 : pansamente .
Ingrijirea plagilor
Leziuni traumatice caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentului sau mucoaselor(se creaza o solutie de continuitate) . Leziunea pielii sau mucoasei poate fi cu sau fara leziuni tisulare de profunzime(leziuni ale tesutului) .
Clasificarea plagilor :
A . Dupa tipul de actiune al agentului vulnerant sau agent traumatic pot fi :
1 . Plagi mecanice :
a . plagi taiate - prin taiere .
b . plagi intepate - prin intepare(plagi intepate de insecte, spini etc . ) .
c . plagi contuze - prin lovire .
d . plagi strivite - prin strivire .
e . plagi impuscate - prin arme de foc .
f . plagi muscate de animale .
2 . Plagi termice : prin caldura si electricitate .
3 . Plagi produse de agenti chimici(acizi, baze, saruri) .
4 . Plagi produse de agenti ionizanti(radiatii) .
B . Dupa circumstatele de producere pot fi :
1 . Accidentale: de munca, de circulatie, casnice .
2 . Intentionate : suicid, autoagresiuni si agresiuni .
3 . Iatrogene : sunt provocate in timpul tratamentelor specifice(interventii chirurgicale, injecti, puncti) .
C . Dupa tipul scurs de la producere :
1 . Plagi recente : sub 6 ore .
2 . Plagi vechi : care depasesc 6 ore de la producere .
Acestea se considera intotdeauna plagi infectate .
D . Dupa profunzime :
1 . Plagi superficiale .
2 . Plagi profunde .
E . Dupa structura anatomica interesata :
1 . Plagi nepenetrante : nu depasesc invelisul seros si lezarea seroasei parietale(cea care acopera)dura matter, peritoneu si pleura .
2 . Plagi penetrante :
a . Plagi simple .
b . Plagi complexe sau perforante care intereseaza si un viscer parenhimatos .
F . Dupa evolutie pot fi :
1 . Plagi necomplicate .
2 . Plagi complicate .
Simptomatologia plagilor :
1 . Durere : variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice .
Daca durerea are caracter pulsatil indica dezvoltarea unei infectii .
2 . Impotenta functionala :
a . Partiala .
b . Totala .
Cauze : durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare osoase sau nervoase .
A . Semne obiective(care se vad) :
1 . Prezenta unei solutii de continuitate - se observa distrugeri la nivelul pielii, vaselor, muschilor, nervi, oase .
2 . Hemoragia - care este variabila in functie de vasul lezat .
B . Semna generale :
- puls tahicardic in plagi insotite de hemoragii exterioare sau interioare .
- hipotensiune arteriala in cazul unor hemoragii sau soc traumatic .
- febra indica infectie .
Caracteristici specifice ale unor plagi:
1 . Plagi taiate: au marginile regulate, limitate, se vindeca repede . Cele iatrogene(operatorii) sunt aseptice .
2 . Plagi intepate: sunt cele mai frecvente si cele mai inselatoare . Gravitatea lor este in raport cu adancimea, sediul si gradul de infectare .
Plagile limitate adanci favorizeaza dezvoltarea germenilor anaerobi .
Plagile de la nivelul unghilor produc panaritiu .
3 . Plagile contuze : pot produce leziuni distructive mari si pot sa apara plagi ale organismului profunde(creier, muschi, ficat, splina, rinichi) fara a exista o plaga a pieli .
4 . Plagi prin muscatura de animale : se suprainfecteaza cu regularitate(rabie-turbare) . Muscatura de vipera produce fenomene generale toxice .
5 . Plagi prin arme de foc : distrucie mare si foarte complexe .
Tratamentul local al plagilor, reguli :
1 . Tratamentul variaza in functie de locul unde se acorda ingrijirea(locul accidentului, cabinet ambulatory sau spital)
2 . Indiferent de locul ingrijirii tratamentul se face in conditii de asepsie perfecta(fara microbi) .
3 . Se va aplica un pansament steril care sa creeze o buna absorbtie a secretilor .
4 . Plaga sa fie protejata de factori nocivi din mediul inconjurator, termici sau infectiosi .
5 . Sa se asigure un repaus a regiuni lezate .
Tehnica efectuarii pansamentului :
1 . Dezinfectia tegumentului din jurul plagii - daca plaga este de regiune paroasa, tunderea regiunii respective .
- spalarea tegumentului cu apa si sapun, degresarea cu eter sau benzina .
- dezinfectia in jurul plagii cu tinctura de iod apoi cu alcool prin miscari circulare de la marginea plagii spre exterior .
2 . Toaleta plagii - curatarea plagii prin turnare in jet de apa sterila sau ser fiziologic ori antisptice neiritante(ex :cloramina0, 2-0, 4% si permanganat de potasiu, apa oxigenata3%) .
Urmeaza tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile .
Precizari :
- nu se face tamponarea cu vata, nu se toarna nici un fel de substanta in plagile penetrante sau perforante, se poate face o tamponare superficiala a plagii cu tampoane umezite in substante antiseptice neiritante .
3 . Dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii, se face cu tinctura de iod si apoi cu alcool .
Precizare : aceste dezinfectante nu trebuie sa intre in plaga .
4 . Acoperirea plagii se face cu comprese sterile care trebuie sa depasesca marginile plagii cu 2-3 cm . Compresele nu se vor atinge cu mana .
