Economie si Administrarea Afacerilor - SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

 

SISTEM INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL

SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

CUPRINS

Capitolul 1 MANAGEMENT SANITAR

Managementul servicilor medicale.

Planificarea servicilor de sanatate.

Structura organizationala a servicilor de sanatate din Romania.

Organizarea spitalului.

Capitolul 2 INSTITUTII COORDONATOARE ALE SERVICIILOR DE SANATATE PUBLICA

Notiuni generale.

Date despre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Dolj.

Date generale despre Autoritatea de Sanatate Publica Dolj.

Capitolul 3 ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANMTA DOLJ

Unitati subordonate;

Organigrama;

Conducerea Serviciului de Ambulanta Dolj:

3.3.1 Managerul unitatii;

3.3.2 Obligatiile Managerului

Atributiile unitatii:

3.4.1 Organizarea timpului de munca in unitate;

3.4.2 Reguli de conduita in cadrul unitatii;

3.4.3 Protectia, igiena si securitatea in cadrul unitatii;

3.4.4 Raspunderea patrimoniala.

Capitolul 4 APLICATIE INFORMATICA PRIVIND MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

4.1 Descrierea activitatii de management;

4.2 Documente necesare pentru evidenta intrarilor si iesirilor;

4.3 Descriere aplicatie;

Cap. I MANAGEMENT SANITAR

Managementul serviciilor medicale

Managementul este procesul ,compus din functii si activitati sociale si tehnice legate intre ele, care apare intrun cadru organizational oficial, in scopul atingerii unor obiective dinainte determinate prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel.

Existenta unui proces ne arata ca managementul este puternic orientat spre actiune si rezultate. Managementul nu este o profesiune pasiva care are doar scopul de a mentine ordinea si de a proteja status-ul quo. Acest proces managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de oameni, resurse si alte intrari sunt gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si rezultate comune.

Fiecare manager incearca si uneori reuseste sa fie eficient. Se ridica intrebarea care sunt factorii care contribuie la cresterea eficientei si care sunt principalele functii indeplinite de manageri

Pentru un manager, ca si pentru o alta persoana, a fi eficace inseamna a intelege si a indeplini sarcinile pe care le presupune munca sa. Cei care vor sa-si imbunatateasca activitatea trebuie sa-si revizuiasca atat eficacitatea cat si eficienta.

Eficacitatea este mai importanta decat eficienta, deoarece este necesar sa indeplinesti mai intai ceea ce trebuie facut. Numai atunci conteaza daca munca este facuta eficient, adica in modul cel mai potrivit.

Functiile managementului sunt acele functii pe care le indeplinesc managerii pentru a atinge obiectivele organizatiei lor prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel. Henri Fayal clasifica functiile manageriale in urmatoarele categorii: planificare, organizare, conducere, coordonare si control.

Planificarea se refera la viitor si presupune evaluarea acestuia si initierea masurilor necesare. Ca sa functioneze adecvat, o organizatie are nevoie de un plan care sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: unitate, flexibilitate si precizie.

Organizarea se refera la crearea structurii manageriale si umane a organizatiei, adica stabilirea relatiilor de autoritate si responsabilitate. Scopul organizarii este acela de a creea o structura adecvata pentru organizatie, astfel incat sa-si poata atinge obiectivele propuse prin planificare.

Functia de personal . Aceasta functie include activitatile legate de managementul resureselor umane si include: recrutarea si selectarea personalului, descrierea postului, plasarea angajatilor in locuri de munca adecvate, formarea pentru insusirea deprinderilor individuale necesare pentru ca acestia sa-si poata indeplini bine sarcinile, consultarea in ceea ce priveste performanta, cariera si determinantii platii si recompenselor.

Conducerea (leadership) presupune sa dai subordonatilor un ghid pentru ceea ce trebuie si ceea ce nu trebuie sa faca. Ea se refera la relatiile existente intre manager si subordonati si include crearea unui mediu adecvat pentru motivatie, comunicare si conducere, astfel incat membrii organizatiei sa inteleaga ce se asteapta de la munca lor.

Controlul este functia managementului centralizata pe monitorizarea si evaluarea performantei. Scopul acesteia este imbunatatirea continua a calitatii.

Figura 1.1 Ciclul functiilor manageriale

Roluri manageriale

Un manager are autoritate si un anumit statut, are responsabilitati nu numai in cadrul organizatiei, ci si in afara acesteia. Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri pe care le indeplineste un manager. Mintzberg a descris zece roluri manageriale care sunt grupate in trei domenii: interpersonal, informational si decizional.

a)      Rolurile interpersonale - se refera la relatiile pe care managerul le intretine cu ceilalti:

rol de reprezentare: managerul reprezinta organizatia atat in interior, cat si in relatiile cu ceilalti; acest rol consuma o mare parte din timpul managerului;

rol de lider: managerul trebuie sa creeze un mediu de munca ce duce la incurajarea subordonatilor sa obtina performanta maxima;

rol de legatura - managerul trebuie sa-si mentina o intreaga retea de relatii si contacte in exteriorul organizatiei;

b)      Rolurile informationale

Managerul este adesea sursa de informati pentru organizatia sa, informatii care pot proveni din interiorul organizatiei, cat si din afara acesteia. O mare parte din putere este inclusa in acest grup de roluri manageriale, deoarece managerul poate sa aleaga intre a transmite informatiile asa cum le-a primit, le poate schimba cu un anumit scop sau poate sa retina o parte din informatii.

-rol de monitor - managerul aduna informatiile legate de munca celorlalti din diferite surse, atat formale cat si informale; din aceste informatii managerul trebuie sa le selecteze pe acelea care sunt relevante si utile;

-rol de difuzor - managerul alege informatiile care trebuie stiute de altii; uneori informatia este diseminata subordonatilor care, in mod obisnuit, nu pot avea acces la ea;

-rol de purtator de cuvant - deseori, managerul trebuie sa dea informatii privind organizati unor pesoane din exteriorul acesteia;

c)      Roluri decizionale

Luarea deciziilor reprezinta un aspect important al muncii managerului. Decizia managerului conduce la initierea activitatilor care urmeaza sa duca la realizarea obiectivelor pe care si le-a stabilit organizatia.

-antreprenor - managerul are un rol activ in a decide ceea ce trebuie facut pentru a initia schimbarea si pentru a se asigura ca aceasta este implementata;

-factor de solutionare a perturbarilor - el trebuie sa ia decizii pentru a solutiona problmele aparute si sa aplice metode de solutionare a conflictelor;

-factor de alocare a resurselor prin decizii legate de alocarea resurselor, managerul planifica timpul, programeza munca si autorizeaza actiunile;

-negociator - adesea, managerul este pus in situatia de a negocia cu cei din exteriorul organizatiei pentru atragerea de resurse, stabilirea de parteneriate etc.; chiar si in interiorul organizatiei, managerul negociaza alocarea resurselor, modalitatile de atingere a indicatorilor de performanta pentru a putea lua cele mai adecvate decizii.

d)Aptitudini manageriale

Un manager de succes trebuie sa indeplineasca trei aptitudini manageriale: aptitudini tehnice, aptitudini umane si aptitudini conceptuale.

Aptitudinile tehnice se refera la nivelul de competenta intr-o activitate specifica, legat adeseori de lucruri, nu de oameni. Aptitudinile tehnice includ de obicei procese specializate si metodologii, sau proceduri si tehnici necesare muncii intr-un domeniu specific.

Aptitudinile tehnice ale managerilor constau in:

-aptitudini de interpretare a unui raport financiar;

-aptitudini de a redacta un raport sau de a face o propunere, care sa fie concisa si usor de citit;

-aptitudini de a organiza si a tine o prelegere clara si logica.

Managerii petrec mai putin timp aplicand aptitudini tehnice, pe masura ce sunt promovati catre nivele mai inalte de responsabilitate.

Aptitudini umane - abilitatea managerilor de a lucra eficient cu altii este o reflectare a aptitudinilor umane.Un manager cu aptitudini umane eficiente va fi constient de aptitudinea, perceptia si sentimentele altora si le va lua in considerare in procesul managerial. Proportia de timp dedicata acestora variaza foarte putin pe masura ce managerul urca ierarhic.

Aptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a intelege relatiile din stiintele complexe, de a vedea conexiuni in haos, si de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie sa poata vedea organizatiia si operatiuniile ca un intreg.

Aptitudinile conceptuale permit managerului eficient sa inteleaga consecintele unei actiuni a unitatii de lucru asupra altor unitati de lucru si asupra organizatiei ca intreg.

Un manager de intrare va afecta mai mult timp aptitudinilor tehnice decat celor conceptuale, comparativ cu un manager de nivel superior. Pe de alta parte, un manager de nivel superior va afecta ma mult timp aptitudinilor conceptuale decat celor tehnice. Cu toate acestea, pentru managerii de la toate nivelurile, proportia timpului destinat aptitudinilor umane este aceeasi.

Planificarea serviciilor de sanatate

Planificarea strategica permite managerului sa anticipeze si sa planifice viitorul, sa determine un cadru general care va fi folosit in dezvoltarea scopurilor si obiectivelor si sa asigure linii generale de luare a deciziilor pentru atingerea viitorului dorit. Un plan strategic bine elaborat si implementat face o organizatie sa fie proactiva si nu reactiva fata de un mediu in continua schimbare. Organizatia de servicii de sanatate este implicata in doua feluri de planificare: planificare strategica si planificare organizationala.

Planificarea strategica este folosita pentru a pozitiona organizatia in mediu si a o orienta spre viitorul dorit. Aceasta este condusa de liderii organizatiei si tot acestia stabilesc si politica organizatiei.

Planificarea strategica are patru elemente de baza:

1. evaluarea mediului extern
2. evaluarea mediului intern
3. misiune, scop si obiective
4. implementare si evaluare.

Pe masura ce organizatia isi elaboreaza un plan strategic, multi indivizi vor fi implicati, afectati sau ingrijorati de ceea ce va face organizatia. Acesti indivizi, sau aceste organizatii, pot fi in interiorul sau in exteriorul spitalului sau clinicii. Unii dintre acestia nu sunt direct implicati in procesul de planificare, dar sunt interesati de planul strategic al organizatiei si de implementarea sa . Aceste grupuri sunt numite grupuri de interes si pot include furnizori, Ministerul Sanatatii Publice, casele de asigurari, comunitatea locala, angajatii si altii.

O parte a planificarii strategice implica identificarea acestor grupuri de interes, intelegerea raspunsurilor lor la planificare si gestionarea relatiei cu acestia in elaborarea si implementarea planului, precum si dezvoltarea de aliante strategice.

Planificarea operationala apare la nivelul operational (managerial) din organizatie si asigura ghidarea curenta a operatiilor, dzvoltarea si implementarea de noi programe si servicii si implementarea strategiilor identificate in planul strategic.

Orice schimbare de strategie sau elaborarea unei noi strategii implica schimbari in cultura organizationala.

Schimbarile culturale sunt insotite de rezistenta la schimbare, rezistenta care se manifesta atat in interiorul organizatiei, cat si in exteriorul acesteia. Cei care raspund de elaborarea strategiei trebuie sa prevada in cadrul planului de implementare si modalitati de abordare a rezistentei la schimbare.

Elementele initiale ale procesului de planificere strategica sunt reprezentate de evaluarea mediului exterior si interior.

Evaluarea mediului exterior implica identificarea problemelor cheie din afara organizatiei care au un impact asupra a ceea ce vrea si poate face organizatia. Este necesar sa identificam factorii externi ce pot influenta organizatia si sa analizam impactul lor.

Evaluarea mediului intern permite o analiza detaliata a sistemelor ce compun organizatia. Aceasta presupune colectarea de date primare si secundare, date obiective si subiective despre organizatie. Presupune o analiza atenta despre ceea ce stiu indivizii despre organizatie si analizarea datelor legate de functionarea organizatiei. Datele ce trebuie studiate includ date bugetare, financiare, de productivitate, de personal si de evaluare a calitatii. Trebuie studiate si analizate date din mai multi ani consecutivi pentru a stabili tendintele si schimbarile.

Implementarea cu succes a planului strategic necesita implicarea conducerii organizatiei. Misiunea si telurile trebuie comunicate in toata organizatia. Angajatii de la toate nivelurile trebuie sa cunoasca scopul organizatiei si logica luarii deciziilor care afecteaza toti indivizii din organizatie.

Implicarea conducerii transmite importanta planificarii strategice si nevoia de a ne baza pe ea si de a o folosi in luarea deciziilor in organizatie.

Administratorul ( managerul spitalului) si conducerea organizatiei ar trebui sa primeasca regulament ( de obicei trimestrial ) un raport scris de planificare strategica. Scopul acestui raport este de a identifica realizarile, succesele si domeniile ce necesita schimbare , sau unde au aparut probleme.

