CONVEIERE FURAJERE

CONVEIERE FURAJERE

Reprezinta un sistem de producere a nutreturilor verzi de asa maniera incat animalele sa poata fi hranite cu un astfel de furaj de primavara devreme pana toamna tarziu.

Aceasta perioada de furajare est diferita in functie de zona, si anume: 180 - 200 zile sau chiar mai mult la campie, 150 zile in zona colinara si 120 zile in zona forestiera, unde se desprimavareaza mai tarziu si ingheturile survin mai repede.

Furajele verzi sunt cele care asigura cea mai mare cantitate de substante nutritive si, implicit, cea mai mare productie. Astfel, la bovine in perioada furajarii cu nutret verde se obtin 70 % din intreaga cantitate de lapte si se inregistreaza 60 % din sporul total de masa corporala.

TIPURI DE CONVEIER VERDE

Masa verde poate fi asigurata din mai multe surse. In functie de acestea, exista mai multe tipuri de conveier verde.

Conveierul verde natural. Se organizeaza in zonele in care intreaga cantitate de nutret verde se produce de pe pajistile permanente, in zonele de deal si munte. Acest conveier asigura cel mai ieftin furaj.

Conveierul verde mixt. Este un tip de conveier in care hrana este asigurata de pe pajistile naturale, dar si de la plantele de cultura, anuale sau perene. De obicei se organizeaza in zona de deal, pentru a asigura furajul primavara cat mai devreme si pentru a doua jumatate a verii, cand furajul de pe pajistile permanente devine insuficient.

Conveierul verde artificial. Se organizeaza in zonele de ses prin infiintarea unor culturi (inclusiv pajisti semanate) care sa asigure furajarea cu nutret verde o perioada cat mai lunga. In acest sistem semanatul si recoltatul se fac esalonat, conform unui plan riguros intocmit.

Pentru fiecare specie de animal se intocmeste un tip special de conveier verde, ca de exemplu: conveier verde pentru bovine, pentru ovine, etc.

PRINCIPII DE ORGANIZARE A CONVEIERULUI VERDE

Nutretul verde fiind necesar din primavara si pana toamna tarziu, pentru producerea lui trebuie sa se tina seama de cativa parametri: zona naturala, specia, rasa si categoria de animale pentru care se organizeaza conveierul verde, eficienta economica.

La organizarea conveierului verde se au in vedere: alegerea celui mai potrivit sortiment pentru zona respectiva; insamantarea in perioade diferite; existenta unui material biologic cu precocitate diferita, pentru a se asigura esalonat producerea nutretului verde; folosirea culturilor furajere succesive, pentru a se evita golurile de productie; folosirea tuturor resurselor furajere existente din unitate.

SORTIMENTUL DE PLANTE

Sortimentul de plante joaca un rol esential in reusita unui conveier verde. El trebuie astfel ales incat sa realizeze indici de productie superiori, in perioade corespunzatoare, pentru conditiile concrete ale unitatii respective.

Este obligatoriu sa se realizeze pentru fiecare zi intreaga cantitate de masa verde. De aceea, in conveierul verde trebuie sa fie cuprinse atat pajistile permanente si cele semanate, cat si culturile in ogor propriu si culturile succesive.

Culturile in ogor propriu sau cele succesive trebuie sa cuprinda o gama cit mai variata de specii, de la leguminoase si graminee pana la crucifere si radacinoase.

In principiu, necesarul de furaj verde este asigurat de:

Pajistile permanente. Acestea sigura, in functie de tipul de pajiste, productii diferite. Valorificarea recoltei se face prin pasunat rationat. In zonele de campie suprafata lor este redusa si productiile foarte mici. In zonele colinare si montane exista posibilitatea ca aceste pajisti sa asigure in totalitate, sau cel putin in marea majoritate a perioadei de vegetatie, necesarul de masa verde.

Pajistile temporare. Sunt mai productive si au o repartizare mai buna a productiei pe cicluri de exploatare. Ele asigura, in conditii de intretinere corespunzatoare si prin pasunat rational, 5 - 6 recolte pe an.

Leguminoasele perene cultivate. Se folosesc ca furaj verde suplimentar in amestec cu gramineele (porumb, sorg, iarba de Sudan), pentru a asigura necesarul de proteina. Furajarea exclusiva cu leguminoase este contraindicata, intrucat se face risipa de proteina si poate sa provoace imbolnavirea animalelor, daca nu se iau masuri de prevedere. Leguminoasele perene dau mai multe recolte pe an si pot fi folosite prin cosit si administrate la iesle, din mai si pana la sfarsitul lunii septembrie.

Culturile furajere anuale de toamna. Asigura nutretul cel mai timpuriu, primavara devreme, indiferent daca este vorba de graminee, de amestecuri de leguminoase cu graminee, sau de crucifere.