5 . Fixarea pansamentului se face cu leucoplast, colafix(sol . de lipit compatibila cu teg . ) si prin bandaj sau infasare .
Precizari :
1 . Primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora .
2 . Inainte de interventie este obligatorie spalarea pe maini si respectarea cu strictete a masurilor de asepsie(conditie prin care microorganismele sunt absente) .
3 . Inainte efectuarii pansamentului se administreaza antialgice si sedative .
4 . Este strict interzis : explorarea plagii la locul accidentului cu diferite instrumente, nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor deschise, nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate in timpul toaletei, se pot produce hemoragii .
Evolutia si complicatiile plagilor :
- orice plaga accidentala se considera contaminata chiar din momentul in care s-a produs dar in primele 6 ore fortele proprii ale org . combat efectul nociv al microbilor prin fagocitoza .
- daca plaga nu s-a tratat in primele 6 ore microbii se dezvolta foarte mult, aparand complicatii .
Ingrijirea plagii recente(care nu a depasit 6 ore de la accident) :
- calmarea dureri, toaleta locala minutioasa, extragerea tuturor corpilor straini din plaga si aplicarea pansamentului steril .
Vindecarea plagilor :
1 . Vindecare primara sau ''per primam intentionem'', vindecarea se obtine de la inceput fara complicatii(este vindecarea ideala) .
2 . Vindecare secundara sau ''per secundam intentionem'', in acest tip de vindecare este prezenta infectia .
3 . Vindecare tertiara sau ''per tertiam intentionem'', se produce cand o plaga evolueaza in timp, pe linia vindecarii secundare si apoi se sutureaza in scopul scurtarii evolutiei .
Tratamentul tipurilor particulare de plagi
1 . Plagi postoperatorii :
- degresarea teg . din jurul plagii cu eter sau benzina usoara .
- dezinfectarea cu tinctura de iod sau alcool pe o portiune de 6-7cm de la margine spre exterior . Se foloseste la fiecare stergere un alt tampon .
- plaga suturata se dezinfecteaza printr-o singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool .
- se dezinfecteaza teg . din jurul plagii .
- se acopera plaga cu compresa sterila, se fixeaza cu leucoplast sau galifix .
2 . Plagi intepate cu spini vegetali :
- spinul trebuie extras complet, la nevoie se intervine chirurgical .
3 . Plagile prin intepare plantara cu sarma sau cui favorizeaza dezvoltarea enei infectii virulente .
4 . Plagile prin intepare de insecte produc fenomene alergice(prurit, hiperemie, edem local) care pot duce la soc anafilactic, convulsii si edemul glotic .
Obligatoriu in toate cazurile se face profilaxia tetanosului conform ordinului ministrului sanatatii nr . 6730 din 1 martie 1995 care prevede :
1 . Pentru cel care nu a fost vaccinat se face penicilina 600 . 000-1 . 200 . 000 unitati sau tratament cu antibiotice la indicatia medicului si se mai fac 3 doze de 0, 5ml . prima imediat dupa ranire iar urmatoarele la interval de 14 zile de VTA(vaccin tetanic absorbant) sau dT(bivaccin difterotetanic tip adult) si se administreaza ser antitetanic dupa desensibilizare .
2 . Pentru cel care a fost vaccinat incomplet se face penicilina sau moldamin si se face o singura doza de 0, 5ml de VTA sau dT .
Reprezinta necesitatea fiintei umane de a fi protejat contra tuturor agresiunilor int . sau ext . in scopul mentineri integritatii fizice si psihice .
Factori
a . biologici :
- varsta : persoanele adulte au abilitatea de a se proteja, pe cand copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mentale . Persoanele in varsta prezinta diminuarea functilor senzoriale si motorii .
b . psihologici :
- emotiile si anxietatea ajuta individul sa utilizeze mecanisme de aparare care permit conservarea integritatii fata de agresiuni de ordin psihologic .
c . sociologici :
1 . Salubritatea mediului -
Pt . a evita pericole sunt necesare urmatoarele conditii :
temperatura ambianta
(18, 3-25gradeC)
umiditatea(30-60%)
lumina potrivita
zgomot intensitatea sa nu depaseasca 120Db
mediul ambiant sa contina minimum de microorganisme, produse chimice sau fum .
2 . Rol social - respectarea regulilor de securitate in munca pt . toti salariatii .
3 . Organizare sociala - reguli ale comunitatii care trebuie sa fie respectate .
4 . Clima - exista metode de autoaparare fata de conditile nefavorabile climatice, in locuinta, la locul de munca .
5 . Religia - practicarea unor ritualuri permit indivivului sa-si mentina o securitate psihologica .
6 . Cultura - masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in functie de cultura si sunt reliefate in traditii .
7 . Educatia - copiilor este facuta de parinti si apoi de scoala pt . prevenirea pericolelor .
Independenta in satisfacerea nevoii
Trebuie sa fie asigurate :
1 . Securitate fizica - prin masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor, bolilor, agresiuni prin agenti fizici, mecanici si termici .
Agentii chimici : arsuri chimice, intoxicatii
agresiuni din partea animalelor sau chiar a oamenilor .
2 . Securitate psihologica - trebuie sa fie luate masuri pt . relaxare, destindere, control al emotiilor si practicarea unor obiceiuri(crez, religie) .
3 . Securitate sociologica - salubritatea mediului, temperatura ambianta(18, 3-25gradeC), umiditate(30-60%), fara poluare fonica, chimica, microbiana .