1.3 Structura organizationala a sistemului serviciilor de sanatate din Romania

Sistemul serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale, financiare, informationale si simbolice utilizate in combinatii variabile pentru a produce ingrijiri si servicii care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate. El reprezinta doar un subsistem al sistemului de sanatate, care cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de sanatate a indivizilor si populatiilor. Alaturi de serviciile de sanatate, factorii majori care influenteaza starea de sanatate sunt cei comportamentali, de mediu si biologici.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.

In Romania sunt evidentiabile toate cele patru tipuri de inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie, a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata la nastere, mortalitatea infantila, mortalitatea generala pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de sanatate) dar si prin nivelul scazut de informare privind factorii de risc si de protectie pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de sanatate si pachetul de servicii de baza din Romania.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice.

Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.

Serviciile de sanatate in Romania sunt caracterizate prin lipsa de continuitate, care are drept consecinte principale duplicari ale actelor medicale, pierderea din evidenta a pacientilor cu evidentierea lor in special in cazuri avansate de boala si supraincarcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel generarea de costuri crescute atat in cadrul sistemului cat si costuri suferite de pacient .

Salarizarea redusa a personalului medical, in prezent, a ramas una dintre problemele nerezolvate ale sistemului, iar obisnuinta medicilor si a beneficiarilor pentru plata informala limiteaza accesul persoanelor sarace la servicii medicale. Centrele universitare ofereau spitale performante in contextul romanesc al calitatii serviciilor medicale, iar, pe de alta parte, la celalalt pol, asistenta medicala primara nu avea acoperire suficienta in teritoriu, prin lipsa dispensarelor si medicilor din numeroase zone , in special in mediul rural. Acest fapt a devenit unul dintre factorii care au favorizat polarizarea accesului la serviciile medicale si ramane, in continuare un factor important de polarizare.

Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem datorate bugetului redus, au impus trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate.

In sistemul medical asiguratoriu din prezent, serviciile medicale sunt acordate pe baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate(6,5% din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiaza pe baza acestei contributii in mod gratuit de un pachet de servicii reglementate legislativ.

Modificarea sistemului a insemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie in randul personalului medical, intarzieri in reglementarea legislativa a atributiilor partilor componente ale sistemului, o circulare disfunctionala a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, fara a se cunoaste repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora - toate acestea afectand, in cele din urma calitatea si accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.

Factorii care limiteaza accesul la sistemul de servicii de sanatate, pot fi grupati astfel: factori structurali, factori contextuali si coruptia.

Factorii structurali sunt determinati de insasi natura regimului serviciilor de sanatate. Un prim factor de acest fel il reprezinta grupurile neasigurate sau neasigurate in mod automat. Un sistem asiguratoriu "lasa" pe dinafara, toti acei indivizi care nu platesc o contributie. Un sistem de asigurari sociale protejeaza insa in plus si o serie de alte categorii, considerate a fi importante sau cu risc crescut de saracie/excluziune sociala. Categoriile de persoane beneficiare de asigurare, fara contributie, prin efectul legii sunt: copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi sau studenti si daca nu realizeaza venituri proprii; persoanele cu handicap, daca nu realizeaza venituri si sunt in ingrijirea familiei; sotul, sotia, parintii sau bunicii, daca nu realizeaza venituri si sunt in intretinerea unei persoane asigurate; persoanele nominalizate prin legi speciale(veterani de razboi, vaduve ale veteranilor, eroii Revolutiei din 1989, etc.); persoanele care efectueaza stagiul militar; gravidele si lehuzele aflate in concediul de maternitate; persoanele cu pedepse de privare de libertate; beneficiarii de ajutor social.
Sistemul astfel gandit are o puternica orientare sociala, avand o baza de colectare redusa, deoarece persoanele care contribuie la sistem sunt putine, in raport cu beneficiarii sistemului. Numai populatia de 0-18 ani beneficiaza gratuit de servicii, reprezinta circa 23% din populatie, iar cei care contribuie la sistem sunt sub 50% din populatie. Cu toate aceste masuri, exista un numar de persoane, care nu sunt asigurate, estimat intre 5% din populatia Romaniei, conform datelor Barometrului de opinie publica si 10%, conform datelor CNAS.

Categoriile de persoane complet lasate pe dinafara sistemului asiguratoriu sunt: somerii neinregistrati la oficiul fortelor de munca, indivizii fara ocupatie sau saracii care nu beneficiaza de venitul minim garantat, o parte a populatiei de romi, precum si cei care muncesc in economia informala. In afara unui segment al populatiei sarace/vulnerabile pe piata muncii, care este scos in afara sistemului de asigurari de sanatate, mai exista, in Romania, un segment slab acoperit de servicii de sanatate, datorita unei asigurari precare: populatia rurala, ce lucreaza in agricultura. Acestia ar trebui sa isi plateasca singuri contributiile, ca procent din minim o treime de salariu minim pe economie sau din venitul din vanzari/productie agricola declarata, ca de altfel, toti cei ce lucreaza ca lucratori pe cont propriu. Pe langa lipsa de acces fizic la servicii de medicina primara, lipsa unei asigurari constante, duce la obstructionarea consumului unor servicii profilactice si sistematice de sanatate.

Mecanismele de finantare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea continuitatii serviciilor.

Nu exista un cadru institutional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sanatate.

Evolutia sistemului serviciilor de sanatate din Romania

Sistemul serviciilor de sanatate din Romania se gaseste spre finalul unei tranzitii prelungite de la un model integrat, in care majoritatea organizatiilor furnizoare de asistenta medicala erau in proprietate publica, sub autoritatea Ministerului Sanatatii, incadrate cu personal angajat al spitalului, catre un model contractual finantat predominant din surse publice, in care majoritatea furnizorilor de servicii de sanatate privati sau publici, cu un grad crescut de autonomie, incheie contracte obligatorii cu casele de asigurari de sanatate. Aceste contracte se bazeaza pe un contract-cadru, prin care statul, in consultare cu reprezentantii principalelor categorii de furnizori, reglementeaza conditiile de acordare a serviciilor medicale.

Modelul integrat al sistemului ingrijiriilor de sanatate din Romania a fost introdus prin Legea organizarii sanitare din 1949, fiind inspirat de sistemul de sanatate conceput de Semasko in Uniunea Sovietica. Aceasta avea ca scop un nivel ridicat de echitate si se baza in teorie pe princiipile acoperirii universale a populatiei si accesului fara plata la servicii, dar lasa utilizatorului foarte putina libertate de a alege intr-un sistem extrem de standardizat, centralizat si strict reglementat.

Sistemul sanitar din Romania, pana in 1990, a avut caracteristici tipice ale modelului Semasko : finantarea de catre stat, planificarea centralizata, administrarea rigida si monopolul statului asupra serviciilor medicale.

Schimbarea radicala a naturii sistemului ingrijirilor de sanatate din Romania sa produs dupa 1998, odata cu renuntarea la finantarea preponderenta de impozite si taxe generale si trecerea la un sistem de asigurari sociale de sanatate, obligatorii.

Schimbarile de organizare au fost precedate de modificari legislative aparute dupa 1995, care au stabilit cadrul pentru trecerea la un sistem de asigurari sociale de sanatate, mult mai descentralizat si pluralist , cu relatii contractuale intre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii de sanatate.

O relansare a procesului de reforma, cu revizuirea cuprinzatoare a legislatiei din domeniul sanatatii, este in curs, prin procesul de aprobare si punere in practica a Legii 95/2006.

Principalele organizatii implicate in sistemul de servicii de sanatate sunt:

Ministerul Sanatatii si Autoritatile de Sanatate Publica Judetene;

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), casele de asigurari de sanatate judetene si doua case ale ministerelor cu retea proprie de unitati medicale: transporturi si respectiv armata, ordine publica, siguranta nationala si justitie;

Colegiul Medicilor din Romania (CMR) si colegiile judetene ale medicilor, precum si organizatiile similare ale celorlalte profesiuni din sectorul de sanatate infiintate ulterior: Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR), Colegiul Medicilor Dentisti din Romania (CMDR), Ordinul Asistentilor Medicali si Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor (OBBC);

Alte ministere si structuri ale autoritatilor locale cu competente specifice in probleme de sanatate;

Alti furnizori de servicii de sanatate publica, institute de sanatate publica, alte institute;

Principalii furnizori de servicii de sanatate individuali: cabinete medicale, spitale, centre medicale, de diagnostic si tratament, laboratoare medicale si farmacii.

Structura sistemului este in prezent mai pluralista si complexa fata de sistemul mult mai centralizat si standardizat anterior, in care furnizorii erau aproape in totalitate in proprietatea statului , intr-o structura piramidala de comanda si control condusa de Ministerul Sanatatii, avand ca reprezentant la nivel local directii sanitare judetene si integrand organizational si financiar majoritatea serviciilor in spitalele teritoriale aflate in subordinea directiilor sanitare judetene.

Ministerul Sanatatii a devenit din 1999 un organism cu rol preponderent de planificare si coordonare a politicilor, responsabilitatea legata de finantarea serviciilor de sanatate trecand in cea mai mare parte la CNAS. Denumirea acestui minister a fos schimbata in 2001 in Ministerul Sanatatii si Familiei, s-a revenit la Ministerul Sanatatii in 2000, iar prin Legea 95/2006 se trece la Ministerul Sanatatii Publice.

Alte structuri ale administratiei publice implicate in regulamentare, conducerea, functionarea sistemului serviciilor de sanatate sunt:

-Ministerul Finantelor Publice, care au responsabilitatea coordonarii procesului de pregatire a legii bugtului, executiei bugetului de stat si a monitorizarii cheltuielilor efectuate din fondurile publice, iclusiv fondul de asigurari sociale de sanatate, in coformitate cu reglementarile in vigoare; in punerea in practica a sistemului de asigurari sociale de sanatate, rolul acestui minister in deciziile de alocare a resrselor a fost mai mare decat cel anticipat in perioada pregatirii si aplicarii Legii 145/1997.

-Alte ministere cu competenta in probleme de sanatate :

Ministerul Transporturilor, Ministerul Apararii Nationale , Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si Serviciul Roman de Informatii care au in subordine unitati medicale proprii-spitale, centre de diagnostic si tratament, dispensare;

-Primarii si consiliile locale au un rol in admistrarea si finantarea unitatilor de interes local, ale caror cladiri fac parte din patrimoniul public al unitatilor adminstrativ-teritoriale

Rolul si importanta managementului resurselor umane in sanatate

Managementul resurselor umane (MRU) se refera la conducerea si administrarea personalului, avand ca tel cresterea performantei organizationale prin imbunatatirea performantelor individuale ale membrilor organizatiei. MRU include activitati ca: recrutarea, selectarea, dezvoltarea, evaluarea performantei, remunerarea si distribuire a recompenselor.

MRU cuprinde, de asemenea, strategiile dezvoltate de conducerea organizatiei privitoare la personal si alinierea lor la strategiile globale de evolutie a organizatiei. Acestea includ, de exemplu, planificarea personalului, imbunatatirea pregatirii profesionale, atragerea si retinerea personalului valoros, siguranta si securitatea in munca si relatiile de munca.

Managementul resurselo umane din sanatate

Managementul resurselor umane din sanatate se desfasoara intr-un sector cu caracteristici unice. Forta de munca este mare, diversa si cuprinde profesii specifice, reprezentate deseori de asociatii profesionale sau sindicale foarte puternice.

Resursele umane din sanatate constituie una dintre cele mai importante si mai costisitoare resurse din acest sector, ele detinand utilizarea celorlalte resurse. De aceea, managementul resurselor umane este privit ca o componenta cruciala pentru succesul organizatiilor din sanatate, de fapt pentru succesul intregului sistem sanitar.

Importanta MRU pentru nivelul crescut sau scazut al performantei sistemului sanitar a fost in general ignorata pana in ultimii ani. Reformele sistemelor sanitare s-au axat mai mult pe schimbari structurale , pe controlul costurilor , pe introducerea sau dezvolterea mecanismelor de piata si pe cresterea satisfactiei pacientilor , decat pe aspecte de management de resurse umane in cadrul lor. In ultimii ani , pe baza cercetarilor din domeniu si a experientei din alte sectoare , s-a recunoscut faptul ca promovarea unui MRU nou si progresist constituie solutia imbunatatirii performantei sistemului sanitar. O forta de munca motivata si adecvat pregatita este un element de baza pentru furnizarea de servicii de sanatate de buna calitate , eficiente si care sa raspunda pe deplin asteptarilor pacientilor. Metodele de MRU utilizate in sanatate pot constitui un factor simulator sau de franare in atingerea obiectivelor reformei sistemului.

Principalele teluri ale managemnetului resurselor umane din sistemul sanitar privesc mobilizarea, motivarea si dezvoltarea capacitatilor personalului. In acest sens, provocarile ce apar in fata managementului resurselor umane din sanatate la ora actuala sunt:

lipsa de motivare a personalului;

utilizarea ineficienta a personalului;

productivitatea scazuta a personalului;

pregatirea inadecvata a personalului;

proasta distribuire a personalului atat in interiorul organizatiei cat si in cadrul sistemului de sanatate.