Dintre aceste culturi, cele mai importante sunt: raigrasul aristat (asigura productii mari inca din a doua jumatate a lunii aprilie si poate fi folosit la primul ciclu de exploatare, aproape o luna), secara si orzul masa verde, borceagurile (dau productii esalonate in functie de cerealele folosite, incepand din a doua jumatate a lunii aprilie si pana la sfarsitul lunii mai), cruciferele furajere (asigura un furaj suculent foarte de timpuriu si se administraza in amestec cu alte furaje mai bogate in substanta uscata).

Culturile furajere anuale de primavara. Sunt foarte diferite ca perioada de vegetatie. Pot fi adminsitrate in hrana animalelor de pe la sfarsitul primaverii (borceagul de primavara) si pana toamna tarziu (sfecla furajera).

Culturile furajere succesive. Se seamana esalonat dupa premergatoare care parasesc terenul mai devreme (iarba de Sudan, porumbul masa verde, s.a.) si premergatoare care parasesc terenul in a doua jumatate a verii (cruciferele furajere). Aceste culturi asigura nutret verde din a doua jumatate a verii si pana toamna tarziu, chiar dupa venirea brumelor.

INTOCMIREA SCHEMELOR DE CONVEIER VERDE

Pentru intocmirea unui conveier verde trebuie sa se cunoasca in primul rand necesarul de furaj pentru intreaga perioada, in functie de speciile si categoriile de animale pentru care se organizeaza acest conveier. Necesarul se stabileste pe zile, decade, luni, deci defalcat pe intreaga perioada. Mai mult, defalcarea trebuie facuta pe grupe de animale, pe sexe, varste, capacitate de productie, stare fiziologica. Acest necesar se calculeaza atat in unitati nutritive, cat si in proteina digestibila. Dupa aceea, se stabileste cantitate de furaj si perioadele in care poate fi asigurata, pe de o parte, de pe pajistile naturale existente, iar pe de alta parte, de pe pajistile semanate si din culturile furajere perene.

Dupa efectuarea diferentei dintre necesar si existent, se stabileste cantitata de furaj ce trebuie asigurata din culturi furajere anuale. Urmeaza stabilirea sortimentului de plante, perioada (sau perioadele) optima de folosire pe baza cunoasterii caracteristicilor agro-biologice ale speciilor cultivate. Trebuie sa se tina cont de faptul ca suprafetele destinate bazei furajere sunt limitate, ele neputand depasi 0,25 ha/1 u.v.m., suprafata din care trbuie asigurat si necesartul pentru iarna.

Schema de conveier verde se intocmeste inca de la sfarsitul verii pentru anul urmator, in vederea cunoasterii suprafetelor care se vor insamanta cu culturi furajere anuale de toamna. In schema, necesarul este defalcat pe decade, urmand sa se cunoasca exact pentru fiecare decada ce tip de furaj verde se va administra animalelor. Necesarul de furaj rezultat din calcul se majoreaza cu 10-15%, pentru ca, independent de conditiile climaterice, sa existe posibilitatea asigurarii neintrerupte a furajelor. Daca se creaza un excedent de furaj, acesta poate fi insilozat sau transformat in fan, deci pregatit pentru a fi administrat in hrana animalelor pe timp de iarna.

FOLOSIREA MASEI VERZI DIN CONVEIERUL VERDE

Modul de folosire este cel caracteristic plantei din conveier. Pajistile permanente, cat si cele semanate pot fi folosite prin pasunat, cosit sau mixte. Se mai pot pasuna si alte culturi furajere, incepand de la sfarsitul primaverii, cum sunt: raigrasul aristat, cruciferele furajere. Se mai pasuneaza culturile furajere semanate in cultura succesiva ca iarba de Sudan si chiar porumbul furajer, in perioadele de seceta din a doua jumatate a verii sau cruciferele furajere, toamna tarziu.

Se administreaza la iesle (uneori tocate pentru marirea consumabilitatii) toate furajele din conveier, daca inaltimea lor este corespunzatoare unei recoltari mecanizate.

Modul de folosire depinde si de specia sau categoria de animale, cit si de conditiile meteorologice. Din punct de vedere economic, eficienta maxima se realizeaza la folosirea prin pasunat. Pasunatul trebuie organizat pe principiile pasunatului rational, pe tarlale, cu portia sau in fasii, in functie de natura culturilor respective.

In figurile 1 - 4 sunt prezentate cateva scheme de conveier verde.

Fig.1. Coveier verde mixt pentru taurine in zona de silvostepa din sudul tarii.

Fig.2. Conveier verde artificial pentru zona de stepa din sudul tarii

Fig. 3. Conveier verde pentru ovine in estul tarii

Fig.4. Conveier verde artificial pentru taurine in silvostepa din vestul tarii