STOPUL CARDIORESPIRATOR - Cauzele stopului cardiorespirator (S.C.R)

STOPUL CARDIORESPIRATOR - Cauzele stopului cardiorespirator (S.C.R)

au fost evaluate statistic astfel:

boala    ischemica cardiaca = 82,4%.

accidente (trauma, asfixie, inec, intoxicatii, suicid) = 9%.

boli endogene non-cardiace (pulmonare, cerebrovasculare, renale, neoplazice, hemoragii, gastrointestinale, diabet, epilepsie, cauze obstetricale) = doar 8,6%.

Semnele clinice ale S.C.R.

Diagnosticul stopului cardiorespirator se suprapune si se interpatrunde cu manevrele suportului vital de baza, totul pentru a castiga timp si a incerca restabilirea functiilor vitale, in principal pentru a scadea afectarea si distrugerea ireversibila prin hipoxie a celulei celei mai sensibile si mai vulnerabile a organismului, neuronul.

Pacientul in S.C.R. este in majoritatea cazurilor cazut la pamant, in locuinta sau in afara ei, dar exista cazuri diverse ca pozitie a bolnavului; asezat pe pat, scaun, agatat de scara, lat, fire electrice, sau cu imersie partiala in apa sau alte lichide.

Aspectul general este de "moarte aparenta", cu lipsa respiratiei (cercetata in cateva secunde prin manevra de aplecare a capului salvatorului catre fata pacientului - in protocolul B.L.S) dar si a circulatiei (cercetata timp de ~ 10 sec. prin palparea pulsului carotidian unilateral - tot manevra din protocolul de B.L.S).

De asemenea pacientul este inconstient (nu raspunde la stimuli verbali sau tactili) si poate prezenta pupile midriatice bilateral. Acestea singure nu pot sustine diagnosticul de Stop Cardiorespirator, sau de nereusita manevrelor de resuscitare, midriaza putand fi cauzata si de diverse alte situatii (lumina scazuta, hipoxie, hipocalcemie, intoxicatii medicamentoase, etc.).

Am considerat importanta definirea si recapitularea B.L.S., ca parte importanta in resuscitare si integranta in A.L.S.

Resuscitarea in cadrul Suportului vital de baza se defineste ca mentinerea respiratiei si circulatiei adecvate a pacientului aflat in S.C.R., de catre o persoana instruita, care nu beneficiaza de ajutor medical, pana la venirea echipajului medical specializat. De sigur ca si resuscitatorii cu profesie medicala pot fi aflati in situatia de a face R.C.P de baza.

PROTOCOLUL DE RESUSCITARE CARDIOPULMONARA DE BAZA LA ADULT

RESUSCITAREA IN SPITAL

PROTOCOLUL DE DEZOBSTRUCTIE A CAILOR AERIENE LA ADULT

* Spre deosebire de recomandarile mai vechi de efectuare a manevrei Heimlich (compresiuni abdominale), la pacientul inconstient cu obstructie a C.A.S. nu se mai accepta decat compresiuni toracice cu ritm de 100 / min., dupa deschiderea cailor aeriene, incercarea a 5 respiratii, chiar daca toracele nu expansioneaza.

Resuscitarea de baza poate fi efectuata doar prin compresiuni externe in ritm de 100 / min. fara intreruperi pentru ventilatie daca din anumite motive resuscitatorul nu poate face ventilatie gura la gura sau gura la nas (motive estetice, trauma, malformatii faciale, resuscitator copil).

Dupa cum este stiut, R.C.P. de baza se continua pana la:

- sosirea echipei medicale care va realiza manevrele S.V.A.

- revenire respiratie normanla

- epuizarea persoanei care face resuscitarea.