Dependenta in satisfacerea nevoii :
Afectare fizica si psihica :
Cauze : deficit senzorial, dezechilibru metabolic si hidroelectrolitic, tulburari de gandire, anxietate, stress, separatie, pierderea cuiva drag, pierderea imaginii de sine, poluarea mediului .
Vulnerabilitatea fata de pericole :
- predispozitie la accidente, raniri, caderi .
- neatentia duce la accidente rutiere, de munca .
- lipsa echipamentului de protectie duce la lezarea teg .
- lipsa igienei individuale duce la aparitia de leziuni .
- deshidratarea predispune lezarea teg .
Predispozitii la infecti: sunt predispusi cei care nu trateaza corespunzator infectiile usoare care pot sa dea complicatii majore .
Interventiile A . M . :
- A . M . asigura conditii de mediu adecvate, ia masuri pt . prevenirea infectiilor nosocomiale .
- A . M . educa pacientul in legatura cu tehnica de relaxare pt . efectuarea unor activitati care inlatura starea de anxietate(lectura, TV . ) .
Alterarea integritatii fizice si psihice :
Manifestari - semne inflamatorii care pot fi :
- dolor : durere .
- rubor : roseata locala .
- tumor : tumefactie(marire in volum) .
- calor : caldura locala .
Semne de insecuritate psihologica :
Manifestari : agitatie, iritatie, agresivitate, neincredere, frica, idei de suicid .
Interventiile A . M . :
- A . M . aplica tratament corespunzator la indicatia medicului .
- previne aparitia complicatiilor .
- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului prin inlaturarea excitantiilor psihici .
- asigurarea unor conditii de mediu adecvate .
''Daca descoperim ca viata nu are nici un inteles nu ne ramane altceva de facut decat sa-i dam un inteles''
Lucian Blaga
Necesitatea fiecarui individ de a infaptui activitati care sa-i permita satisfacerea nevoilor proprii sau sa fie util celorlalti .
Factori biologici :
- varsta : activitatea dominanta a copilului mic este joaca care permite sa se si dezvolte . Jocul influenteaza perceptia, memoria, imaginatia, gandirea, sentimentele, interesele .
Preadolescenta este varsta in care activitatea dominanta este invatatura .
Adolescentul dobandeste o experienta si creste nivelul intelectual care ii permite o mai mare independenta . Adolescenta reprezinta varsta formarii unui ideal in viata .
Se autoapreciaza mai corect, incepe sa suporte criticile si sa tina cont de punctul de vedere al celorlalti .
Adultul are interes si pasiune fata de munca, isi atinge scopul propus .
Persoana in varsta isi pune in valoare prin activitatiile pe care le infaptuieste, aptitudinile de care dispune .
Constitutia si capacitatiile fizice :
- fiecare individ trebuie sa-si aleaga activitatiile care sa-i permita realizarea obiectivelor .
Factori psihologici :
- emotiile manifestate prin bucurie, entuziasm, placere, influenteaza satisfacerea nevoii .
Factori sociologici :
- cultura, fiecare individ isi alege o profesie care sa-i permita afirmarea si indeplinirea rolurilor sociale .
Independenta in satisfacerea nevoii :
1 . Integritatea fizica si psihica:
- activitate optima a tuturor functiilor fiziologice .
- dezvoltare armonioasa care sa permita optarea pt . orice gen de activitate .
2 . Sentimentul de bucurie si fericire .
3 . Autocritica este importanta : tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii ca o forma de exprimare a independentei vointei conjugata cu adoptarea unei atitudini critice fata de ideile si actiunile proprii si cu receptivitatea fata de opinile celor din jur .
4 . Stima de sine : apreciere obiectiva a capacitatiilor si trasaturilor de caracter predominante prin comparatie cu altii .
5 . Comportament corespunzator legat de stadiul de dezvoltare :
- copilul : trebuie sa aibe multumire fata de un succes scolar .
- adultii si persoanele in varsta : interes fata de munca si sa aprecieze munca lor si a celorlalti
6 . Ambitia : dorinta arzatoare de a realiza cat mai multe in activitatea sa .
7 . Motivatia : motive care sa determine individul sa efectueze activitati .
8 . Folosirea timpului liber prin apartenenta la o grupare sociala, culturala, sportiva .
Dependenta in satisfacerea nevoii :
1 . Devalorizarea : perceptie negativa pe care individul o are fata de valoare personala si competenta sa .
Manifestari
a . Sentiment de inferioritate si de pierdere a imagini de sine :
- pacientul nu poate accepta noua stare in care se gaseste, modul cum arata si infatisarea sa .
b . Dificultatea in a participa la activitati obisnuite :
- starea de sanatate nu permite sa participe la activitati .
c . Stare de depresie si descurajare :
- stare sufleteasca de tristete asociata cu nemultumire .
d . Sentimente de inutilitate, de respingere, de izolare :
- indepartarea de colectivitate, neparticiparea la diverse activitati .
e . Incapacitatea de a trece peste dificultati :
- nu poate depasi anumite momente critice care iau diminuat increderea in sine .
f . Somnolenta, pasivitate :
- senzatie de somn, indiferenta la tot ce se intampla in jurul sau .
g . Agresivitate :
- comportament provocator, pus mereu pe cearta .
h . Diminuarea motivatiei, interesului si concentrarii :
- pacientul nu considera necesar sa efectueze activitati, este dezinteresat, neatent .
i . Incapacitatea de a face activitati pe care prefera sa le faca :
- o stare de dependenta fizica, psihica sau sociala care nu permite pacientului sa efectueze activitati preferate .
j . Disperare : stare de deznadejde, de izolare si suferinta deosebita .
k . Obsesia fata de problemele sale :
- este preocupat in permanenta de problemele sale care au prioritate fata de activitatea depusa .