Pentru a face fata acestor provocari si pentru a raspunde mai bine cerintelor sistemului de sanatate au fost propuse strategii de imbunatatire a managementului resurselor umane, care cuprind: dezvoltarea infrastructurii de management, furnizarea de informatii si efectuarea de cercetari in domeniul resurselor umane din sanatate, clarificarea elementelor de management de resurse umane si o mai buna formare a managerilor din sanatate.

Evolutia performantei MRU in sanatate

Importanta masurarii performantei in serviciile de sanatate a fost schimbata de necesitatea cuantificarii reformelor efectuate in sanatate , si de evaluarea impactului acestora asupra serviciilor oferite. Pentru obtinerea unei reforme reale in sistemul de sanatate este important sa se actioneze si asupra resurselor umane, in scopul imbunatatirii performantei acestora. Indicatorii de performanta ai resurselor umane sunt desemnati sa monitorizeze nivelurile curente de performanta a organizatiei ca intreg si ale personalului, precum si schimbarile acestora aparute ca urmare a implicarii obiectivelor reformei dorite.

Indicatorii de performanta ai resurselor umane din sanatate combina, in mod obijnuit, intr-o singua statistica doua aspecte ale organizatiei. Ei ofera o indicatie asupra unei caracteristici a organizatiei si constituie o masura a eficacitatii , eficientei sau calitatii.

Utilizati singuri sau in grup ei subliniaza diferentel existente fata de un standard al activitatii organizationale si identifica ariile unde este necesara o ajustare. Aceste diferente pot fi demonstrate prin :

- compararea valorilor aceluiasi indicator pentru organizatii similare;

- compararea valorilor aceluiasi indicator , in timp, in cadrul aceleiasi organizatii;

-compararea valorii indicatorului cu un standard national , cu o medie sau oricare alta norma.

Exista patru aspecte principale ale activitatii resurselor umane din sanatate pentru care pot fi dezvoltati indicatorii: intrarile, iesirile si rezultatele. Fiecare dintre ei raspund unei probleme speciale de MRU.

Acesti indicatori pot fi utilizati si in scop financiar pentru masurarea costului anumitor activitati. Dar estimarea economiilor facute in cazul unor servicii prin utilizarea indicatorilor este un proces mai lung , intrucat efectele financiare ale unor masuri organizationale apar destul de lent.

1.4 Organizarea Spitalului

Spitalele reprezinta un sector sensibil si strategic al sanatatii in orice tara. Este un domeniu care suscinta numeroase presiuni in toate tarile lumii, mai ales in tarile in dezvoltare sau in tranzitie ce trebuie sa faca fata la numeroase schimbari. Reducerea efectivelor, rationalizarea si ameliorarea gestiunii sunt obiective principale ale reformelor. In fapt directorii de spital trebuie sa rezolve doua probleme majore. Prima, este impactul diferitelor configuratii ale spitalelor asupra entitatii, accesului, calitatii si eficientei, iar a doua, obtinerea celor mai bune rezultate cu resursele alocate.

In asistenta medicala spitaliceasca din Romania , marea majoritate a furnizorilor de servicii sunt institutii publice.

Pana in 1992, toate spitalele se aflau in subordinea directa a Ministerului Sanatatii, respectiv a directiilor de sanatate publica judetene. Ulterior, in marea majoritate a cazurilor, dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe ale spitalelor a fost transferat autoritatiilor locale. Un anumit numar de spitale de inalta performanta sau supraspecializate, institute medicale, centre si institute pentru educatia continua a medicilor au ramas insa direct sub autoritatea Ministerului Sanatatii.

Dezavantajul in aceasta situatie este dat de faptul ca municipalitatiile ca proprietari ai spitalelor, nu au avut nici motivatia, nici instrumentele sau capacitatea necesara petru a trage la raspundere spitalele pentru performanta lor. Aceasta se refera atat la performanta financiara cat si la calitatea serviciilor acordate.

Clasificarea spitalelor pe categorii exista de multi ani, economiile centralizate din fostele tari comuniste sau tari cu regim dictatorial impunand clasificarea ca pe un mijloc de control de la nivel central .

O ierarhizare clasica, frecventa in literatura imparte spitalele in trei categorii:

a spitale de ingrijiri tertiare;

b spitale de ingrijiri secundare;

c spitale comunitare.

Spitalele tertiare sunt considerate cele care ofera servicii complexe, cu tehnologie ultra-performanta. Conceptul se bazeaza pe premiza ca expertiza si echipamentele foarte scumpe ar trebui concentrate numai in anumite unitati carora sa li se adreseze pacientii necesitand ingrijiri specializate. Rolul acestor spitale tertiare este insa contestat , avand in vedere monopolul pe care il creeaza asupra altor spitale cu atributii de invatamant si cercetare , prezentand cazuri atipice de patologie. De asemenea, de multe ori, in astfel de spitale, sunt tratati pacienti care nu necesita ingrijiri atat de complexe si costisitoare.

Separarea intre spitalele de ingrijiri secundare si cele tertiare devine din ce in ce mai neclara, in special in tarile dezvoltate.In primul rand, dezvoltarea tehnologiei simplifica foarte mult diagnosticul si tratamentul. In al doilea rand , este din ce in ce mai dificil de apreciat largimea grupului populational caruia i s-ar putea adresa un spital tertiar supra- specializat si localizarea adecvata a acestuia, pentru a fi accesibil tuturor solicitantilor.In al treilea rand, modelul de educatie medicala dintr-un spital tertiar, care concentreaza cazurile cele mai severe si neobijnuite, nu reprezinta un model pentru pregatirea majoritatii personalului medical ce urmeaza a practica in medicina primara si ambulatorie.

Spitalele comunitare reprezinta acele spitale organizate in zone slab populate sau izolate, furnizand servicii diagnostice de baza si interventii chirurgicale minore. In multe tari, astfel de spitale se inchid, fiind inlocuite fie cu ambulante, fie cu ingrijiri la domiciliu.

Este evident ca spitalele ar trebui sa functioneze ca o retea foarte bine organizata, in care fiecare sa aiba roluri si functii diferite De asemenea, ar fi de preferat ca pacientii sa primeasca ingrijiri complexe fara a fi necesara mutarea de la un spital la altul. Totusi, in unele cazuri, concentrarea anumitor servicii intr-o singura unitate este de preferat, avand in vedere ca un volum mare de prestatii garanteaza o calitate mai buna a rezultatelor si economiei de scala.

Conform prevederilor Legii reformei in domeniul sanatatii din 2006, dupa obtinerea autorizatiei de functionare, spitalele sunt obligate sa intre in procedura de acreditare coordonata de Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor. Procedura se initiaza la cererea spitalului si nu poate depasii 5 ani, neobtinerea acreditarii dupa aceasta perioada ducand la desfintarea spitalului.

Acreditarea este valabila 5 ani, iar lista cu unitatiile acreditate si categoria acreditarii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Organizarea spitalelor poate fi caracterizata pe baza a cinci elemente care definesc statutul unui spital prin amestecul intre public bugetar si organizatie privata. Cele cinci elemente sunt: autonomie in conducere, riscul financiar, responsabilitatea financiara, responsabilitatea organizationala si functiile sociale. O organizatie bugetara are autonomie limitata si risc financiar foarte scazut cu un control ierarhic direct asupra responsabilitatii organizationale, in timp ce o organizatie privata are drepturi depline de decizie, dar si riscuri financiare an functie de performanta.

Fiind recunoscute ca mari consumatoare de resurse, s-a considerat ca acordarea unei mai mari autonomii spitalelor reprezinta strategia cheie pentru obtinerea de servicii adecvate cu minimum de resurse. Aceasta autonomie se refera la dreptul conducerii spitalului de a lua decizii asupra fortei de munca , veniturilor, rezultatelor, preturilor si procesului de management in sine.

Posibilitatea directorului de spital de a avea mai multa flexibilitate si spatiu de actiune le-a permis sa-si foloseasca initiativa si in numeroase circumstante , i-a stimulat sa actioneze fara a avea nevoie sa ceara mai intai permisiunea. Aceasta libertate de actiune nu a insemnat insa exonerarea de raspundere a directorilor pentru actiunile lor.

Resursele umane reprezinta unul din cele mai importante elemente de evaluare in procesul autonomiei spitalelor.

In prezent, spitalele contracteaza direct cu angajatii, dreptul de decizie, angajare si concediere, fiind transferat managerului spitalului. In practica, insa, mai exista constrangeri cum ar fi piata muncii, presiunile politice, constrangerile financiare. Legislatia muncii a ramas la fel de inflexibila, impunand ca norma contracte pe perioada nedeterminata, iar nivelul remuneratiei se stabileste potrivit legii. De asemenea, autonomia managerului este limitata de presiunile sindicale. Toate aceste constrangeri limiteaza posibilitatile managerului de recompensare a personalului pentru performanta individuala si favorizeaza perpetuarea platilor informale.

Desi bugetul statului continua sa asigure contibutii pentru investitii de capital, cum ar fi constructia de facilitate si echipamentul de inalta performanta, conform legii reformei din 2006, spitalele pot constitui un fond de dezvoltare ce se poate utiliza pentru dotarea spitalului.

Referitor la toate celelalte achizitii, de tip medicamente, materiale, spitalul are autonomie deplina, cu respectarea reglementarilor nationale privind achizitiile. Exceptie au facut unele achizitii de medicamente si materiale sanitare, pentru care, in unii ani , s-au organizat licitatii centralizate. De asemenea, spitalele au dreptul de a-si stabili preturi proprii pentru serviciile furnizate, cu exceptia contractelor cu Casa Nationala de Sanatate.

Cel mai adecvat nivel de autonomie nu este acela de " tot sau nimic ", ci mai degraba o atenta definire a distributiei atributiilor intre central si local, intre clinici si manageri, intre alegerea comunitara si cea individuala si intre cresterea libertatii managerului si a obligatiei crescute a acestuia de a raspunde pentru actiunile sale. Amestecul adecvat si gradul de autonomie trebuie sa fie un subiect de evolutie de-a lungul timpului.

In Romania, spitalelor nu le sunt alocate fonduri separate pentru activitatea sociala, prin lege avand obligatia de a acorda asistenta medicala gratuita pentru toate cazurile in regim de urgenta . Acest fapt a generat pierderi pentru multe spitale. Presiunile sociale, politice si chiar ale media au amendat externarile cazurilor spitalele mentinand pacienti sociali, cu riscul nerambursarii cheltuielilor.

Ambulatoriul din cadrul spitalului

Ambulatoriul  integrat al spitalului, face parte din structura spitalului, are schema unica de personal cu cea a spitalului, activitatea medicilor se desfaisoara in sistem integrat isi utilizeaza in comun platoul tehnic, cu respectarea legislatiei in vigoare de prevenire a infectiilor nasocomiale, in vederea cresterii accesibilitatii pacientilor la servicii medicale diverse si complete. Serviciile medicale ambulatorii vor fi inregistrate si raportate distinct.  In vederea cresterii accesibilitatii populatiei la serviciile medicale ambulatorii de specialitate, activitatea ambulatoriului integrat al spitalului se va desfasura de regula in doua ture, de catre toti medicii, prin rotatie. Programarea nominala a medicilor din sectiile de specialitate pe parcursul unei zile, saptamani, luni, in functie de organizarea activitatii, este propusa de seful sectiei, avizata de directorul medical si aprobata de managerul spitalului.  Activitatea ambulatoriului integrat al spitalului implica doua tipuri de servicii:

-consultatii in vederea internarii, consultatii interdisciplinare pentru pacientii internati

-evidentiate in foaia de observatie a pacientului ale caror costuri vor fi incluse in tarifele stabilite pentru pacientii internati;

-servicii specifice ambulatoriului integrat, pe baza de bilet de trimitere de la medicul de familie, de la alti medici specialiisti sau prin prezentare directa, atat pentru consultatii cat si pentru controalele programate,  conform reglementarilor legale in vigoare. Aceste servicii vor fi evidentiate distinct de catre ambulatoriul integrat al spitalului si vor fi contractate si raportate in vederea decontarii de catre Casa de Asigurari de Sanatate
 

Standard referitor la organizare

Ambulatoriul spitalului are autorizatie sanitara de functionare.

Ambulatoriul spitalului este in structura aprobata a spitalului.

Ambulatoriul spitlului se afla intr-un spatiu pe care spitalul il detine in mod legal.

Ambulatoriul spitalului este mentionat in R.O.F.-ul si R.O.I.-ul spitalului sau R.O.F. si R.O.I. separat.

In vederea creisterii calitatii serviciilor medicale, a accesibilitatii la serviciile medicale, al continuitatii actului medical si al liberei alegeri de catre pacient al medicului curant, se impune necesitatea infiintarii ambulatoriului integrat al spitalului prin reorganizareaambulatoriul de specialitate al spitalului.

