Dovlecelul (Cucurbita pepo L., var. oblonga Wild Fam. Cucurbitaceae)

Dovlecelul (Cucurbita pepo L., var. oblonga Wild Fam. Cucurbitaceae)

Importanta culturii Dovlecelul se cultiva pentru fructe, care se utilizeaza la prepararea mancarurilor si in industria conservelor, ca materie prima. Fructele contin 4-7% glucide, vit C 30-40mg, saruri minerale. La maturitate se poate utilize si ca firaj pentru animale.

Originea si raspandirea culturii Este originar din America Centrala, Mexic, Peru, Guatemala si Honduras. In Europa s-a raspandit din sec 16-lea, dupa descoperirea Americii. Se cultiva in toate tarile cu climat mai cald, in Europa fiind mai cultivat in Italia,Spania,Franta,Grecia. La noi se cultiva in toate zonele, cu exceptia celor de munte.

Particularitai biologice este o planta anuala. Radacina este pivotanta, bine ramificata. Tulpina este scurta la majoritatea soiurilor actuale si din acest motiv planta creste sub forma de tufa. Frunzele sunt mari , pentalobate, cu petiol lung si gol in interior, si acoperite cu perisori. Florile sunt unisexuat monoice, mari, de culoare galbena. Florile female dupa fecundare se ofilesc dar raman pe fructe pana la maturitatea tehnica a acestora. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructul este de tip melonida, avand forma cilindrica, la soiurile cultivate la noi, dar sunt si alte forme. Culoarea la maturitatea de consum poate fi alb-verzuie, verde-deschis, dar si galben-portocaliu, cu sau fara dungi sau desene caracteristice. Pulpa fructelor este frageda, suculenta la inceput apoi dupa maturitatea tehnica, se depreciaza calitatea. Semintele sunt de marime mijlocie spre mare, oval-turtite, de culoare alb-galbuie.

Relatiile cu factori de vegetatie Comparativ cu celelalte specii din Fam Cucurbitaceae eare creinte moderate fata de caldura. Temp min de ger este de 12-14C iar cea optima de 20-25C. Temp opt de veg este de 25-28C, cu minime de 15-16 si maxime de 30-35C. Plantele nu rezista la ger. Fata de lumina au cerinte ridicate. Din cauza sistemului radicular bine dezvoltat plantele rezista la seceta. Prefera solurile mijlocii sau usoare, afanate, bogate in humus, cu reactie neutral.

Nutritia minerala: Consumul specific este de 4kgN, 1,5kgP2O5 si 3,5kg K2O la o tona de produs commercial.

Cultura dovlecelului incamp.

Poate urma in asolament, dupa leguminoase anuale sau perene precum si dupa radacinoase, solanu-fructoase si bulboase.

Pregatirea terenului incepe toamna, cand se fertilizeaza cu 40t/ha gunoi de grajd, 350-400kg/ha superfosfat si 200-225kg/ha sare potasica, care se incorporeaza prin aratura adanca de 28-30cm. Primacara dupa graparea araturii, se aplica 150-200kg/ha azotat de amoniu, se pregateste solul cu grapa cu discuri si se erbicideaza cu Balan 18EC, 6-8l/ha.

Infiintarea culturii se face de obicei in semanat direct, incepand din 20-25 aprilie, pentru culturile timpurii si intre 25 iunie-5 iulie, pentru culturile successive. Se seamana la 70-80cm intre randuri si 40-50 cm intre plante pe rand, realizandu-se o densitate de 28-30mii plante/ha, la soiurile cu vreji scurt. Adnacimea de semanat este de 3-4cm si se foloseste 5-6kg samanta/ha. Pe suprafete mari se seamana cu SPC-6 iar pe sup mici manual, dar se poate face si cu rasadprodus in cuburi sau ghivece nutritive.

Lucrarile de intretinere constau in asigurarea rasaririi si desimii plantelor care se face prin udari. Pentru combaterea burienilor se fac 2-3 prasile mecanice si 1-2 manuale. DAca este necesar se face si raritul plantelor si se lasa 2 plante/cuib. La inceputul perioadei de fructificare se aplica 120-150kg/ha azotat de amoniu si 100-120kg/ha sulfat de potasiu. In perioada secetoasa se fac 2-3 udari cu norme de 350-400m3 apa/ha. Pentru combaterea burienilor ca la castraveti.

Recoltarea se face manual , esalonat, cand fructele au ajuns la maturitatea tehnica. Fructele se recolteza cand au 6-10 cm si floarea nu s-a scuturat sau cand fructele au 15-20cm lungime si 6-12cm in diametru, in functie de destinatia productiei. Productia este de 6-10t/ha si 20-30t/ha in functie de marimea fructelor la recoltat.

Cultura dovlecelului in solaria.

Pregatirea solariilor se face din toamna si se face ca pentru castraveti.

Infiintarea culturii are loc prin plantarea rasadului in functie de zona, din prima decada a lunii aprilie. Rasadul se produce in sere inmultitor sau rasadnite calde. Vrsta rasadului la plantare este de aprox 30 zile. Se planteaza la distante de 100-120cm/60-70cm. Lucrarile de intretinere constau in asigurarea temperaturii de 20-25C ziua si 10-12C noaptea iar umiditatea atmosferica la 60-70%. Periodic se aplica prasile pentru distrugerea burienilor si afanarea solului.Se uda de cate ori este nevoie. La inceputul perioadei de inflorire se face prima fertilizare faziala aplicand ingrasaminte cu azot simple sau complexe 120-150kg/ha. Combaterea bolilor si daunatorilor ca l castraveti.

Producerea semintelor de dovlecel.

Culturile necesita o izolare de 2km fata de alte soiuri. Ciltura se infinteaza ca si la dovlecelul pentru consum in luna aprilie, inceputul lunii mai. Se fac lucrari de purificare indepartanduse plantele netipice, slab dezvoltate sau bolnave. La soiurilor cu vrej scurt se elimina plantele cu tendinta de alungire a vrejului. Pentru samanta se la 2-3 fructe pe planta celelalte se recoltandu-se infaza pentru consum, in faz tanara. Fructele se recolteaza la maturitatea fiziologica, cand au dimensiuni si culoare specifica soiului iar semintele sunt cu tegumentul tare iar tesutul placentar a devenit moale, mucilaginous. Semintele se extrag manual, prin taierea fructelor longitudinal. Dupa extragere se lasa sa fermenteze    1-2 zile in vase cu apa, dupa care se spala si se usuca la soare. Productia de seminte este de 250-400kg/ha.