InterventiileA . M . :
- A . M . trebuie sa aibe obiectiv principal ca pacientul sa fie constient de propria sa valoare si competenta, sa-si recapete interesul fata de sine si de altii .
- A . M . asculta cu multa atentie pacientul caruia trebuie sa-i permita sa-si exprime manifestarile privind dificultatea de a se realiza .
- impreuna cu pacientul descopera cauzele care l-au dus la aceste manifestari .
- monitorizeaza orice schimbare in comportamentul pacientului .
- A . M . ajuta pacientul sa-si reevalueze capacitatile sale si il sustine in unele proiecte si activitati .
2 . Neputinta : perceptia individului asupra lipsei de control a evenimentelor intr-o situatie data .
Manifestari :
a . Conflictul personal : incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamente adecvate fata de rolurile profesionale alese sau impuse .
Conflictul se datoreaza contradictiei dintre valoriile individului si normelor sociale .
b . Esec profesional : nerealizarea sarcinilor obligatorii impuse pe plan profesional .
c . Dificultatea de a lua decizii si a controla evenimente : pacientul nu poate lua decizile cele mai potrivite in timp util, nu poate cunoaste si corela evenimentele .
d . Apatie : lipsa de interes fata de activitatea impusa sau aleasa .
e . Retragere, resemnare : renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in acesta situatie .
f . Docilitate : se supune unor decizi care nu-i apartin, cu usurinta .
g . Agresivitate: comportament provocator, pus mereu pe cearta .
h . Fatalitate: considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema si in consecinta lucrurile sunt de neinlaturat, inevitabile .
i . Lipsa de ambitie: nu mai doreste sa realizaze ceva anume, sa-si atinga scopul .
j . Agasare : stare de enervare, iritare pe care pacientul o are in permanenta sau periodic .
k . Tristete: stare apasatoare insotita de mahnire si amaraciune .
l . Sentiment de inferioritate : stare de dezavantaj pe care pacientul o percepe in comparatie cu ceilalti .
Interventiile A . M . :
Obiective : pacientul sa-si recapete increderea si stima de sine .
- sa poata realiza si aprecia obiectiv activitatiile sale .
- A . M . trebuie sa identifice prin observatie si conversatie cu pacientul cauza neputintei sale si situatiile care ii provoaca sentimentul de inutilitate .
- A . M . castiga increderea pacientului prin discutiile purtate .
- A . M . efectueaza cu pacientul activitati care sa-l faca sa aibe incredere in sine .
- orienteaza pacientul spre alte activitati decat cele anterioare in raport cu capacitatiile sale .
''Pentru prelungirea vietii, omul are nevoie de gimnastica echilibrata, aer proaspat si plimbari in natura . ''
Necesitatea fiintei umane de a se destinde, distra, efectuand pentru aceasta activitati agreabile in scopul obtinerii unei satisfactii fizice si psihice .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
1 . Biologici:
- varsta: copilul mic si prescolarul petrec o mare parte din timp jucandu-se .
- scolarul imparte timpul intre invatatura si joc .
- adolescentul continua jocurile copilariei in forme modificate si face trecerea spre activitatiile recreative ale tinerilor si adultilor .
- adultul prin maturitatea psihica si fizica poate sa aleaga si sa arganizeze activitati recreative in raport de preferinte, timp liber, posibilitati si anturaj .
2 . Psihologici :
- dezvoltarea psihologica contribuie la formarea personalitatii si conduitei copilului daca efectueaza activitati de recreere(jocuri) .
Acestea permit individului exteriorizarea emotiilor si eliberarea tensiunii .
3 . Sociologici:
- cultura: fiecare popor organizeaza activitati recreative specifice comunitatii respective .
- rolurile sociale: persoanele incadrate intr-o munca organizata pot sa aibe un timp printr-o recreere periodica .
Independenta in satisacerea nevoii :
1 . Destinderea: stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare .
2 . Satisfactie : sentiment de multumire, placere .
3 . Placerea : senzatie agreabila legata de satisfacerea nevoii de relaxare .
4 . Amuzamentul : distractie, divertisment, veselie .
Dependenta in satisfacerea nevoii :
1 . Neplacerea de a efectua activitati recreative :
- inactivitate : lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii .
- pacientul este pasiv, dezinteresat fata de ceea ce se petrece in jur .
2 . Plictiseala : lipsa de interes pt . activitati sau evenimente curente ale vietii .
3 . Tristetea : stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie .
InterventiileA . M . :
- A . M . stabileste ca pacientul sa prezinte stare de buna dispozitie .
- are grija ca pacientul sa-si recapete increderea in fortele proprii .
- sa beneficieze de somn corespunzator si sa-si amelioreze conditiile fizice .
- A . M . planifica activitati recreative impreuna cu pacientul prin organizarea unor activitati specifice pt . copii, adulti, varstnici .
- amenajeaza camere speciale pt . recreere(auditii muzicale, vizionari TV) .
- administreaza medicatia indicata de medic(interventie delegata-tratamente din grupa antidepresive, tranchilizante) .