 Ambulatoriul integrat al spitalului va asigura asistenta medicala ambulatorie si va avea in structura obligatoriu cabinete medicale de specialitate care au corespondent in specialitatile sectiilor sau compartimentelor cu paturi, precum si cabinete medicale in alte specialitati pentru a asigura activitati complexe.

 Ambulatoriul integrat al spitalului face parte din structura organizatorica a spitalului, are schema unica de personal cu cea a spitalului, activitatea medicilor desfaisurandu-se in sistem integrat, spital - ambulatoriu integrat in cadrul programului normal de lucru zilnic, saptamanal sau lunar, in functie de modul de organizare a activitatii de catre conducerea spitalului.
  Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a propus ca ambulatoriul integrat al spitalului sa se aprobe prin ordin al ministrului sanatatii publice pana la data de 1 ianuarie 2008, spitalele sa poata incheia contractele de furnizare de servicii medicale, inclusiv pentru ambulatoriul integrat al spitalului cu Casa de Asigurari de Sanatate.

Cap. 2 INSTITUTII COORDONATOARE ALE SERVICIILOR DE SANATATE PUBLICA

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate inpreuna cu Autoritatea de Sanatate Publica sprijina sistemul sanitar din Romania atat metodologic ca si financiar.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Dolj.

Casa de Asigurari de Sanatate Dolj este o institutie publica , cu personalitate juridica , cu bugete proprii, in subordinea CNAS. Organele de conducere ale CAS-Dolj sunt consiliul de administratie si presedintele -director general.

Casa de Asigurari de Sanatate Dolj este o institutie publica ce asigura functionarea sistemului de asigurari de sanatate la nivel local avand ca principale atributii : finantarea serviciilor medicale, farmaceutice si de protejare acordate asiguratilor, urmarirea modului in care sunt utilizate fondurile publice de catre furnizorii de servicii de sanatate, precum si colectarea contributiei la FNUASS pentru persoanele fizice care nu au calitatea de salariat.

Casa de Asigurari de Sanatate Dolj, in exercitarea atributiilor conferite de dispozitiile legale in vigoare, aplica si respecta politica si strategia generala stabilita de CNAS pentru sistemul de asigurari de sanatate pe raza ei de competenta

CNAS administreaza si gestioneaza Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, impreuna cu casele de asigurari de sanatate, care sunt institutii subordonate CNAS conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002, cu modificarile ulterioare, si prezinta Ministerului Sanatatii rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara,
propune Ministerului Sanatatii proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sanatatii, pentru administrarea sistemului de asigurari sociale de sanatate.

Aceasta are rolul de a elaborea si publica raportul de activitate anual si planul de activitate pentru anul urmator, asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Indicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate sunt unitari si se aproba de catre Ministerul Sanatatii, la propunerea CNAS si a Colegiului Medicilor din Romania. Raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata asiguratilor, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Sanatatii.

Elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea, utilizarea si administrarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile legii, participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, Colegiul Medicilor din Romania, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie.

Se ocupa de elaborarea metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, impreuna cu Ministerul Sanatatii, structurile nationale ale Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicilor si elaboreaza norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, pana la data de 15 decembrie a anului in curs pentru anul urmator, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si al presedintelui CNAS;

Principalul rol al Casei de Asigurari de Sanatate Dolj este contractul de servicii de sanatate pentru asigurati de la furnizori publici si privati ,in baza conditiilor de furnizare si plata stabilite la nivel national prin contractul-cadru si normelor sale de aplicare.

NUMÃR DE FURNIZORI IN CONTRACT, PE TIPURI DE SERVICII

CNAS Dolj ofera o gama larga de servicii medicale de cea mai buna calitate, prin furnizorii cu care are relatii contractuale. In prezent, se deruleaza un numar de 847 contracte dupa cum urmeaza:

400 contracte - asistenta medicala primara

84 contracte - asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu pentru specialitatile clinice

36 contracte - asistenta medicala de specialitate din ambulatoriu pentru specialitati paraclinice

107 contracte - asistenta medicala ambulatorie stomatologica

19 contracte - asistenta medicala spitaliceasca (inclusiv unitati medico-sociale)

9 contracte - programe nationale de sanatate

115 contracte - asistenta cu medicamente in tratamentul ambulatoriu

57 contracte - dispozitive medicale

1 contract - asistenta medicala prespitaliceasca

15 contracte - servicii medicale de recuperare si reabilitare a sanatatii

4 contracte - ingrijiri la domiciliu.

Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru programele implementate de catre aceasta.

Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene , precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Naationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului gestioneaza fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Acest fond este principalul instrument de finantare a serviciilor de sanatate in Romania.

CNAS este o institutie publica , autonoma , de interes national, cu personalitate juridica , care functioneaza pe baza statutului propriu , aprobat prin hotararea guvernului. Organele de conducere ale CNAS sunt adunarea reprezentantilor , consiliul de administratie , presedintele , comitetul director , doi vicepresedinti si directorul general.

Principalul rol al CNAS este sa asigure functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania. Instrumentul folosit pentru definirea unitara a conditiilor privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale este contractul-cadru , al carui proiect il elaboreaza CNAS si care se prezinta de catre Ministerul Sanatatii Publice spre aprobare guvernului. Consultarea organizatiilor profesionale reprezentative in elaborarea contractului-cadru a inlocuit, odata cu aplicarea ordonantei de urgenta 150/2002, procesul de negociere a contractului-cadru intre CNAS si CMR , aplicat cu dificultate si rezultate nesatisfacatoare in primii ani de functionare a sistemului de asigurari.

Contractele negociate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prevad indicatori de administrare ceea ce face ca riscul financiar sa fie preluat la nivelul spitalului , crescand motivatia , atat a conducerii spitalului cat si a profesionistilor, de a imbunatatii eficienta si eficacitatea serviciilor furnizate.

Functiile de conducere corespunzatoare structurilor interne organizate la nivel de directie generala, directie, serviciu si birou din cadrul CNAS, structuri care se afla in proces de reorganizare pentru eficientizarea activitatii, se ocupa prin concurs organizat in conditiile legii. Aceste dispozitii se aplica corespunzator si functiilor de presedinte - director general si celorlalte functii de conducere ale caselor de asigurari de sanatate.
Functia de presedinte - director general al casei de asigurari de sanatate, manager al sistemului la nivel local, definita pe baza noilor obiective si criterii de performanta ca cerinte specifice ale postului, se ocupa prin concurs organizat in conditiile legii, in vederea eficientizarii activitatii sistemului la nivel local.

Metodologia privind selectionarea acestor manageri si incheierea contractelor de administrare va fi elaborata si aprobata prin decizie a presedintelui CNAS, in termen de 15 zile de la data publicarii prezentului statut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

CNAS este obligata sa foloseasca, direct sau prin terti acreditati, orice mijloc de informare in masa pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor.
In vederea informarii trimestriale a asiguratilor, CNAS va edita si va publica materiale specifice si un raport anual de activitate.

Autoritatea de Sanatate Publica Dolj

Prin Ordinul 954 din 08.12.1998 privind organizarea constituirii Directiei de Sanatate Publica, ordin dat de Ministerul Sanatatii Publice, iar in 2005 a fost numita A.S.P. (Autoritatea de Sananate Publica Dolj).

Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

A.S.P. reprezinta un domeniu de sanatate publica si este un reprezentant al Ministerului Sanatatii Publice.

A.S.P. Dolj are in subordine:

Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova;

Spitalul Clinic Municipal Filantropia;

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Victor Babes Craiova;

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;

Spitalul Clinic Municipal Bailesti;

Spitalul Clinic Calafat;

Spitalul Orasenesc Filiasi;

Spitalul Orasenesc Segarcea;

Spitalul Orasenesc "Asezamintele Brancovenesti" Dabuleni;

Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna;

Serviciul de Ambulanta Dolj.

Autoritatea de Sanatate Publica judeteana este un serviciu public deconcentrat al Ministerului Sanatati Publice cu personalitate juridica, care pune in aplicare politica si programele nationale de sanatate pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

Pentru punerea in aplicare a politicii de sanatate publica la nivel local, Autoritatea de Sanatate Publica are, in principal, urmatoarele atributii:

a evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare pe teritoriul arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea Ministerului Sanatatii Publice, luand masuri pentru asigurarea accesului la asistenta medicala a oricarei persoane din raza judetului;

b urmaresc aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;

c coordoneaza si monitorizeaza asistenta materno-infantila;

d evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;

e participa la programele de instruire a personalului din serviciile de sanatate publica si a populatiei;

f colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei, utilzand informatiile in scopul identificarii problemelor de sanatate ale acesteia;

g identifica problemele de sanatate publiaca sau amenintari la adresa sanatatii unei comunitati;

h stabilesc relatii de colaborare cu institutii si organizatii, in vederea desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice;

i coordoneaza activitatea serviciului de ambulanta judetean;

j organizeaza si coordoneaza asistenta emdicala in caz de calamitati, catastrofe si alte situatii deosebite;

k autorizeaza furnizorii de servicii de asistenta medicala prespitaliceasca si de transport sanitar care functioneaza in plan teritorial;

l evalueaza si autorizeaza din punct de vedere sanitar, conform prevederilor legale, unitatile sanitare din teritoriu;

m colaboreaza cu autoritatile locale in aplicarea reglementarilor din domeniul sanatatii publice, in conditiile legii;

n organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale de la unitatile saniatre publice sau private si transmit rapoarte statistice lunare catre institutiile desemnate sa centralizeze aceste informatii;

o    intocmeste rapoarte anuale privind starea de sanatate a comunitatii, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local;

p coordoneaza, la nivel local, implementarea activitatilor ce decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sanatatii;

q prin serviciul programe de sanatate regional, incheie contracte de prestari de servicii cu medicii de familie pentru realizarea evidentei continue a tratamentului si monitorizarea pacientilor cuprinsi in unele programe de sanatate;

Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana avizeaza si supune aprobarii conducerii Ministerului Sanatatii Publice propunerile unitatilor sanitare privind structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirilor acestora.

Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana indruma si coordoneaza activitatea de sanatate publica a cabinetelor medicale de medicina de familie si a celor de specialitate din ambulatoriu, indiferent de forma de organizare a acestora, iar in cazul in care constata incalcari ale reglementarilor in vigoare referitoare la sanatatea publica, aplica masurile ce se impun, in conditiile legii.

Veniturile realizate de Autoritatea de Santate Publica constituie venituri proprii, care se folosesc in conditiile legii.

Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana desemneaza reprezentanti in consiliul consultativ al spitalelor publice.

Autoritatea de Sanatate Publica judeteana afiseaza pe site-ul ei proiectul bugetelor de venituri si cheltuieli ale spitalelor publice si analizeaza executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunar si trimestriale, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice.

Autoritatea de Sanatate Publica participa la coordonarea acordarii primului ajutor calificat impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu alte structuri ale Ministerului Sanatatii Publice.

Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana asiguraa si raspunde atat de actvitatea de promovare a sanatatii, preventie si profilaxie in teritoriul arondat, cat si de activitatea privind asistenta comunitara.

Conducerea Autoritatii de Sanatate Publica Judetene este asigurata de un comitet director compus din:

directorul executiv;

directorii executivi adjuncti;

o       director executiv adjunct medical;

o       director executiv adjunct de sanatate publica ;

o       director executiv adjunct financiar contabil;

inspectorul sanitar sef al Isnpectiei Sanitare de Stat Judetene.

Comitetul director al autoritatilor de sanatate publica judetene colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale in aplicarea reglementarilor din domeniul sanatatii publice, in conditiile legii.

Conducerea autoritatii de sanatate publica judetene evalueaza necesarul de servicii medicale la nivel de judet si participa la negocierea si incheierea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si Casa de Asigurari de Sanatate Judeteana.

Conducerea autoritatii de sanatate publica judetene participa la medierea litigiilor aparute in legatura cu incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si Casa de Asigurari de Sanatate Judeteana, ori cu alte perentii decurgand din acestea, urmarind realizarea echilibrului financiar si utilizarea eficienta a sumelor contractate.

Directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene coordoneaza si raspunde direct de intreaga activitate a autoritatii de sanatate publica judetene si de asigurarea asistentei de sanatate publica din teritoriul arondat.

Activitatea financiara a autoritatii de sanatate publica judetene se desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Ministerul Sanatatii Publice, in conditiile legii.

Directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene este ordonator secundar de credite in conditiile legii si, in aceasta calitate repartizeaza creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate.

Ministerul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, directorul executiv al autoritatii de sanatate publica judetene.

Ministrul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, la propunerea directorului executiv al autoritatii de sanatate publica judetene, directorul executiv adjunct de sanatate publica, directorul executiv adjunct medical si directorul executiv adjunct financiar-contabil al autoritatii de sanatate publica judetene.

Ministrul Sanatatii Publice numeste si elibereaza din functie, la propunerea inspectorului sanitar de stat general al Inspectiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, inspectorul sanitar sef al Inspectiei Sanitare de Stat Judetene.

Personalul autoritatii de sanatate publica judeteana este constituit din functionari publici.

