TUMORILE CAILOR BILIARE

TUMORILE CAILOR BILIARE

TUMORILE MALIGNE ALE CAILOR BILIARE

Colangiocarcinomul se dezvolta din epiteliul cailor biliare si poate apare oriunde la nivelul acestora.

Este o forma rara de cancer si se asociaza cu un prognostic sever.

Colangiocarcinoamele au fost clasificate in trei tipuri principale in functie de localizarea anatomica:

intrahepatica, luand aspect de cancer hepatic ;

caile biliare extrahepatice superioare (hilare - tumori Klatskin);

caile biliare extrahepatice inferioare (mai usor de abordat chirurgical).

Aceasta clasificare dicteaza conduita chirurgicala.

Media de varsta este aproximativ 60 de ani, iar barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile.

Diagnostic clinic

Icterul cu caracter obstructiv este simptomul dominanat.

Diagnostic imagistic :

Colangio-RMN este cea mai importanta investigatie pentru colangiocarcinom, demonstrand prezenta tumorii si relatia acesteia cu vasele importante.

Ultrasonografia poate demonstra prezenta unei mase tumorale la nivelul cailor biliare, dilatatia cailor biliare, dar ofera informatii rudimentare privitor la extensia tumorii la nivel hepatic. Echo Doppler poate demonstra relatia cu vasele mari.

CT este utila de asemenea in evidentierea masei tumorale si relatiei acesteia cu ficatul.

ERCP este cel mai valoros mijloc de diagnostic pentru colangiografii in tumorile de cale biliara inferioara. Leziunile distale pot fi greu distinse de carcinoamele pancreatice la evaluarea preoperatorie, iar diagnosticul diferential adesea nu poate fi pus decat la examenul histopatologic.

Echoendoscopia poate preciza apartenenta de organ si rapoartele exacte ale tumorii.

PTC este utilizata atunci cand ERCP nu poate preciza limita superioara a tumorii.

Sub ghidaj PTC, cu un ac fin de aspiratie se face examen citologic ce precizeaza diagnosticul la 75% din pacienti.

Tratament

Rezectia segmentului biliar afectat, impreuna cu aria sa limfatica, ramane tratamentul cu viza radicala pentru colangiocarcinom.

Acest lucru este rareori posibil, urmatoarele situatii excluzand posibilitatea unei rezectii radicale in cele mai multe cazuri:

intinderea leziunii la nivelul CBIH bilateral sau leziuni multifocale evidentiate de colangio-RMN ;

invazia la nivelul venei porte si/sau arterei hepatice ;

prezenta invaziei vasculare si evidentierea colangiografica a extensiei ductale contolaterale ;

Descoperirea intraoperatorie a invaziei limfatice sau metastazele peritoneale/ epiplooice, de asemenea contraindica rezecabilitatea.

Invazia portala nu este o contraindicatie absoluta pentru rezectie. Este posibila rezectia si reconstructia segmentului venos portal.

Datorita vecinatatii cu tumora, lobul caudat trebuie rezecat in bloc cu masa tumorala.

Localizarile in treimea superioara :

Tumorile intrahepatice impun rezectia hepatica. Adesea, aceste tumori sunt in stadii avansate cu invazie hepatica bilaterala, putand fi rezecate in 15-20% din situatii.

Rezectia tumorilor hilare include bifurcatia caii biliare si lobul caudat, cu reconstructie biliara (hepatico-jejuno anastomoza pe ansa in Y a la Roux). Leziunile extinse ce invadeaza ficatul la nivelul unei jumatati hepatice impun hepatectomie ipsilaterala.

Localizarile in treimea medie :

Unele leziuni sunt situate la jumatatea caii biliare principale si pot fi abordate cu o excizie a caii biliare supraduodenale, colecistectomie si limfadenectomie portala.

Localizarile in treimea inferioara

In contrast cu entitatile descrise anterior, aproximativ 80% din tumorile de cale biliara inferioara au o rata de rezecabilitate mai mare. In absenta extensiei locale sau metastazelor la distanta, indicatia chirurgicala este duodenopancreatectomia cefalica (Wipple) cu intentie de radicalitate.

Terapia adjuvanta (radio si chimioterapia) sprijina tratamentul chirurgical.

Tratamenul paleativ pentru pacientii cu leziuni diseminate sau nerezecabile implica decompresie biliara endoscopica sau chirurgicala prin montare de stenturi transtumorale sau derivatii bilio-digestive.