Necesitatea fiintei umane de asi satisface nevoia de apartenenta religioasa conform proprilor convingeri .
Factori biologici :
- varsta : copilul mic nu cunoaste sensul binelui sau al raului . Odata cu inaintarea in varsta spune rugaciuni si incepe sa creada in divinitate .
- prescolarul : incepe sa puna intrebari despre religie . Incepe sa creada in divinitate, este interesat de semnificatia sarbatorilor si ritualurile acestora .
- scolarul si adolescentul invata despre religie si urmeaza practici religioase . Decide daca accepta religia familiei sau se converteste infunctia de experienta personala .
- adultul dedica mai mult timp practicilor religioase .
Factori psihologici : dorinta de a comunica cu fiinta suprema produce emotii importante . Cautarea sensului vietii si al mortii .
Factori sociologici : apartenenta religioasa care influenteaza actiunile pe care le infaptuieste individul pt . satisfacerea nevoilor .
In lume sunt cunoscute mai multe curente religioase :
- crestinismul este cea mai raspandita religie de pe blob .
- islamismul este in orientul apropiat si mijlociu .
- budismul se intalneste la popoarele asiatice .
- hinduismul se intalneste la indieni .
- mozaismul sau iudaismul este la evrei .
Independenta in satisfacerea nevoii :
- credinta, se refera la convingeri personale ale individului fata de realitate, asistarea la ceremonii religioase si folosirea obiectelor religioase .
- religia, inseamna o forma a constiintei sociale caracterizata prin credinta in forte supranaturale . Indivizii parcurg scrieri religioase, spirituale(biblia) .
- ritualul, este un ansamblu de ceremonii religioase propri unor religii . Apartenenta la grupuri religioase sau umanitare .
- spiritualitatea, ansamblul de credinte si practici propri sufletului . Individul isi acorda timp de rugaciune si de meditatie .
Morala : ansamblu de regului, conduite si valori considerate valabile intr-o societate .
Participarea la acte de caritate, umanitare, angajarea intr-o actiune sociala, umanitara sau creativa .
Dependenta in satisfacerea nevoii :
1 . Culpabilitate : manifestari prin amaraciune, autopedepsire, autoacuzare, mania de a se scuza inutilintelegerea bolii ca o pedeapsa, sentimentul de a fi nedemn .
Stari de depresie : manifestari prin plans, insomnie, furie impotriva divinitatii .
Manifestari de anxietate : tahicardie, tegumente reci, umede, stari de furie .
Interventiile A . M .
- incurajeaza bolnavul sa-si pastreze imaginea pozitiva fata de sine, sa fie echilibrat psihic .
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale .
- planifica impreuna cu bolnavul activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate .
- il pune in legatura cu persoane apropiate sau pe care doreste sa le vada .
- administrarea medicamentelor indicate de medic :antidepresive, tranchilizante .
2 . Frustrare: conditionarea individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi .
Manifastari:
- senzatia pierderii libertatii de actiune: nu participa la actiunileoferite de normele sociale . In aceasta situatie este determinat sa se autoizoleze .
- sentimente de inutilitate : amaraciune, tristete, plans .
- supunerea la un regim restrictiv : un tratament nedorit, medicatie, alimentatie igieno-dietetica
- incapacitatea de a exercita practicile religioase : pacientul este incapabil de a citi documente religioase sau a participa la actiuni religioase .
- imobilizarea la pat, constrangeri fizice, deficit audio-vizual, frustrare .
- tulburari de gandire : pacientul este confuz, dezorientat, are halucinatii .
InterventiileA . M . :
- ajuta pacientul sa-si recapete increderea in sine .
- il ajuta sa-si redobandeasca o stare psihica corespunzatoare
- identifica impreuna cu pacientul cauza frustrarii, il incurajeaza sa-si exprime sentimentele, nevoile .
- comunica permanent cu bolnavul .
- cauta modalitati de practicare a religiei, aduce preotul, citeste din biblie .
- administreaza la nevoie medicatia corespunzatoare :sedative .
''Invatam pentru viata, nu pentru scoala''
SENECA
Necesitatea fiintei umane de a acumula cunostiinte, atitudini si deprinderi pt . modificarea comportamentelor sale sau adaptarea de noi comportamente in scopul mentineri sau redobandiri sanatati .
Factori :
1 . Biologici, varsta :
- copilul invata cu usurinta metode de mentinerea sanatatii daca este instruit, supravegheat si controlat .
- adultul utilizeaza toate mijlocele necesare pt . intretinerea si mentinerea sanatatii .
- varstnicul acumuleaza mai greu noi cunostinte(amnezie de fixare) .
2 . Psihologici : emotiile si sentimentele legate de anxietate pot accelera procesele de cunoastere deoarece pacientul devine constient in legatura cu propria responsabilitate ce o are asupra sanatatii sale .
3 . Sociali : mediul ambiant corespunzator, luminozitate si temp . corespunzatoare, atmosfera de calm si liniste creaza ambianta propice pt . insusurea de cunostinte .
Independenta in satisfacerea nevoii : dorinta si interesul pt . pastrarea sanatatii, acumularea de cunostinte, modificarea comportamentului fata de sanatate .
Dependenta in satisfacerea nevoii:
- ignoranta: lipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pt . mentinerea sau recuperarea sanatatii .