Personalul din cadrul laboratoarelor, compartimentelor de sanatate publica teritoriale, precum si personalul care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, reparatii si de deservire, au calitatea de personal contractual.

Compartimentele functionale se organizeaza la propunerea autoritatii de sanatate publica judetene, cu aprobarea Ministrului Sanatatii Publice si cu respectarea numarului maxim al functiilor publice de conducere stabilit conform reglementarilor legale in vigoare.

In cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Judetene functioneaza inspectia sanitara de stat, coordonata de Inspectia de Stat din Ministerul Sanatatii Publice.

Casa de Asigurari de Sanatate Dolj inpreuna cu Autoritatea de Sanatate Publica Dolj sprijina Serviciul de Ambulanta al judetului Dolj.

Cap. 3 ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

Serviciul de Ambulanta al Judetului Dolj s-a infiintat la 01.09.1995 prin Ordinul 923/1995 al Ministerului Sanatatii.

Este situat in localitatea Craiova, str. Tabaci nr. 3 si este subordonat ) financiar Casei Nationale de Asigurari de Sanatate Dolj (CAS) si metodologic Autoritatii de Sanatate Publica Dolj (ASP Dolj.

Serviciul de Ambulanta al judetului Dolj functioneaza in colaborare cu Pompierii, Politia sau Unitati ale MAPN pe baza unor protocoale incheiate intre Ministerul Sanatatii si acestia.

3.1 Unitati subordonate

Serviciul de Ambulanta al Judetului Dolj este unitatea sanitara cu personalitate juridica si este condusa de un manager. Serviciul de Ambulanta Dolj isi desfasoara activitatea pe teritoriul judetului Dolj, iar in unele cazuri desfasoara activitati si in afara judetului.

Este alcatuit din: Statia centala si 12 substatii:

statia centrala Craiova;

substatia de ambulanta Craiovita Noua;

substatia de ambulanta Amarastii de Jos;

substatia de ambulanta Bechet;

substatia de ambulanta Bailesti;

substatia de ambulanta Brabova;

substatia de ambulanta Calafat;

substatia de ambulanta Dabuleni;

substatia de ambulanta Filiasi;

substatia de ambulanta Melinesti;

substatia de ambulanta Plenita;

substatia de ambulanta Sadova;

substatia de ambulanta Segarcea.

3.2 Organigrama

Pentru realizarea activitatii sale, Serviciul de Ambulanta prezinta urmatoarea schema organizatorica:

Manager - comitet director ce cuprinde:

birou RUONS

compartiment audit

birou statistica si informatica

compartiment legislatie si contencios

Director medical

dispecerat medical si trasmisiuni radio (telecomunicatii)

asistenta medicala de urgenta - medici

substatii pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta

Asistent medical sef

compartiment operativ 961 operatori registraori de urgenta

asistenta medicala de urgenta - asistenti medicali

4 .Farmacist.

5 .Director tehnic

birou miscare si exploatare auto

intretinerea si reparatia mijloacelor de transport auto

compartiment tehnic, intretinere si reparatii instalatii si cladiri.

6 .Director economic

birou financiar - contabilitate

serviciul aprovizionare, transport, administrativ, paza, PSI

birou achizitii publice.

Programul de lucru al Serviciului de Ambulanta Dolj este de 24 de ore fara intrerupere, inclusiv in zilele de repaos saptamanal si sarbatori legale.

Dispecerizarea si coordonarea  intregului personal operativ in teren se face din Statia Centrala,  SAMB rezolvand toate solicitarile adresate de populatie la numarul national unic 961, si mai nou numarul unic de urgenta 112, asistata de calculator prin intermediul  aplicatiei computerizate DISPEC, perfectionata si adaptata continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face fata specificului de functionare al SAMB, pornind de la planificarea anticipata a  personalului, optimizarea rezolvarii cazurilor cu echipajele corespunzatoare, pana la obtinerea diverselor situatii statistice cerute de Ministerul Sanatatii sau de modul de functionare al  decontarii  activitatii SAMB cu Casa de Asigurari de Sanatate a judetului Dolj.

Dotarea autosanitarelor cu aparatura, instrumentar, medicamente, materiale sanitare, echipament de protectie, se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Este obligatorie dotarea cu mijloace de semnalizare specifice, optice si acustice, precum si mijloace de telecomunicatii.

Autosanitara transporta bolnavul, accidentatul sau gravida catre cea mai apropiata unitate sanitara indicata. Autosanitara va parasi unitatea sanitara numai dupa ce s-a confirmat primirea bolnavului sau i s-au asigurat conditii corespunzatoare pentru transportul acestuia in aceasta unitate.

Figura 3.1 Organigrama Serviciului de Ambulanta Dolj

Conducerea Serviciului de Ambulanta

Serviciul de ambulanta dolj are in structura de conducere

manager

comitetul director

In cadrul unitatii este organizat si functioneaza un Comitet director format din:

-managerul spitalului - dr. Gingeoveanu Cristian;

-director medical - dr. Betiu George;

-director economic - Olteanu Marinela;

-director tehnic - ing. Popa Radu;

-asistent sef - Baciu Elena.

Comotetul director al Serviciului de Ambulanta Dolj are urmatoarele atributii:

1 Elaboreaza planul de dezvoltare al unitatii;

2 Elaboreaza planul anual de furnizare de servicii medicale;

3 Propune managerului , in vederea aprobarii:

a Numarul de personal,pe categorii si locuri de munca, in functie de reglementarile in vigoare;

b Organizarea concursurilor pentru posturile vacante,in urma consultarii cu sindicatele, conform legii.

4 Elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama in urma consultarii cu sindicatele, conform legii. Regulamentul intern se aplica tuturor angajatilor din unitate, indiferent de locul de munca si durata contractului de munca. Prevederile prezentului regulament se aplica si pentru:

a personalului incadrat intr-o alta unitate, care efectueaza stagii de pregatire profesionala, cursuri de perfectionare, specializare, etc.

b firmele care asigura diverse servicii in incinta unitatii au obligatia de a respecta regulamentul intern, in afara atributiilor si clauzelor prevazute in contractele incheiate intre parti.

Dispozitiile referitoare la organizarea timpului de lucru si disciplina din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator oricaror alte persoane, sau altor activitati pe timpul prezentei in unitate.

Pe langa Comitetul Director al unitatii functioneaza urmatoarele comisii specializate, necesare pentru realizarea unor activitati specifice:

1 Comisia de incadrare si promovare ( potrivit prevederilor H.G. nr.281/1993, O.G. 115/2005, Legea 125/2006) , este formata din toti sefii de compartimente si are in principal mai multe atributii:

-este constituita si convocata, prin decizie interna a managerului in functie de natura si locul postului care urmeaza sa fie scos la concurs;

-raspunde de buna desfasurare a concursurilor in conformitate cu legislatia in vigoare;

- participa si raspunde de formularea subiectelor in baza tehnicii de concurs afisata;

- raspunde de corectarea corecta a testelor , de sustinerea interviului sau probei practice , de afisarea rezultatelor.

2 Comisia de coordonare a activitatii de evaluare a performantelor profesionale individuale,

este constituita in conformitate cu prevederile H. G. nr.150/1999 privind aprobarea metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale si de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite pentru personalul de specialitate medico-sanitar si de asistenta sociala. Este constituita din toti sefii de compartimente , precum si seful serviciului resurse umane si participa la coordonarea activitatii de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru personalul de specialitate medico-sanitar, personalul auxiliar, TESA si administrativ.

Presedintele comisiei este managerul.

3 Comisia de licitatie. Autoritatea contractata are obligatia de a desemna, pentru fiecare contract de achizitie publica , o comisie de evaluare a ofertelor .

4 Comisia medicala analizeaza consumul de medicamente si stabileste necesarul pentru luna urmatoare si pentru medicamentele nou aparute pe piata procedeaza la implementarea acestora in terapie . Aceasta se intruneste la solicitarea presedintelui.

5 Comisia de protectie a muncii , asigura instruirea si formarea personalului in probleme de protectie a muncii, propune sanctiuni sau stimulente economice pentru modul in care se realizeaza programul de masuri de protectie a muncii si colaboreaza cu serviciul medical in fundamentare programului de masuri de protectie a muncii.

6 Comisia pentru prevenirea si stingerea incendiilor ;

7 Comisiile de inventariere anuala si lunara a bunurilor,raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere , potrivit prevederilor legale. Aceasta efectueaza inventarierea patrimoniului unitatii potrivit programului anual de inventariere a patrimoniului aprobat, efectueaza inventarierea bunurilor primite cu chirie, in folosinta sau in custodie si transmite la proprietari situatia constatata, intocmeste procesele verbale privind rezultatul inventarierii si le supune spre aprobare , potrivit competentelor stabilite de normele legale in vigoare si are obligatia sa informeze pe conducatorii ierarhivi cu privire la lipsurile constatate cu prilejul inventarierii.

3.3.1 Managerul unitatii

In conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanitar, Serviciul de Ambulanta Dolj este condus de un manager, persoana fizica sau juridica.

Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu:

a exercitarea oricaror alte functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate inclusiv in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti;

b executarea unei activitati sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate;

c exercitarea unei activitati sau a unei functii de membru in structurile de conducere ale unei alte unitati spitalicesti;

d exercitarea oricarei functii in cadrul organizatiilor sindicale sau patronale de profil.

Constituie conflict de interese detinerea de catre manager de parti sociale, actiuni sau interese la societati comerciale ori organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana in cauza exercita ori intentioneaza sa exercite functia de manager. Aceasta dispozitie si in cazurile in care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre rudele ori finii pana la gradul al IV-lea, inclusiv ale persoanei in cauza.

Daca managerul selectat prin concurs se afla in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese, acesta este obligat sa inlature motivele de incompatibiliate ori de conflict de interese in termen de 30 de zile de la aparitia acestora. In caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept.

Conform Ordinului Ministerului Sanatatii Publice nr. 922/2006, managerul are urmatoarele drepturi si obligatii:

Drepturile managerului

1.Dreptul la securitate si sanatate in munca.

2.Dreptul la formare profesionala, in conditiile legii.

3.Dreptul la informare nelimitata asupra activitatii unitatii, avand acces la toate documentele privind activitatea medicala si economico-financiara a acesteia.

4.Dreptul de a fi sprijinit de catre comitetul director in rezolvarea problemelor de strategie, organizare si functionare, precum si in activitatea de identificare de surse pentru cresterea veniturilor proprii ale unitatii in conditiile legii.

5.Dreptul de a fi sustinut in realizarea activitatilor specifice comitetului director si de alte comisii pe care le infiinteaza, ale caror atributii si responsabilitati sunt aprobate de comitetul director si sunt prevazute in regulamentul de organizare si functionare al unitatii.

6.Dreptul de a fi sprijinit in implementarea activitatilor pentru imbunatatirea standardelor medicale, in monitoizarea si evaluarea activitatilor medicale, precum si intarirea disciplinei economico-financiare.

7.Dreptul de a revoca mandatarii substatiilor in cazul neindeplinirii atributiilor ce le revin.

8.Dreptul de a pastra postul avut anterior incheierii contractului de management, la rezlierea/incetarea acestuia, in cadrul aceleiasi unitati sanitare.

9.Dreptul la concediu de odihna anual, cnform prevederilor legale.

3.3.2 Obligatiile managerului

A.In domeniul strategiei serviciilor medicale

1.Elaboreaza, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populatiei din zona arondata, planul de dezvoltare a unitatii pe perioada mandatului impreuna cu ceilalti membri ai comitetului director; planul de dezvoltare a unitatii se aproba de Autoritatea de Sanatate Publica, respectiv de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz.

2.Aproba formarea si utilizarea fondului de dezvoltare al unitatii.

3.Aproba planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director.

4.Aproba masurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activitatii unitatii in concordanat cu nevoile de servicii medicale ale populatiei.

5.Elaboreaza si pune la dispozitie cmitetului director rapoarte privind activitatea unitatii si participa la dezbaterile privind problemele de strategie si de organizare si functionare a unitatii.

6.Aplica strategiile si politica de dezvoltare in domeniul sanitar ale Ministerului Sanatatii Publice, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populatia deservita.

B.In domeniul managementului economico-financiar

1.Aproba si urmareste realizarea planului anual de achizitii publice.

2.Aproba lista de investitii si a lucrarilor de reparatii curente si capitale care urmeaza sa se realizeze intr-un exercitiu financiar, in conditiile legii, la propunerea sefilor de compartimente si a comitetului director, cu avizul autoritatii de sanatate publica.

3.Aproba bugetul de venituri si cheltuieli cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior.

4.Aproba repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii, pe baza propunerilor fundamentate ale sefilor de compartimente din structura Serviciului de Ambulanta Dolj.

5. Efectueaza plati, fiind ordonator secundar sau tertiar de credite, conform legii.

6.Negociaza si incheie in numele si pe seama unitatii contracte de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurari de Sanatate.

