PRINCIPALELE LUCRARI AGRICOLE

PRINCIPALELE LUCRARI AGRICOLE

I.        DEZMIRISTITUL

Este lucrarea care se executa cu grapa cu discuri, la adancimea de 8-12 cm, pe suprafetele eliberate de culturilr care se recolteaza in timpul verii ( grau, orz, mazare, rapita;).

Dezmiristitul prezinta urmatoarele avantaje:

Înlesneste patrunderea si inmagazinarea in sol a apei provenite din precipitatii;

Asigura pastrarea umiditatii in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparii crapaturilor, prin formarea unui strat izolator la suprafata, un mulci rezultat din amestecarea miristei cu solul;

Determina germinarea si rasarirea semintelor de buruieni care se gasesc in stratul de munci si care ulterior vor fi incorporate sub brazda;

Asigura conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, pentru descompunerea materiei organice, pentru procesele de nitrificare;

Se distrug cuiburile de insecte,sporii, ouale si alte organe de inmultire ale bolilor si daunatorilor, preturbind ciclul de dezvoltare normala al acestora;

Pe suprafetele dezmiristite aratura se executa mai usor, cu un consum redus de energie si cu randament superior.

Se recomanda ca lucrarea de dezmiristit sa se efectueze imediat dupa recoltarea culturilor de vara.

Dezmiristitul se poate face cu o gama variata de agregate agricole precum:

U-302+GDD-1,3; U-445+GDD-2,5; U-650+GDU-3,4; U-1010DT+GDD-4,4 etc.

Principalele reglaje care se efectueaza la grapele cu discuri sunt:

a. reglarea adincimii de lucru se prin:

-modificarea unghiului de atac (fata de directia de inatintare ) al bateriilor cu discuri, operatie realizata prin actionare manuala sau hidraulic;

-variatia apasarii specifice pe fiecare disc, asigurata prin lestarea grapei( adaugare de greutati suplimentare)

-limitarea adincimii de patrundere in sol a discurilor, prin reglarea corespunzatoare a rotilor de sprijin sau de la dispozitivul hidraulic al tractorului.

b. reglarea paralelismului    cadrului grapei cu suprafata terenului: se realizeaza prin cuplarea corecta a grapei la dispozitivul de tractiune a tractorului si actionarea tirantilor tractorului.

c. reglarea distantei dintre cutitele razuitoare si suprafata activa a discurilor: se realizeala prin deplasarea razuitoarelor la 3-6 mm de suprafata discurilor cu ajutorul suruburilor de fixare a razuitoarelor.

II. ARATURA

Este luvrarea de baza a solului, prin care se intoarce, se marunteste, se amesteca si se afineaza un anumit strat de sol nubit barazda.

Dupa timpul cand se efectueaza aratura poate fi:

a.        Aratura de vara. Se efectueaza pe suprafetele care au foet ocupate cu culturile recoltate in timpul verii, la 2-3 sapramani dupa dezmiristit sau direct, imediat dupa eliberarea terenului. Este destinata insamintarii culturilor de toamna sau de primavara.

b.       Ararura de toamna. Se efectueaza pe suprafetele care au fost ocupate cu culturilr care se recolteaza in timpul toamnei. Se executa imediat dupa eliberarea terenului, cu sau fara o prealabila discuire pentru maruntirea resturilor vegetale. Aratura este cu atat mai valoroasa, cu cat se executa mai devreme si pe cat posibil, inainte de aparitia inghetului. Pentru insamantarea culturilor de toamna este necesar ca aratura sa se efectueze cu cel putin doua saptamani inainte de semanat, pentru a se asigura ,,asezarea" araturii.

c.        Aratura de iarna. Este o situatie exceptionala de executare a araturii in ,,ferestrele iernii", cand lucratea nu s-a putut efectua la instalarea inghetului la sol. Aratura se executa cand solul nu este acoperit de zapada sau stratul de zapada este subtire, iar terenul nu este inghetat sau inghetul este usor, numai la suprafata. Lucrarea de arat poate fi continua atat timp cat se mentine fenomenul de inghet-dezghet, care contribuie la imbunatatirea insusirilor solului. Araturile efectuate in timpul iernii sunt inferioare araturilor de toamna, dar sunt de preferat araturilor de primavara.

d.       Aratura de primavara. În principiu nu se recomanda pentru conditiile din tara noastra, unde primaverile sunt scurte, adesea secetoase, si cu vanturile uscate care favorizeaza pierderea apei din sol. In plus, este asteptandu-serealizarea conditiilor pentru efectuarea araturii, se intarzie foarte mult epoca de semanat, in special pentru culturile din urgenta I. Pentru aceasta, suprafetele care nu au fost arate din toamna sau in ferestrele de iarna se vor lucra cat mai timpuriu, cu gripa cu discuri, iar in preajma semanatului se vorlucra cu combinatorul pana la adancimea de semanat. Se poate executa aratura de primavara pe terenurile grele, umede, batatorite, unde nu se pune problema rezervei de apa din sol. La fel pe terenurile nisipoase, cele supuse fenuomenului de eroziune etc. Aratura de primavara se executa cat mai timpuriu posibil, la adancime de 16-18 cm si obligatoriu in agregat cu grapa stelata.