Manifestari :
- cunostinte insuficiente in legatura cu boala, prevenirea imbolnavirilor, importanta respectari tratamentului, prevenirea complicatilor, perioade de convalescenta, reintegrarea socio-profesionala .
- nereceptivitatea in legatura cu necesitatea de a invata . Poata sa apara datorita tulburarilor de gandire sau memorie, anxietate, stres .
Interventiile A . M . :
- A . M . ajuta pacientul sa acumuleze cunostinte noi in lagatura cu pastrarea sanatatii, sa-si redobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi .
- A . M . trebuie sa faca educatie continua pt . sanatate pacientului .
Este o metoda organizata si sistemica care permite acordarea de ingrijiri individualizate . Fiecare proces de ingrijire se refera la individul respectiv .
Este impartit in 5 etape :
1 . Culegerea de date .
2 . Analiza si interpretarea datelor : stabilirea problemelor si a diagnosticului de nursing .
3 . Planificarea ingrijirilor prin stabilirea unor obiective de ingrijire .
4 . Realizarea interventilor .
5 . Evaluarea .
1 . Culegerea de date sau aprecierea starii bolnavului : este un proces continuu in sensul ca pe tot parcursul activitatii A . M . nu trebuie sa inceteze observarea si culegerea datelor privind pacientul .
Tipuri de informatii culese :
a . Date obiective : datele observate de A . M . la pacient(ceea ce vedem) .
b . Date subiective : cele expuse de pacient .
c . Date continand informatii trecute adica'antecedente' .
d . Date legate de modul de viata al pacientului, obiceiurile sale, anturajul sau si mediul inconjurator din care face parte .
Informatiile culese sunt grupate in :
1 . Date relativ stabile .
2 . Date variabile .
1 . Date relativ stabile :
- informatile generale : nume, varsta, sex, stare civila .
- caracteristici individuale : rasa, lb . vorbita, religie, cultura, ocupatie .
- gusturi personale si obiceiuri : alimentatie, ritm de viata .
- evenimente biografice legate de sanatate : antecedente personale, interventii chirurgicale, accidente, nr . de sarcini, avorturi .
Elemente fizice si reactionale : deficite senzoriale, proteze, alergii, grupa sangvina si Rh . .
Reteaua de sustinere a pacientului : familie si prieteni .
2 . Date variabile sau in continua evolutie :
- date care cer o constanta reevaluare .
- date legate de starea fizica: temp . puls, respiratie, T . A . , apetit, eliminare, somn, miscare, inflamatie, infectie, oboseala, reactii la tratament si la unele medicamente .
- date legate de conditile psihosociale : anxietate, stres, stare de confort, stare depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitate de comunicare .
Surse de informatie :
- sursa cea mai importanta, directa si primara este pacientul .
- surse secundare sau indirecte sunt : familia si membri echipei de sanatate, dosarul medical anterior si actual, scheme de referinta(consultarea unor date cu cazuri specifice, ex :hemodializa) .
Hemodializa reprezinta metoda de epurare a sangelui cu ajutorul unui rinichi artificial .
Mijloace de obtinere a informatilor :
- observarea pacientului .
- interviul pacientului .
- consultarea surselor secundare .
1 . Observarea pacientului : este elementul primordial de baza folosit de A . M . Reprezinta o capacitate intelectuala deosebita, de a sesiza prin intermediul simturilor toate detaliile . Observarea este un proces mental activ care este de obicei subiectiva ceea ce determina o oarecare fragilitate .
Perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am invatat sa vedem si la ceea ce este de vazut .
Prin efort intelectual trebuie sa diminuam selectivitatea .
Implicarea simturilor in observare :
- vederea aduce informatii privind caracteristicile fizice: fizionomie, privire, comportament . Ne ajuta sa percepem semne si simptome care traduc o problema de sanatate : fata trista, agitatie, descurajare, leziuni ale corpului .
- auzul trebuie sa fie perfect : intonatia vocii, gemetele, vaicarelile, plangerile . Zgomote emise de pacient : batai cardiace .
- mirosul permite decelarea unui miros relaxant pt . gradul de curatenie al pacientului . Procese patologice : infectia unei plagi care degaja un miros urat
-halena .
- atingerea joaca un rol important in examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului . Atingerea permite cunoasterea detalilor(caldura sau racirea membrelor) .
- interviul : intrevederea, dialogul si discutia cu pacientul se desfasoara in intimitate .
Conditiile pt . interviu :
- alegerea momentului oportun pentru pacient, cu respectarea orei de masa, de somn, a situatilor de repaus sau de oboseala si a perioadelor cand pacientul este suferind .
- A . M . prevede un timp suficient pt . a permite pacientului sa se exprime in felul sau .
- A . M . creaza toate conditiile asigurand intimitatea la care pacientul are dreptul si creaza un confort corespunzator .
- interviul se bazeaza pe abilitatea A . M . de a stabili o comunicare eficacee si clara .
- interviul presupune capacitatea A . M . de a manifesta un comportament care sa reflecte : atitudine de acceptare, atitudine de respect, capacitate de ascultare, capacitate de empatie (transpunerea in starea fizica si psihica a pacientului) .
- A . M . trebuie sa demonstreze ca are manifestarea de empatie prin mentinerea unui contact vizual si adoptarea unei expresii(mimica corespunzatoare) .
Abilitatile A . M . care faciliteaza interviul :
1 . Abilitatea de a pune intrebari adecvate : inchise sau deschise .