7.Raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii de audit public intern, conform legii.

C. In domeniul managementului performantei/calitatii serviciilor

1.Intreprinde masurile necesare si urmareste realizarea indiactorilor de performanta ai managementului Serviciului de Ambulanta.

2.Nominalizeaza coordonatorii si raspunde de implementarea si raportarea indicatorilo programelor si subprogramelor de sanatate derulate la nivelul unitatii, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sanatatii Publice.

3.Urmareste realizarea activitatilor de control al calitatii serviciilor medicale oferite, coordonata de directorul medical.

4.Negociaza si incheie in numele si pe seama unitatii protocoale de colaborare si contracte cu alti furnizori de servicii pentru asigurarea continuitatii si cresterii calitatii serviciilor medicale.

5.Raspunde de monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

6.Analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor membrilor comitetului director dispunand masuri de imbunatatire a activitatii.

7.Urmareste modul de aplicare a prevederilor legale in vigoare cu privire la respectarea drepturilor pacientului si dispune masuri atunci cand se constata incalcarea acestora.

D. In domeniul managementului resurselor umane.

1.Aproba regulamentul intern, precum si fisa postului pentru personalul angajat.

2.Infiinteaza, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate in cadrul unitatii, necesare pentru realizarea unor activitati specifice.

3.Organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor din cadrul comitetului director. Numeste membrii comitetului director.

4.Aproba organizarea concursurilor pentu posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul, in conditiile legii.

5.Aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal, pentru personalul aflat in subordine.

6.Realizeaza evaluarea performantelor profesionale ale personalului aflat in subordine directa, conform structurii organizatorice si soluctioneaza contestatiile in functie de nivelul ierarhic la care s-au facut.

7.Aproba planul de formare si perfectionare a personalului, in conformitate cu legislatia in vigoare.

8.Negociaza contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

9.Incheie contract de administrare, pe durata mandatului, cu membrii comitetului director.

10.Urmareste incheierea asigurarilor de malpraxis de catre personalul medical din subordine.

11.Respecta prevederile legale privind incompatibilitatile si conflictul de interese.

E. In domeniul managementului administrativ

1.Aproba si urmareste respectarea regulamentului de organizare si functionare cu avizul Autoritatii de Sanatate Publica.

2.Reprezinta unitatea in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice.

3.Incheie acte juridice in numele si pe seama unitatii conform legii.

4.Raspunde de modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii unitatii.

5.Incheie contracte si asigura conditiile corespunzatoare pentru desfasurarea activitatilor de invatamant si cercetare stiintifica, in conformitate cu metodologia elaborata de M.S.P.

6.Raspunde de obtinerea autorizatiei sanitare de functionare si a certificatului de acreditare, in conditiile prevazute de lege.

7.Asigura respectarea prevederilor legale in vigoare referitoare la pastrarea secretului profesional, pastrarea confidentialitatii datelor pacientilor internati, informatiilor si documentelor referitoare la activitatea unitatii.

8.Prezinta Autoritatii de Sanatate Publica informatii trimestriale si anuale cu privire la patrimoniul dat in administrare, realizarea indicatorilor activitatii medicale, precum si la executia bugetului de venituri si cheltuieli.

9.Raspunde de oganizarea arhivei si asigurarea securitatii documentelor prevazute de lege, in format scris si electronic.

10.Aproba utilizarea bazei de date medicale a unitatii, pentru activitatile de cercetare medicala, in conditiile legii.

11.Raspunde de oganizarea unui sistem de inregistrare si rezolvare a sugestiilo, sesizarilor si reclamatiilor referitoare la activitatea unitatii.

12.Conduce activitatea curenta in conformitate cu reglementarile in vigoare.

13.Impreuna cu comitetul director elaboreaza planul de actiune pentru situatii speciale si coordoneaza asistenta medicala in caz de razboi, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale si alte situatii de criza, conform dispozitiilor legale in vigoare.

14.Propune spre aprobare Autoritatii de Sanatate Publica un inlocuitor pentru perioadele cand nu este prezent in unitate.

15.Nu poate transmite altei persoane drepturile si obligatiile care rezulta din contractul de management, cu exceptia cazurilor de indisponibilitate.

Documentele folosite in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj sunt:chitanta, registrul de casa, foaia de varsamant, factura, ordin de plata, imputernicirea, etc. iar circuitul lor se realizeaza ca in tabelul de mai jos.

Tabelul 3.1Graficul de circulatie a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate

3.4 ATRIBUTIILE UNITATII

In conformitate cu prevederile Legii 95/2006 privind reforma in sistemul sanatatii, serviciul de ambulanta este serviciu public cu personalitate juridica.

Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizand infrastructura sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, in conformitate cu preevderile legale in vigoare si cu normele de aplicare a prezentei legi. In activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica a cazurilor de urgenta, denumita index medical, si setul de indicatii si planuri de actiune si coordonare asociate indexului medical si specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

Serviciul de Ambulanta raspunde solicitarilor telefonice venite atat din partea populatiei cat si a altor unitati medicale, la 950 de solicitari in medie pe 24 de ore.

Fiind principalul segment al asistentei medicale si transportului pentru urgentele majore in etapa prespital, SAJ este implicata si in asistenta medicala preventiva a marilor aglomerari umane cum ar fi  activitatile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurand asistenta medicala si transportul pentru urgentele individuale, colective si de masa in cazul catastrofelor.

Serviciul de Ambulanta Judetean are ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul medical asistat utilizand, dupa caz, personal medical superior si/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.

Primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta se acorda fara nici o discriminare legata de, venituri, sex, varsta, etnie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent daca pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical.

Personalul medical si cel paramedical instruit in primul ajutor calificat au obligatia ca in afara programului, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate in pericol vital, pana la preluarea acestora de catre un echipaj de interventie specializat.

Personalul de interventie din cadrul serviciului de ambulanta va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

Serviciul de Ambulanta Judetean Dolj are in structura lui doua compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat si compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta Dolj are in dotare ambulante de tip B si C si alte mijloace de interventie autorizate in vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.

Autosanitarele sunt in numar total de 70 si sunt impartite in functie de tip si de numar pentru fiecare substatie a Serviciului de Ambulanta Dolj , cum ne este prezentat in tabelul de mai jos, in care ne este prezentata situatia dotarii cu autosanitare in anii 2007-2008

Tabel 3.2 Situatia dotarii cu autosanitare

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de asteptare si este finantat din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, de la bugetul de stat pe baza de programe, din domenii de sponsorizare.

Pe langa asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de urgenta in caz de dezastre, SAJ. efectueaza si alte activitati  cum ar fi asistenta medicala  la domiciliu pentru urgentele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces in zilele de sambata, duminica ai sarbatori legale,  acordand  de asemenea asistenta medicala si transportul la spital pentru cazurile sociale, in lipsa unui sistem de asistenta sociala. 

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta poate avea in organigrama personal medical cu studii superioare , personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta si dispeceri, precum si alte categorii de personal necesare functionarii compartimentului.

Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar functioneaza ca structura distincta in cadrul serviciilor de ambulanta judetene , avand in organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri si alte categorii de personal necesare functionarii acestuia.

In dotarea compartimentului de consultatii de urgenta si transport sanitar se afla ambulante de tip A1 si A2, precum si alte mijloace de transport autorizate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de garda in vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.

In cadrul compartimentului de consultatii de urgenta si transport pot efectua garzi si mrdici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta.

Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta , aceasta putand fi realizata , unde este posibil, in colaborare cu medicii de familie.

Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat functioneaza in regim de garda de cel mult 12 ore.

Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.

Activitatea de consulta'ii de urgenta la domiciliu si cea de transport sanitar neasistat sunt finantate din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, din donatii si sponsorizari.

Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar neasistat poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata ori subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar direct cu Casa Nationala de Asigurari de sanatate sau sub forma unui subcontract cu serviciile de ambulanta .

3.4.1Organizarea timpului de munca in unitate

Prezenta personalului la programul de lucru se evidentiaza in condici de prezenta; sefii de compartimente desemnati de conducerea unitatii raspund disciplinar si material pentru modul de completare a condicii de prezenta confirmand zilnic, sub semnatura, prezenta personalului din subordine, conform programului. Bilunar, sefii de compartimente inainteaza la compartimentul RUONS foile colective de prezenta pentru a caror corectitudine si realitate raspund disciplinar, material sau penal, dupa caz.

Condiciile de prezenta se ridica de sefii de compartimente, la cinci minute dupa inceperea orei de program.

Personalul muncitor din Serviciul de Ambulanta Dolj lucreaza dupa un program de 5 zile lucratoare pe saptamana, cu o durata zilnica normala de 8 ore, cu exceptia medicilor care au program normal de 7 ore.

Personalul sanitar mediu , operatorii registratori de urgenta, soferii de autosanitara, ambulantierii si brancardierii din cadrul unitatii desfasoara activitate in 3 ture pe baza de grafice lunare intocmite de sefii de compartimente, verificate de directorul medical si aprobate de managerul unitatii.

Repausul saptamanal se acorda de regula sambata si duminica ,in locurile de munca unde se lucreaza in ture , personalul va beneficia de alte zile de repaus saptamanal, potrivit graficului de lucru intocmit si afisat cu anticipatie, cu conditia ca cel putin o data la doua luni fiecarei persoane sa i se asigure zilele de repaus saptamanal sambata si duminica.

Graficele de lucru si de garzi se intocmesc cu respectarea reglementarilor Ministerului Sanatatii si Regulamentului de Organizare si Functionare al Serviciului de Ambulanta Dolj.

Pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale de urgenta in Serviciul de Ambulanta Dolj se organizeaza serviciul de garda pe unitate, in conformitate cu prevederile Ordinului 870/26.07.2004 pentru aprobarea regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar.

Serviciul de garda se stabileste intre orele de terminare a programului medicilor incadrati in aceasta unitate si ora de incepere a programului den ziua urmatoare.

Liniile de garda pentru serviciile de ambulanta se aproba de Ministerul Sanatatii, la propunerea Directiei de Sanatate Publica.

Efectuarea a doua garzi consecutive de catre acelasi medic este interzisa.

Pe perioada serviciului de garda, medicul coordonator raspunde de buna functionare a unitatii sub toate aspectele, de aplicarea prevederilor R.O.I., de indeplinirea tuturor atributiilo prevazute in Regulamentul de Organizare si Functionaer si de modul in care se rezolva sarcinile date de managerul unitatii pe care il reprezinta in orele in care acesta nu este in unitate.

Este interzisa parasirea anticipata a serviciului sau plecarea in orele de program de la locul de munca in altfel de situatii decat in interesul servicului.

Salariatii vor putea presta ore peste durata normala a timpului de munca numai cu aprobarea scrisa a managerului unitatii sau inlocuitorul acestuia, si cu consultarea sindicatului consemnand in condici speciale numele si prenumele salariatului, lucrarea pentru care se presteaza munca, durata de prestare a muncii si, daca este cayul, durata cand se acorda timp liber in compensare.totalul orelor suplimentare ce se poate efectua si plati nu poate depasi limita maxima stabilita prin acte normative.

In vederea asigurarii unor servicii medicale de urgenta de calitate pe tot parcursl anului, plecarea in concedii de odihna a personalului de toate categoriile se face pe baza programarii anuale ce se intocmeste de sefii de compartimente si se supune spre aprobare managerului unitatii. In acelasi fel se aproba modificarea programarii initiale, cu rspectarea prevederilor legale.

Accesul in unitate se realizeaza pe baza de legitimatie pentru personalul propriu:

pentru personalul din afara unitatii pe baza buletinului de identitate sau legitimatiei de serviciu;

pentru presa numai cu acordul directorului unitatii.

Angajarea in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj se face pe baza unor documente, iar circuitul acestor docunene se realizeaza ca in tabelul urmator :

Tabel 3.3 Graficul de circulatie a documentelor privind angajarea , lichidarea si ordonantarea de plata a cheltuielilor institutiilor publice.

3.4.2 Reguli de conduita in cadrul unitatii

Salariatii au datoria de a respecta ordinea si disciplina la locul de munca, de a indeplini toate sarcinile de serviciu ce-i revin potrivit legii, contractelor individuale de munca, regulamentului de organizare si functionare al unitatii, regulamentului de ordine interioara, precum si dispozitiilor organelor de conducere privind desfasurarea activitatii in unitate.

Personalul sanitar superior, mediu si auxiliar sanitar are obligatia sa-si consacre intraga energie, putere de munca si pricepere activitatii de asigurare a starii de sanatate, de prevenire a imbolnavirilor, sa raspunda prompt oricand se solicita ingrijire medicala, sa respecte normele eticii si echitatii profesionale.