Araturile, indiferent de timpul cand se executa, trebuie grapate, pentru a asigura maruntirea si nivelarea solului nsi pentru a evita pierderile mari de apa din sol. În terenurile in panta, araturile se vor efectua obligatoriu pe curba de nivel, unde coamele araturii pot constitui obstacole in calea apei ce se scurge la vale.

Lucrarea de baza a solului se mai poate executa cu grapa cu discuri grea, cu cizelul, cu paraplow-ul etc.

Dupa adancimea la care se efectueaza, araturile se pot clasifica in:

a.       Araturi superficiale, se efectuaza la 13-17 cm;

b.       Araturi normale, efectuate la 18-20 cm;

c.        Araturi adanci, efectuate la 21-25 cm;

d.       Araturi foarte adanci, efectuate la 26-30 cm;

e.        Araturi de desfundare, efectuate la 31-80 cm.

Pentru conditiile din tara noastra adancimea recomandata este de 18-20 cm pentru culturile de cereale paioase, 22-25 cm pentru porumb, floarea - soarelui si leguminoase pentru boabe si 28 - 30 cm pentru cartof si sfecla de zahar.

Afanarea se poate efectua si cu alte cu unelte care nu rastoarna brazda cum ar fi:

-lucrarea plug fara cormana(paraplow);

-lucrare cu cizelul;

-lucrare cu scarificatorul sau cu masini de afanat solul(MAS),dotata cu unul sau doua organe active, prevazute sau nu cu vibrator.

Agregate folosite la executarea araturii, mai des la noi in tara sunt:U-302+P-2; U-445+P-2 sau PP-2-30; U-650+P2VA sau PP-3(4)-30 sauPP-2-35; U-1010Dt+PV sau PP-4-30.

Principalele reglaje efectuate la pluguri

Reglarea latimii de lucru a primei trupite la PP-3-30 M se realizeaza prin deplasarea axului de suspendare cu coturi spre campul arat (pentru marirea latimii) sau spre campul neatat (pentru reducerea latimii de lucru). Aceasta deplasare se executa dupa ce in prealabil au fost slabite suruburile care fixeaza axul cu coturi pe cadrul plugului.

La P2VA acest reglaj se realizeaza prin deplasarea corespunzatoare a punctelor de prindere pe tractor, cu ajutorul axului filetat prevazut cu marcaje, care deplaseaza suportul tirant central de pe cadrul plugului, impreuna cu bara de tractiune care se fixeaza pe tirantii laterali ai tractorului.

La aceste tipuri de pluguri, latimea de lucru a celei de-a doua trupita se realizeaza cu ajutorul tirantului dublu filetat, prin lungirea sau scurtarea corespunzatoare a acestuia. Valoarea latimea de lucru se urmareste pe un sector gradat si ea trebuie sa fie egala cu latimea primei trupite.

Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotii de copiere care se ridica, fata de nivelul brazdarelor, cu o distanta egala cu adancimea de lucru.

Reglarea orizontalitatii plugului, astfel incat cadrul sau sa fie paralel cu suprafata solului, se obtine:

Ø       În plan longitudinal, orizontalitatea se realizeaza prin lungirea sau scurtarea corespunzatoare a tirantului central al tractorului.

Ø       În plan transversal, orizontalitatea se realizeaza cu ajutorul tirantilor verticali(se lungesc sau se scurteaza) care actioneaza ridicare sau coborarea tirantilor laterali(longitudinali) de care este prins plugul.

Reglarea paralelismului plugului cu directia de inaintare a agregatului de arat, se obtine prin rasucirea corespunzatoare a barei de tractiune cu coturi.

Reglarea cormanei suplimentare si a prelungitorului cormanei, se face cu scopul de a se asigura o mai buna rasturnare si maruntire a brazdei, o mai buna incorporare a resturilor vegetale. Aceste componente se monteaza pe trupita prin suruburi si sunt pevazute cu orificii oval-alungite (slituri), prin care se pot deplasa in pozitia necesara.

Reglarea adancimii de lucru a scormonitorilor urmareste ca acestia sa lucreze cu pana la 10 cm mai jos fata de nivelul de taiere al brazdelor. Pentru aceasta, se slabesc suruburile de fixare a scormonitorilor, se deplaseaza in pozitia dorita si se strang la loc suruburile.