- inchise : aduc un raspuns limitat prin DA sau NU .
- deschise : permit pacientului sa se exprime .
Tipuri de intrebari deschise :
- de tip narativ : va rog sa-mi povestiti ce probleme va deranjeaza ?
- de tip descriptiv : felul pacientului de a fii .
- de clarificare : de ce nu mancati carne ?
2 . Abilitatea de a confirma, de a valida :
- trebuie eliminat subiectivismul informatiilor sale .
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare atunci cand face digresiuni .
- abilitatea de a face o sinteza .
- abilitatea de a aplica o ascultare activa .
Precizari in legatura cu interviul A . M .
Favorizarea relatilor de interactiune cu pacientul :
1 . Se asigura intimitate si ambianta prin instalarea intr-un loc calm, izolat in care sa nu fie deranjat interviul .
2 . Se va arata un real interes pt . starea de sanatate a pacientului .
3 . Adresarea carte pacient se face numindu-l .
4 . Se va acorda toata atentia printr-un contact vizual permanent .
5 . A . M . nu se grabeste, lasa pacientul sa-si termine fraza .
6 . Se va utiliza un vocabular corespunzator, nu se incepe interviul cu intrebari intime delicate .
7 . A . M . trebuie sa fie pregatit in prealabil cu informatile in lagatura cu pacientul(daca este surd, mut, agresiv) .
8 . Se va pune o singura data o intrebare .
9 . La inceputul interviului se vor discuta cateva minute lucruri banale .
10 . Intrebarile trebuie puse in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul .
11 . A . M . foloseste un sistem de consemnare a informatilor(nu trebuie sa se bazeze pe memorie) .
12 . De fiecare data A . M . aduce multumiri pacientului pt . colaborare .
2 . Analiza si interpretarea datelor: stabilirea problemelor si a diagnosticului de nursing .
a . Examinarea datelor .
b . Clasificarea datelor : date privind independenta si dependenta pacientului .
c . Stabilirea problemelor de ingrijire si a prioritatilor problemelor .
d . Analiza presupune regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi fundamentale .
Interpretarea datelor inseamna a da un sens si a explica originea sau cauza problemei de dependenta(definirea surselor de dificultate) .
Stabilirea diagnosticului de ingrijire se face pe baza celor 3 parti principale :
- problema de dependenta a persoanei .
- cauza problemei de dependenta .
- semne si simptome .
Diagnostic de nursing=P+E+S
P- problema de sanatate .
E- etiologia sau cauza .
S- semne si simptome .
Ex : P=alterarea eliminari intestinale(constipatie) .
E=imobilitate .
S=scaune rare, dure, senzatie de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale .
Tipuri de diagnostic de nursing :
1 . Diagnostic actual - problema este prezenta, semnele si simptomele sunt validate si cauza identificata .
Ex : alimentatie inadecvata prin deficit din cauza stari depresive .
2 . Diagnostic potential - problema are mari sanse sa survina .
Ex : atingerea potentiala a integritati pieli din cauza imobilitati(escare) .
3 . Diagnostic posibil - problema poate sa fie prezenta dar nu este certa .
Ex : perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in ceea ce priveste disfunctia sexuala .
3 . Stabilirea obiectivelor de ingrijire si planificare a ingrijirilor
Obiectiv de ingrijire :
1 . Descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient .
2 . Un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventilor .
Obiectivele din punct de vedere al tipului sunt :
- Obiective pe termen scurt(OTS) care dureaza ore sau zile .
- Obiective pe termen mediu(OTM) care dureaza o saptamana .
- Obiective pe termen lung(OTL) care trebuie atins pe mai multe saptamani, luni .
Ex : - OTS : doamna x va fi asezata in fotoliu in fiecare zi timp de o ora de 3 ori pe zi .
- OTM : domnul y sa mearga fara ajutor pana la baie in timp de o saptamana .
- OTL : doamna z sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor pentru a fi capabila sa tricoteze in termen de o luna .
Obiectivele formulate raspund la 5 intrebari si anume :
1 . Cine face actiunea ?(infirmiera, asistenta medicala) .
2 . Ce face pacientul si ce se poate face pt . el ?
3 . Cum se face actiunea ?
4 . Cand se face actiunea ?
5 . In cat timp se face actiunea ?
Prioritatile in abordarea ingrijirilor, A . M . se va ocupa in ordine de:
1 . Nevoia a carei nesatisfacere antreneaza o mare cheltuiala de energie .
2 . Nevoia a carei nesatisfacere pune in pericol starea pacientului .
3 . Situatia de insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului .
4 . Nevoia a carei nesatisfactie determina un grad important de independenta .
5 . Nesatisfacerea unei nevoi care are consecinte grave asupra mai multor nevoi .
6 . Nevoia a carei nasatisfacere deranjeaza confortul pacientului .
7 . Nevoia a carei nesatisfacere se rasfrange asupra demnitati pacientului .
Planificarea ingrijirilor :
- stabilirea unui plan de interventie a mijloacelor de desfasurare si a precautilor care trebuie luate . Interventile pot fi delegate(stabilite de medic)sau interventi proprii, autonome pe care A . M . le face singura .
Pentru ca interventile sa fie evaluabile trebuie respectate urmatoarele principii :
- sa se indice la ce ora si in ce moment al zilei s-a efectuat interventia .
- la ce interval .
- ce continuitate si pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea .
