PASTARNACUL (Pastinaca sativa Fam.
Apiaceae)
Origine, evolutie, importanta. Planta provine din bazinul
mediteranian, unde screste spontan , pe terenuri umede
si umbroase. Se cultiva inca din vechime si a fost mai
mult folosit in Europa, inainte de raspandirea cartofului. La noi in tara se cultiva pe o suprafata
de circa 1000ha. Importanta
culturii. RAdacinile carnoase de pastarnac se folossesc la la prepararea
diferitelor mancaruri si converse, impreuna cu alte legume. Au un cont
mare de subs uscata(17-19%), reprezentata in special
de glucide (9-12%) si protide 1,3%. Continutil de vitamine este ridicat
vitamina C 30mg,B1,B2. Si substante minerale: K,P,Ca,Mg,Fe. Are gust si aroma specifica.
Deshidratat si macinat se foloseste la prepararea supelor concentrate. Caracteristicile biologice
si sorimrntul. Pastarnacul este o
planta bianuala. Radacina este conic alungita dar sunt
si aproape sferice. Pulpa este galbuie suculenta si
aromata. Frunzele sunt petiolate , penatsectate cu
lobii mari si dintati pe margine, pubescente. Vegetatia
dureaza 180-200 zile. Anul al doilea formeaza tulpina florala puternic
striate si slab ramificate. Florile sunt galbene asezate in umbele mari compuse. Fructele sunt dicariopse cu
o longevitate redusa de 1-2ani.
Cultura in camp. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea a morcovului si patrunjelului. Se
deosebeste prin: fertilizarea de baza se face cu ingrasaminte organice 20-30
t/ha g.g. sic ate 40-50kg P2O5 si K2O. Azotul se administraza
in cursul vegeteatiei cate 30-50 kg la ha. Lucrarile
solului urmaresc o fainare cat mai profunda, alfel radacinile nu se dezvolta si
se ramifica. Semanatul se face, primavera cat mai devreme atat in teren
modelat cat si in teren nemodelat cu 5-6 kg samnat la ha urmand ca p;antele sa
se rareasca la 8-10cm pe rand.In culturi pe suprafete mici,se poate semana in
randuri echidistante, la 30-35cm. Se realizeaza la rarire o distant de 40-50
plante la m2. Se mentine prin irigare o umiditate de 70-70% din capacitatea de
camp a solului pentru apa. Recoltarea se face toamna
tarziu si se obtine productii de 30-35 t redecini la ha. La sortarea
redecinilor de cal.I trebuie sa aiba minimum 4 cm
grosime si 20 cm lungime. Depozitarea se face ca la morcov.