Reglarea pozitiei calcaiului plazului ultimei trupite urmareste o cat mai buna stabilitate a plugului in brazda. Calcaiul trebuie sa atinga fundul brazdei fara a exercita o presiune prea mare asupra acesteia. Se slabesc suruburile de prindere a calcaiului pe plaz si se deplaseaza in pozitia care asigura cea mai buna stabilitate.

Reglarea pozitiei cutitului disc se     face astfel incat acesta sa calce cu 2-3 cm spre campul nearat, fata de pieptul cormanei. Pozitia in adancime se realizeaza astfel incat sa lucreze la cel putin 1/3 din adancimea de lucru a trupitelor. Pozitia fata de trupita de realizeaza astfel incat perpendiculara coborata din centrul discului sa fie cu 2-4 cm in fata varfului brazdarului.

Reglarea pozitiei grapei care lucreaza in agregat cu plugul se obtine cu ajutorul colierului aflat pe bara - suport, plasat in pozitia necesara, astfel incat coama ultimei brazde rasturnate sa nu fie atinsa.

Deplasarea agregatelor de arat in lucru se efectueaza dupa mai multe metode, urmarindu-se realizarea de suprafete cat mai nivelate.

Ø       Aratura intr-o singura parte asigura cea mai buna nivelare (dispare santul de incheiere) si se executa cu plugurile reversibile.

Ø       Aratura an parti presupune inceperea lucrarii de la marginile parcelei si incheierea la mijloc cu un sant.

Ø       Aratura la cormana se incepe cu primele brazde trase la bijlocul parcelei, unde se formeaza o coama si se termina la margini, unde raman santuri.

Ø       Deplasarea agregatului prin acoperire presupune o portiune brazdata la cormana, iar urmatoarea, in parti. Astfel ca numarul santurilor de incheiere se reduce la jumatate.

III. LUCRAREA CU GRAPA SI SAPA ROTATIVA

Lucrarea se face cu grapa cu colti si cu grapa stelata, precum si cu sapa rotativa.

Prin aceste lucrari se urmareste mentinerea terenului curat de buruieni si fara crusta, maruntit si nivelat in scopul gospodaririi eficiente a apei si a dirijarii regimului de aer si temperatura din sol.

Lucrarea cu grapa cu colti ficsi sau reglabili se foloseste la grapatul araturilor de vara, dupa ploi, cind s-a format crusta si au inceput sa rasara buruienile.

Se mai foloseste primavara timpuriu, pentru nivelarea terenului, distrugerea crustei si a buruienilor mici, slab inradacinate.

Grapele cu colti se mai folosesc in agregat cu discuri. La grapele cu colti reglabili se poate regla inclinarea coltilor intre 5º si 110º.

Grapa stelata lucreaza in agregat cu plugul si are rolul de a se asigura maruntirea, nivelarea si o usoara asezare a solului. Poate fi folosita, in situatii speciale, primavara pe semanaturile de toamna ,,descaltate" si la distrugerea crustei pe aceste semanaturi.

Grapa inelara se foloseste in agregat cu plugul, cind se executa araturi dupa premergatoarele tarzii, destinate insamantarilor de toamna. Întrucat epoca optima de semanat este deja depasita, nu se mai poate astepta cca doua saptamani pentru ,,asezarea" araturii. În asemenea situatii, se recomanda folosirea grapei inelare care exercita o presiune asupra stratului arat realizeaza ,,asezarea" solului.

Sapa rotativa se foloseste la executarea lucrarilor de intretinere a culturilor, dar cu mult discernamant. Se foloseste atat inaintea rasaririi culturii, cat si dupa rasarire, cand plantele sunt mici. Aceasta lucrare distruge crusta si buruienile slab inradacinate. Co sapa rotativa se lucreaza dupa ce se ridica roua, cand plantele sunt maiputin fragede. Pentru o buna eficacitate agregatul cu sapa rotativa trebuie sa se deplaseze cu viteza mare(11-13 km/ora). O actiune enegica a sapei rotative se obtine atunci cand sectiile de lucru sunt montate cu coltii avand curbura spre directia de anaintare si prin adaugarea de greutati suplimentare.

PREGATIREA PATULUI GERMINATIV

Patul germinativ este cpnstituit din stratul de la suprafata solului in care se introduce samanta. Pe terenul maruntit si nivelat patul germinativ se poate pregati printr-o singura trecere cu combinatorul, care lucreaza pe o adancime egala cu adancimea de semanat. Deasupra semintei se gaseste stratul de sol maruntit s afanat ( plapuma moale ) prin care patrunde aerul si caldura la nivelul seminteisi este usor strabatut de tinerele plante.