4 . Realizarea interventilor :
- se efectueaza de intreaga echipa .
1 . Pacientul executa actiunile planificate pt . el in functie de resursele propri .
2 . A . M . supervizeaza toate actiunile, incurajeaza pacientul si il informeaza in legatura cu ingrijirile . Manifesta empatie(adica se transpune in situatia pacientului) .
3 . Echipa de ingrijire asigura completarea si eficacitatea activitati profesionale .
4 . Familia in anumite circumstante este alaturi in actiuni de ingrijire .
5 . Evaluarea ingrijirilor : a face o judecata asupra progresului pacientului in raport cu interventile A . M .
Cand se face:
- trebuie sa se faca cu regularitate la diverse intervale .
- obiectivul indica in ce timp se face evaluarea .
Ce se evalueaza :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata .
- satisfactia pacientului .
Fac acest juramant in mod solemn, liber pe onoare !
In literatura de specialitate a primelor decenii ale acestui secol a figurat ca unul dintre cele mai elevate documente de morala medicala asa numitul decalog al personalului sanitar, formulat de profesorul spaniol B . Masci . Redam parte din continutul acestor cerinte de conduita profesionala incarcate cu atata atos :
1 . Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil, tanar sau batran . Cand a ajuns in mainile tale, este o fiinta fara aparare, care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si la caritatea ta .
2 . Da aceasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In dragostea ta de oameni, saracul se simte bagat . Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei .
3 . Respecta nobila ta misiune, incepand cu insasi persoana ta . Sa nu o profanezi . Poarta-te demn, cuvincios cu omenie . Nu specula pe bolnav, caci profesiunea ta nu este ca oricare alta . Sacrificiul tau, ajutorul tau nu pot fi pretuite ca o meserie obisnuita .
4 . Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste . Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic, bunatatea ta, purtarea ta, sa sustina pe bolnav . Invinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste supararea si nerebdarea ta . Gandeste-te ca cel suferind este dezrmat, fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta .
5 . Sa nu umilesti pe bolnav, care si asa este umilit de boala lui . Oricare ar fi boala, sa nu pronunti cuvantul deznadejde . Sa nu distrugi nici unui bolnav iluzia vindecarii, chiar de ar fi vorba de un muribund . Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa, pentru a nu-i lasa sa ghicesca sfarsitul .
6 . Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza, in ceea ce priveste o maladie, este ceva sfant, care nu poate fi tradat, destainuit altei persoane . Profesiunea ta este un sacerdotiu . Tu nu trebuie sa faci nici o deosebire de clasa sociala, de credinte religioase . Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva, caci toti oamenii sunt deopotriva de legile firii .
7 . Sa nu vezi ingrijirea bolnavilor tai ca pe o povara, o corvoada . Acest sentiment ar ingreuia exercitiul meseriei tale . Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva, cand au nevoie de ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare . Defectele, pretentile, toanele bolnavilor, sunt datorate suferintei . La fel si fi si tu cand ai fi bolnav .
8 . Niciodata, fata de bolnav, sa nu te arati neincrazator in reusita tratamentului . Mentine-i speranta, credinta . Fa ca bolnavul sa nu se simta singur, izolat . Daca a suferi e greu, dar a suferii singur e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel, ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist, amarat, disperat .
9 . Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor . Zilnic, se descopera noi mijloace pt . alinarea suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala ! Improspateaza-le mereu ! Invata mereu ! Citeste mereu carti si reviste medicale !
10 . Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului . Ii rapesti increderea in medicina, ii distrugi speranta in vindecare .
Odata cu constituirea specialitatilor - si mai ales a celor chirurgicale - au fost formulate importante cerinte de conduita profesionala tinand cont tocmai de particularitatiile specialitatii respective . Iata de pilda aceste sfaturi pentru chirurgi, sintetizate de chirurgul sud-american Ludovic T . Palmudo :
1 . Tacerea creste demnitatea unei sali de oparatie, ea este un omagiu adus bolnavului, care si-a pus de buna voie viata in mainile chirurgului .
2 . O operatie trebuie sa fie intotdeauna un act constient in cursul caruia securitatea sa primeze asupra timpului .
3 . Tot atatea riscuri pot sa derive dintr-o tehnica prea rapida ca si dintr-o tehnica prea inceata . Alegeti-va viteza corespunzatoare pt . o cat mai mare eficienta .
4 . Indreazeala imbinata cu prudenta largesc limitele succesului .
5 . Nu trebuie mai putin curaj pt . a lua o hotarare rapida de interventie, decat pt . a intarzia aceasta hotarare .
6 . Tehnica operatorie si-a pierdut riscurile fata de bolnav . Trebuie acum suprimateriscurile inerente bolnavului prin ingrijirile preoperatorii si o anestezie potrivita .
7 . Supravegheati-va urmarile operatieicu tot atata atentie cu care va ocupati de ingrijirile preoperatorii si cu care conduceti o interventie .
8 . Reamintiti-va ca, daca medicul nu este un chirurg, chirurgul trebuie sa aiba cunostintele medicului, exista o diferenta enorma intre un act chirurgical stintific si o simpla indemanare .
9 . Practica chirurgicala nu trebuie sa se ocupe doar de actul chirurgical insusi, ci si de ameliorarea starii bolnavului si de istoricul clinic interpretat in lumina anatomo-patologica si a statisticilor .
10 . Asepsia, precizia, blandetea si priceperea sunt bazele artei chirurgicale .
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