Toate persoanele incadrate in munca au urmatoarele obligatii:

- sa respecte programul de lucru;

- sa respecte circuitele functionale ;

- sa execute la timp si in bune conditii toate indatoririle de serviciu care le revin prin natura functiei sau potrivit sarcinilor specifice ;

- sa promoveze raporturi de intrajutorare cu toti membrii colectivului de lucru, sa combata orice manifestari necorespunzatoare in activitatea desfasurata ;

- sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a munci si a celor de folosire de protectie si de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror evenimente care ar putea pune in pericol cladirile, instalatiile, utilajele, si masinile sau bunuri ale unitatii;

Personalul muncitor din cadrul sectorului de intretinere si cel care deserveste instalatiile, utilajele si masinile cu grad ridicat in exploatare , raspunde direct, indiferent de functia indeplinita, de desfasurarea activitatii in conditii de deplina siguranta, de supravegherea, verificarea si exploatarea, intretinerea si respectarea intocmai a prevederilor din documentatiile tehnica si a normelor pentru prevenirea oricaror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice.

Personalul muncitor de la aceste locuri de munca este obligat sa respecte cu strictete ordinea si disciplina la locurile de munca, sa urmareasca si sa aplice cu fermitate normele si instructiunile referitoare la desfasurarea activitatii, sa-si indeplineasca indatoririle de serviciu, sa execute in intregime sarcinile ce le revin.

Este interzisa in unitate orice excludere , deosebire, restrictie sau preferinta fata de un salariat , bazata pe criterii de sex , varsta , apartenenta nationala , rasa , religie.

Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de dreptul la plata egala pentru munca , dreptul la protectia datelor cu caracter personal , precum si dreptul impotriva concedierilor nelegale.

Orice salariat beneficiaza de respectarea demnitatii si a constiintei sale.

Angajarea personalului in cadrul unitatii se realizeaza prin concurs, prin incheierea unui raport juridic de munca intemeiat pe contractul individual de munca.

Contractul individual de munca se incheie in general pe durata nedeterminata, cazurile in care acesta se incheie pe durata determinata in conformitate cu prevederile art. 81 Codul muncii, sunt urmatoarele:

-inlocuirea unui slariat in cazul suspendarii contractului sau de munca , cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva ;

-in alte cazuri prevazute expres de legi speciale.

In cadrul unitatii angajatorul are anumite drepturi, dintre acestea cele mai importante sunt:

- sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

- sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat in conditiile legii;

- sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare , potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si a prezentului Regulamentului Intern;

- sa dispuna concedierea unui salariat in cazul in care , prin decizia organelor competente de expertiza medicala , se constata inaptitudinea fizica sau psihica a salariatului , fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.

Angajatorului ii revin insa si urmatoarele obligatii:

- sa informeze salariatii asupra elementelor ce privesc desfasurarea relatiilor de munca;

- sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditii corespunzatoare de munca;

- sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa , precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati , in conditiile legii;

- sa asigure instruirea personalului incadrat la locul de munca , in vederea respectarii conditiilor de protectie a muncii si a normelor igienico-sanitare.

Personalul incadrat in unitate are obligatia sa isi desfasoare activitatea in mod responsabil , conform reglementarilor profesionale , codului muncii , codului de deontologie medicala si cerintelor postului.

Salariatul are obligatia de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului si de a respecta disciplina muncii , acesta se afla fata de angajator intr-un raport de subordonare disciplinara , consimtita inca de la data incheierii contractului de munca.

Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre unitate si salariat se stabilesc prin negociere in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.

3.4.3. Protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii

Normele de protectie a muncii pentru sectorul sanitar cuprind norme de tehnica a securitatii muncii specifice ativitatii medico- sanitare si norme de igiena muncii specifice acestei activitati.

Conducerea unitatii sanitare va stabili instructiuni proprii de protectie a muncii, care vor cuprinde masurile suplimentare de protectie a muncii necesare pentru conditiile de lucru particulare si specifice unitatii, locurilor de mnca si operatiunilor care se executa.

La fiecare loc de munca se vor afisa instructiuni cuprinzand principalele prevederi care trebuie respectate precum si interdictiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzatoare de munca.

Unitatea sanitara este obligata:

-sa prevada la proiectarea, amplasarea , transportarea sau sistematizarea constructiilor de orice fel , masurile de protectie a muncii necesare:

- sa introduca peste tot unde este necesar dispozitive si instalatii de protectie a muncii la nivelul celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii , care sa fie intretinute in cele mai bune conditi pe tot timpul utilizarii lor;

-sa previna poluarea aerului cu substante toxice si noxe biologice , atat la locurile de munca unde se utilizeaza astfel de substante si produse , cat si in vecinatatea acestor locuri de munca;

-sa ia orice alte masuri in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca , prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Unitatea este obligata ca la angajare sa solicite fisa de aptitudine eliberata de medicul de medicina muncii care constata daca cel in cauza este apt pentru prestarea muncii pentru care a optat.

Incadrarea in munca in locuri de munca grele vatamatoare se poate dupa implinirea varstei de 18 ani.

Echipamentul de protectie si de lucru precum si materialele igienico- sanitare sunt asigurate obligatoriu in cantitatea si calitatea necesara asigurarii unei asistente medicale corespunzatoare.

Unitatea asigura mentinerea si imbunatatirea conditiilor de desfasurare a activitatii prin amenajarea ergonomica a locurilor de munca; asigurarea conditiilor de mediu umiditate si temperatura prin asigurarea apei calde si reci si prin asigurarea diminuarii emisiilor poluante.

Instruirea angajatiilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca se realizeaza periodic de Comitetul de securitate si sanatate in munca.

Instruirea se organizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de munca si al celor ce isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de sase luni.

Unitatea raspunde pentru asigurarea conditiilor de asigurare a primului ajutor in caz de accidente de munca, precum crearea conditiilor de preantampinare a incendiilor precum si pentru evacuarea salariasiilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.

Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.

Pentru reamprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de munca si se verifica de catre responsabilul PSI. Aceste instructaje periodice se efectueaza astfel:

dupa cel mult o luna , pentru personalul muncitor cu functii de executie sau operative;

dupa cel mult 6 luni pentru personalul TESA.

Conducerea unitatii are obligatia sa stabileasca, prin dispozitii scise, responsabilitati si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor, sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari si sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricarei persoane interesate.

In caz de pericol evacuarea personalului si materialelor se va face conform planurilor PSI.

3.4.4 Raspunderea patrimoniala

Angajatorul este obligat in temeiul Normelor si pincipiilor raspunderii civile contractuale sa-l despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat acesta se poate adresa cu plangerea instantelor judecatoresti competente.

Salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.

Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu era indreptatit este obligat sa suporte contravaloarea lor . Contravaloarea bunurilor sau serviciilor in cauza se stabileste potrivit valorii acestora de la data platii.

In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile codului de procedura civila.

Solutionarea petitiilor in cadrul unitatii

Orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a face petitie si de a o inregistra la registratura unitatii . Angajatorul este obligat sa raspunda petitionarului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii respective.

Persoanele care au facut petitie , daca se considera vatamate in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al conducerii unitatii de ai rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Dispozitiile referitoare la solutionarea petitiilor se completeaza cu prevederile Codului de procedura civ

Cap. 4 APLICATIE INFORMATICA PRIVIND MANAGEMENTUL SERVICIULUI DE AMBULANTA DOLJ

4.1 Descrierea activitatii de management

Managementul este puternic orientat spre actiune si rezultate. Managementul nu este o profesiune pasiva care are doar scopul de a mentine ordinea si de a proteja status-ul quo. Acest proces managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de oameni, resurse si alte intrari sunt gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si rezultate comune.

In cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj managerul elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama in urma consultarii cu sindicatele, conform legii. Regulamentul intern se aplica tuturor angajatilor din unitate, indiferent de locul de munca si durata contractului de munca. Acesta este obligat sa elaboreaze, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populatiei din zona arondata, planul de dezvoltare a unitatii pe perioada mandatului impreuna cu ceilalti membri ai comitetului director; planul de dezvoltare a unitatii se aproba de Autoritatea de Sanatate Publica, respectiv de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz. Are datoria de a negocia si incheie in numele si pe seama unitatii contracte de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurari de Sanatate.

Managerul are rolul de a realiza evaluarea performantelor profesionale ale personalului aflat in subordine directa, conform structurii organizatorice si soluctioneaza contestatiile in functie de nivelul ierarhic la care s-au facut. Raspunde de monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Nu exista in acest moment nici o interfata (software) care sa permita transferul automat al datelor din aplicatia 112 decat cea pe care o utilizeaza serviciile de ambulanta care au fost dotate cu dispecerate informatizate prin programele Remssy si Bemssy.(DISPEC V) Din acesta cauza operatoarele serviciului de ambulanta sunt obligate sa reverifice si sa introduca manual datele din aplicatia 112 in cea existenta ceea ce duce la cresterea de 2-3 ori a timpului de inregistrare a unei solicitari (de la maximum 30-40 secunde la apelurile sosite prin 961 la 2-3 minute la apelurile sosite prin 112)
-datele si convorbirea telefonica cu apelantul sunt trimise de Serviciul de Telecomunicatii Speciale numai in dispeceratul central al serviciilor de ambulanta si nu pina la nivelul substatiilor acestor servicii ceea ce duce din nou la intarzierea raspunsului la solicitari in special la serviciile de ambulanta care nu au dispecerate informatizate.

4.2 Documente necesare pentru evidenta intrarilor si iesirilor

Documentele necesare pentru realizarea activitatii in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj sunt:

- Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau persoana insarcinata , un exemplar cu semnaturile de primire, verificare ramane in carnet la managerul unitatii si celalalt exemplar este trimis la Serviciul Financiar Contabil, insotit de toate documentele justificative.

- Referatul este documentul prin care se solicita eliberarea anumitor acte sau materiale. Se intocmeste de catre persoana care solicita cererea , in doua exemplare. Originalul merge la manager pentru aprobare iar celalalt la Serviciul Financiar pentru inregistrare.

- Centralizatorul fiselor de solicitare este documentul in care se inregistreaza zilnic numarul solicitarilor .In acesta se inscriu :numarul fiselor de solicitari si data solicitarii, tipul urgentei, numele solicitantului, numele bolnavului si datele acestuia, unitatea de primire, numarul foii de parcurs si kilometrii parcursi.

- Ordinul de deplasare se intocmeste atunci cand un echipaj este plecat pentru o perioada scurta de timp in alt judet sau la o alta unitate. Acesta este aprobat de manager si contine : numarul ordinului de deplasare , durata de deplasare , data si numele celor care pleaca in delegatie , stampila unitatii si unitatea . Se intocmeste in doua exemplare unul ramane la manager iar celalalt exemplar merge cu echipajul delegat la cealalta unitate.

- Procesul verbal de casare a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar se intocmeste de comisia de casare desemnata in acest sens in doua exemplare. Acesta se depune imediat dupa ce este aprobat de conducerea unitatii, un exemplar la gestionar pentru scaderea din gestiune iar celalalt exemplar la serviciul financiar-contabil pentru inregistrarea si emiterea notei de contabilitate.

Descrierea aplicatiei

In cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj nu exista o aplicatie informatica, ceea ce duce la o ingreunare a activitatii .

Aplicatia realizata ne prezinta evidenta fiselor de solicitare zilnice , tinand o evidenta a fiecarui bolnav , si este realizata in limbajul de programare Microsoft Visual FoxPro. Sistemul de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro este frecvent folosit pentru aplicatiile de gestiune economica , datorita usurintei in operare si facilitatii de programare vizuala a aplicatiilor.

Functiile principale ale Sistemului Informatic realizat pentru Serviciul de Ambulanta Dolj sunt:

stabilirea diagnosticului prezumtiv , furnizare de sfaturi de prim ajutor , prelucrare date identificare pacient, semnalarea solicitarii duble sau triple;

momentul inregistrarii;

tipul ambulantei si distanta de parcurs ;

grad de urgenta , cu mentinerea unui echilibru optim intre competenta si distanta;

stabilirea necesarului si structurii resurselor pe baza statisticilor medicale si de activitate ( pe tura , zilnice, saptamanale , lunare, anuale).

Fig 4.1 Baza de date

Baza de date a aplicatiei ilustrata in figura 4.1 este alcatuita din sase tabele .

Tabelul principal Badea.dbf are o structura complexa, in cadrul lui find introduse foarte multe campuri care descriu datele relative la pacient, motivul solicitarii ambulantei, datele despre medici si asistentii care il ingrijesc, eventualele boli ale pacientului, etc.

Astfel in cadrul tabelului avem urmatoarele cimpuri:

Nr_fise Caracter (7) - nr fisei cu care este inregistrat pacientul.

Dializa Numeric(1) - are val 1 sau 0 daca pacientul face sau nu dializa

Data Date (8) - data internarii pacientului

Ora si minutul Caracter(2) - ora si minutul la care s-a facut internarea

Urban sau Rural Caracter (1) - mediul din care vine pacientul

Nume si Prenume Caracter (20/23) - numele si prenumele pacientului

Varsta Numeric(3) - varsta pacientului

Sex Caracter(1)- sexul pacientului

Adresa completa a pacientului ce cuprinde Localitatea, Strada, Nr strazii, Bloc, Scara, Apartamentul, fiecare camp fiind de tipul character respective numeric, dupa caz.