Nu este recomandat ca la pregatirea patului germinatv sa se foloseasca grapa cu discuri, deoarece aceasta lucreaza la adancimi mai mari, rascoleste pamantul si favorizeaza pierderea apei din sol.

În cazul araturilor bolovanoase si denivelate se poate folosi grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dar aceasta cu 1-2 saptamani inaintea semanatului pentru ca terenul sa aiba timp sa se aseze, iar in preajma semanatului sa se lucrezu combinatorul, pana la adancimea de semanat.

Agregate folosite- la pregatirea patului germinativ, in functie de marimea tractoarelor care le actioneaza, pot fi:

Ø     U-302 si U-445 cu combinatorul C-1.9

Ø     U-650 cu combinatorul C-3,9 sau CPGC-4.

Reglajele care se efectueaza la un combinator sunt:

Ø     Reglarea orizontalitatii cadrului combinatorului pentru a fi paralel cu suprafeta solului atat in plan longitudinal, cat si in plan transversal cu ajutorul tirantilor

Ø     Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotilor de sprijin sau cu ajutorul ridicatorului hidraulic al tractorului.

Ø     Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotilor de sprijin sau al grapelor elicoidala prevazute numai in spate sau in fata, ori cu ajutorul ridicatorului hidraulic al tractorului, care lucreaza in pozitia ,, efort controlat".

Ø     Reglarea fortei de apasare a grapeiu elicoidale pe sol se obtine cu ajutorul intinzatorului cu resort, prin tensionarea corespunzatoare a arcurilor spirale de la paralelogramelor de sustinere.

La combinatoare se folosesc cutite tip sageata, pe terenurile imburuienate, sau cutite dalta, cand se urmaresc afanarea si mobilizarea solului pe adancimea se semanat.

V. SEMANATUL

Semanatul este lucrarea care conditioneaza in buna masura nivelul si calitatea productiilor obtinute.

La executarea semanatului se tine seama de pregatirea patului germinativ, de cerintele fata de umiditatea si temperatura solului, de adancimea de semanatspecifica fiecarei culturi etc. În acest scop trebuie sa fie respectate epoca de semanat optima, distanta intre randuri si intre plante pe rand si folosirea cantitatii de samanta care asigura densitatea stabilita.

Agregatele folosite la semanat difera in ceea ce priveste productivitatea in lucru, cat si in privinta speciilor semanate( in randuri dese sau si culturi care pretind distanta mai mare intre randuri-plantele prasitoare).

Pentru semanatul cu randuri dese, la 12,5 cm, cum sunt cerealele paioase, se folosesc agregatele: U-302+SUP-15(17); U-445+sup-21, U-650+SUP-29. pe langa aceste semanatori s-au mai realizat si SC-2,6 cu 21 randurisi SC-3,6 cu 29 randuri.

Pentru culturile prasitoare,cu distanta intre randuride 40-80 cm, se folosesc agregatele: U-302 + SP-4;U-445 + SPC-6(8); U650 + SERO-6(8).

Reglajele efectuate la semanatorile de tip SUP

Reglarea distantei intre randuri se realizeaza prin deplasarea simetrica a a sectiilor pe bara - cadru, incepand de la centru spre margini. Se slabesc bridele si se deplaseaza sectiile pe locul cuvenit, masrand distanta intre varfurile brazdarelor. În prealabil, s-a determinat centrul barei si s-a verificat in ce masura exhaustorul este montat pe centru. Pentru distanta de 70 cm intre randuri, sectiile centrale se monteaza pe bara - cadru cu cate o brida care fixeaza placa suport cu suruburile prin oficiul suportului exhaustorului.

Reglarea distantei intre boabe pe rand se obtine prin schimbarea rotilor dintate de lant ale transmisiei si a discului distribuitor cu numarul de orificii diferit. Mecanismul de transmisie poate realiza 8 randuri de transmisie prin montarea rotilor de lant cu 9, 10,11 si dinti pe axul rotii tasatoare si cu 22 si dinti pe axul distribuitor. Numarul si diametrul orificiilor discului distribuitor difera in functie de cultura si densitate. În caz ca discurile existente nu asigura densitatea dorita, se confectioneaza discuri corespunzatoare din discuri ,,oarbe". Exista diferite tipuri cu care se pot stabili rotile dintate si discul, pentru a avea o anumita densitate.

În tabelul urmator, pe cele 4 coloane, se cauta distanta dorita intre boabe pe rand si, in functie de valoarea gasita, se extrag toate celelalte elemente.

Exemplu: pentru distanta de 19 cm intre boabe pe rand trebuie sa se asigure o roata cu 10 dinti pe axul rotii tasatoare, ci 30 dinti pe axul distribuitorului, iar discul sa aiba 22 orificii.

Distantele intre boabe pe rand