Telefonul Numeric(9) - telefonul pacientului

Asig_da sau asig_nu Caracter(1) are valoarea 1 sau 0 an functie daca pacienutul este sau nu asigurat la casa asigurarilor de sanatate.

Nume_solic, pren_solic, tel_solic - numele, prenumele si telefonul celui care a sunat la serviciul de ambulanta

Medic si cod medic numele si codul medicului care va angriji pacientul, cat si numele asistentului si brancardierului, dar si foarte multe date despre diagnosticul si medicatia pacientului.

Tabelul are foarte multi indecsi dintre care numele si nr fisei pacientului

Fig.4.2 badea bdf.

Tabelul iesiri_b.dbf si dializa.dbf tv_a.dbf contine deasemenea campurile comune din celelalte tabele, dar nu contin indecsi.

Tabele med.dbf, medfn.dbf, gratuite.dbf contin informatii despre medicamente si anume:

Den_com Caracter(35) - denumirea comprimatului, medicamentului.

Forma Caracter (18) - forma de prezentare a medicamentului (solutie , comprimat, crema)

Concentratia Caracter(17) - concetratia an care este prescris medicamentul pacientului

In cel de-al doilea tabel ne sunt prezentate persoanele care au solicitat serviciul de ambulanta pentru dializa , ne prezinta la fel ca si in primul tabel datele personale ale bolnavului dar si unde a fost transportat acesta.

In cel de-al treilea tabel se regasesc datele din primele doua tabele dar si tipul de masina cu care a fost adus bolnavul si numele doctorului care a preluat bolnavul.

In tabelul med. si medfin. ne sunt prezentate tipurile de medicamente care pot fi folosite in timpul interventiei.

Ultimul tabel numit " gratuite" ne sunt prezentate tipurile de medicamente gratuite , felul acestor medicamente dar si concentratia care trebuie folosita.

Fig 4.3 Interfata aplicatiei

Figura 4.3 reprezinta ecranul principal al aplicatiei si se ajunge la el cu comanda DO ecran. Se deschide baza de date si se stabileste eticheta index care da ordinea de acces a inregistrarilor .

In interfata ne sunt prezentate :

1 Introducerea datelor care cuprinde mai multe campuri si anume:

- introducere este comanda cu ajutorul carora sunt introduse datele in tabele: p_introd PROMPT '<Introducere'

- modificare este comanda cu ajutorul careia se pot modifica datele din tabele: p_introd

PROMPT '<Modificare'

- stergere este comanda cu ajutorul careia se pot sterge datele din tabele: p_introd PROMPT '<Stergere'

- vizualizare: comanda cu ajutorul careia se pot vizualiza datele din tabele: p_introd PROMPT '<Vizualizare'

Iesire, acest camp ne da voie sa inchidem aplicatia: ies OF m_agenda PROMPT 'Iesire'si se realizeaza cu tasta Esc.

Procedurile programului monitor sunt :

PROCEDURE introduc && se executa la alegerea optiunii Introducere date

PARAMETERS tip

HIDE MENU m_agenda

HIDE POPUP p_introd

DO introd WITH tip

DO ecran.

In figura 4.4 ne sunt prezentate 26 de iesiri dintre care fac parte:

" urgente de gradul 0-1 " in care ne prezinta urgentele care au fost de gradul 0-1 intr-o perioada de timp pe care o alegem noi;

"iesirile cu asistent" - ne prezinta iesirile pe care ambulanta le-a avut insotita de asistent pe o perioada de timp aleasa de noi.

"internari urgente gradul 1 "- ne prezinta internarile de gradul 1 care s-au realizat in urma solicitarii ambulantei, pe o perioada de timp aleasa de noi.

Extragerea datelor se realizeaza cu: m_agenda PROMPT 'Extragere date'

Fig. 4.4 Extragerea datelor

Cea de-a doua pagina ne preziunta interfata primului table in care se gasesc mai multe campurii unde ne putem informa despre datele, si starea de sanatate a pacientului la momentul aparitiei ambulantei dar si ale ambulantei..

Pentru introducerea datelor se folosesc comenzi numai din tastatura si anume:

sagetile sau tab pentru a alege campul in care vrem sa introducem datele si tasta enter pentru a trece mai departe.

In partea stanga sus a paginii ne sunt prezentate patru campuri si anume:

-save pentru a salva datele introduse in tabel ;

-cancel pentru a sterge datele din tabel;

-ne este prezentat numarul paginii anterioare daca vrem sa revenim la a cea pagina ducandu-ne cu tab-ul pe ea si apoi dand enter ;

-ultimul camp ne prezinta pagina urmatoare celei in care lucram, putem trece la pagina urmatoare ducandu-ne cu tab-ul pe ea si apasand tasta enter, aceasta trecand automat la pagina urmatoare.

In cea de-a treia pagina la fel ca si in cea de-a doua ne sunt prezentate cele patru campuri :save , cancel, pagina anterioara si pagina urmatoare.

In aceasta pagina se introduc date referitoare la starea pacientului, felul cum este gasit(decedat sau nu). Campurile in aceasta tabela se introduc tot din taste trecand la un nou camp cu ajutorul tastei tab sau din sageti. Penrru a trece la pagina urmatoare mergem cu tab pe pagina urmatoare si apasam tasta Enter, iar daca vrem sa iesim din aplicatie, putem iesi apasand tasta Esc de pe tastatura.

In pagina patru este prezentata starea de sanatate a pacientului in urma investigatiilor facute . Si in aceste pagini sunt intalnite cele patru campurii: save, cancel, numarul paginii anterioare si numarul paginii urmatoare.

In pagina a cincea ne este prezentata starea pacientului inainte de tratament , tipul de medicament folosite dar si concentratia acestora.

Tot in acest tabel ne este prezentat diagnosticul final al pacientului.

Programul se ruleaza din cadrul AMB.prg, in cadrul acestuia sunt apelate toate procedurile care creeaza ecranul principal si ferestrele care apar in timpul executiei programului.

Datele din tabelele bazei de date se completeaza automat prin intermediul interfetei grafice a aplicatiei .

In tabelele aplicatiei se introduc toate datele care se insereaza la lansarea programului . Programul de baza al aplicatiei pentru a putea afla intrarile si iesirile din cadrul aplicatiei este :

* Programul monitor al aplicatiei FoxPro AGENDA    *

* Stabilirea unor parametri ai mediului

SET TALK OFF

SET DATE TO BRITISH

SET CENTURY ON

SET UDFPARMS TO REFERENCE

SET DELETED ON

SET SAFETY OFF

* Sterge ecranul si inchide toate bazele de date

* eventual uitate deschise de la o aplicatie

* anterioara

CLEAR

CLOSE ALL

USE BADEA

REINDEX

* Afiseaza ecranul principal

DO ecran

* Defineste meniul principal

DEFINE MENU m_agenda COLOR bg/rb,b/w,b/n,,bg/n,w+/rb

DEFINE PAD intr OF m_agenda PROMPT 'Introducere date'

DEFINE PAD extr OF m_agenda PROMPT 'Extragere date'

DEFINE PAD ies OF m_agenda PROMPT 'Iesire'

DEFINE POPUP p_introd MARGIN COLOR bg/rb,b/w,b/n,,bg/n,w+/rb

DEFINE BAR 1 OF p_introd PROMPT '<Introducere'

DEFINE BAR 2 OF p_introd PROMPT '<Modificare'

DEFINE BAR 3 OF p_introd PROMPT '<Stergere'

DEFINE BAR 4 OF p_introd PROMPT '<Vizualizare'

* impreuna cu actiunile executate la

* alegerea optiunilor acestuia

ON SELECTION BAR 1 OF p_introd DO introduc WITH 1

ON SELECTION BAR 2 OF p_introd DO introduc WITH 2

ON SELECTION BAR 3 OF p_introd DO introduc WITH 3

ON SELECTION BAR 4 OF p_introd DO introduc WITH 4

ON PAD intr OF m_agenda ACTIVATE POPUP p_introd

ON SELECTION PAD extr OF m_agenda DO extrag

ON SELECTION PAD ies OF m_agenda DEACTIVATE MENU m_agenda

* Actveaza meniul principal

ACTIVATE MENU m_agenda

* Se iese din aplicatie

CLEAR

* Procedurile programului monitor

PROCEDURE introduc && se executa la alegerea optiunii Introducere date

PARAMETERS tip

HIDE MENU m_agenda

HIDE POPUP p_introd

DO introd WITH tip

DO ecran

PROCEDURE extrag && se executa la alegerea optiunii Extragere date

HIDE MENU m_agenda

DO extrage

DO ecran

PROCEDURE ecran && afiseaza ecranul initial al aplicatiei

@ 0,0 FILL TO 0,79 COLOR b/w

@ 1,0,23,79 BOX 'ÉÍ»º¼ÍȺ'

@ 1,0 FILL TO 25,79 COLOR b/n

@ 2,3 FILL TO 22,79 COLOR w/n

@ 2,41 FILL TO 7,77 COLOR b/w

@ 2,41,7,77 BOX 'ÉÍ»º¼ÍȺ'

@ 3,42 SAY 'Serviciul Judetean de Ambulanta DJ '

@ 4,42 SAY ' Evidenta Fiselor de Solicitare '

@ 5,42 say ' Autori : Uratu Iuliana '

CONCLUZII

Accesul la serviciile de educatie si de sanatate este considerat un drept fundamental al individului, in toate tarile civilizate. In ciuda acestor drepturi statuate in conformitate cu principiile umane moderne, toate sistemele de sanatate si educatie europene au unele dificultati in acoperirea intregii populatii cu servicii.

In Romania,saracirea populatiei ca si disfunctii ale sistemelor educational si medical au generat o serie de forme de excluziune sociala de la aceste servicii specifice tarilor cu probleme de infrastructura si populatie cu un standard de viata scazut.

Unul dintre obiectivele principale in cadrul sistemului sanitar este acela al formarii unor manageri competenti care sa preia si sa rezolve problemele financiar-administrative dintr-un spital.

In timp o sa se inteleaga , ca nu vom avea servicii spitalicesti de calitate, eficiente si care sa raspunda asteptarilor pacientiilor, decat prin imbunatatirea managerului la nivelul acestor unitati. Un manager competitiv nu inseamna altceva decat utilizarea mai judicioasa a resurselor umane si materiale care va duce in final spre cresterea nivelului calitativ al serviciilor medicale.

Consider ca este necesar, orcanizarea unui curs de management spitalicesc in cadrul activitatii de reforme a spitalelor, un curs care sa cuprinda cunostinte generale de management necesare al nivelului unui spital, cursul fiind necesar celor care doresc sa ocupe o functie manageriala la nivelul unei unitati sanitare.

Ar fi necesar ca in urmatorii ani, sistemul de sanatate romanesc sa nu se mai confrunte cu dificultati privind aprovizionarea cu medicamente sau produse sanitare in unitatiile spitalicesti. Nu vom putea reusi decat atunci cand vom intelege ca exista oameni instruiti pentru a gestiona resursele astfel incat sa nu mai existe probleme.

Un program de asigurare a calitatii in cadrul Serviciului de Ambulanta reprezinta un set de activitati desfasurate pentru monitorizarea si imbunatatirea performantei, in asa fel ca ingrijirile furnizate sa fie cat se poate de sigure si de eficiente.

Asigurarea calitatii intr-o unitate de servicii medicale se va baza pe:

- misiune, viziune si valori bine stabilite ;

- program solid de imbunatatire a calitatii ;

- reglementari guvernamentale ;

- standarde profesionale.

Astfel, asigurarea calitatii implica eliminarea defectelor in scopul oferirii unor servicii de sanatate de calitate , ar trebui sa se reduca timpul de asteptare , sa aiba o dotare cat mai buna si sa scada numarul erorilor de laboratoare.

Imbunatatirea continua ca parte integrata a unui program de asigurare a calitatii este un proces ciclic care nu se finalizeaza niciodata, datorita faptului ca rezolvarea unei probleme implica focalizarea pe alta problema si inceperea altui ciclu de imbunatatire.

BIBLIOGRAFIE

1 VLAIESCU C. - "Managementul Serviciilor de Sanatate"- editura Expert,    Bucuresti 2000 ;

2 DRAGOMIRESANU A.-" Economie sanitara si management financiar"- editura Rao, Bucuresti 2003 ;

3 RADU P. -"Cresterea eficientei si imbunatatirea calitatii ingrijirilor intr-un spital"- IMSS 2001;

4 Regulamentul intern al Serviciului de Aambulanta Dolj- nr. 3651 / 21- 05- 2007

5 MIHAILESCU-PINTIA C. -"Managrment in sanatate"nr. 4 , 2005.

6 ***LEGEA 95 / 2006 privind reforma in domeniul sanatatii; ;

7 www. Ministerul Sanatatii. ro