Nucul in Agricultura Biologica

Consumul francez de nuci este de 300 g/locuitor pe an, cifra foarte mica in raport cu alte tari europene. Cea mia mare parte din productia de nuci biologice se realizeaza in regiunea Rhone-Alpi cu 400T pe 270 ha inventariate in 2000.

In agricultura biologica nu vom practica sistemele intensive din cauza exigentelor lor agronomice mai mari: material vegetal mai sensibil, nevoie de fertilizare mai mare.

Productia biologica impune probleme specifice: intretinerea solului (gestiunea inierbarii si concurenta alimentara) si fertilizarea. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situeaza in jur la 2T/ha de nuci uscate cu variatii mari in functie de intretinere si potentialul solului.

Singura motivatie economica nu este suficienta pentru a converti livada sa pentru ca plus-valoarea este aleatorie. Cheltuielile legate de productie sunt mai mari de 3000 F/ha pentru o productie mai mica de 10 pana la 20 %.

Materialul vegetal

Varietati

Sunt de preferat speciile cu fructificare terminala.

q      Franquette e laudata in marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa, fructificarea rapida si nucile sale de calitate. Ea poate fi insotita de Parisienne in sud-est (iregularitate de productie, sensibil la boli dar marime interesanta sau Marbot in sud-vest.

q      Fernor este rezervata solurilor bogate.

q      Grandjean este interesanta pentru calitatea nucilor necoapte.

q      Polenizatorii se justifica in afara zonelor traditionale de productie (specii polenizatoare: Meylannaise, Ronde de Montignac).

Port-altoi

Juglans regia L. este singurul port-altoi utilizabil in prezent. Port-altoiuri noi sunt in curs de experimentare. Se cerceteaza vigoarea si rezistenta la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus).

Desimea plantarii

10m x 10m, 11 x 11. Primii 10 ani fiind mai putin productivi (2 tone de nuci in total), vom putea indesii plantatia (11m x 6,5m) pentru ca la timpul potrivit sa scoatem 1 pom din 2 in quinconce(?) daca tipul de sol si fertilizare o permite. Plantarea trebuie sa faca obiectul tuturor atentiilor: subsolaj, fertilizarea in gropi, .

Ce presupune o livada in agricultura ecologica

Nucul este un pom de vara contrar celei mai mari parti a pomilor fructiferi care cresc in special primavara. Din acest motiv, exigentele sale agronomice ii sunt specifice.

Este un pom foarte sensibil la sufocarea radiculara si care prefera solurile usor calcaroase, ne batucite si mai cu seama adanci, bogate in materii organice.

Gestiunea fertilizarii

Pentru un hectar plantat cu varietatea Franquette conventionala in plina productie, exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Frunzele exporta si tot odata restituie o mare parte din elementele majore, devine deci important supravegherea reintoarcerii lor in sol (tocare si incorporare in sol la caderea pe pamant pentru solurilor asupra carora se efectueaza lucrari).

Nevoile unei livezi tinere sunt scazute in primii ani (20 pana la 40 unitati de azot ,la hectar). Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante si va duce la cresterea costurilor de fertilizare fara folos ca si riscurile de levigarea azotului in apele subterane.

Aporturile sunt de modulat in fiecare an in functie de productia de nuci (cresterea exporturilor) si de rezultatul de observatie a starii vegetative a pomului. Inierbarea livezii influenteaza asupra fluxurilor producand materie organica si consumand o parte din elemente.

Alte compensatii ale exporturilor, aporturile vizeaza inainte de toate o activitate biologica optima a solului. Acest obiectiv, cu sprijinul analizelor si observarilor solului, va ghida alegerea materiilor organice.

Produse utilizabile. Toate produsele sunt utilizabile in AB (cf reglementari europene) pot fi folosite fara contraindicatii speciale.

Aporturile de toamna nu sunt realizabile datorita santierului de recoltat. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai pana in iulie pentru formarea lujerilor si cresterea fructelor. Aporturile trebuie realizate iarna sau primavara (din februarie pana in aprilie)

In functie de compozitia produselor. Aporturile de ingrasamant organic pot completa aportul de materii organice care structureaza solul la sfarsit de iarna (ingrasamant animal, compost).

Este necesar sa se stimuleze activitatea microbiana la inceput de ciclu (inceput de mai, in momentul desfacerii mugurilor. Cantitatile aportate sunt de ordinul a 20 pana la 40 tone de ingrasamant animal sau de la 10 pana la 15 tone de compost. Ingrasamantul de origine ovina pare a raspunde cel mai bine nevoilor nucului. Cheltuielile legate de fertilizare sunt in jur de 2000 pana la 3000 F/ha/an. Exploatatiile care produc ingrasamant de ferma sunt din acest motiv avantajate.

O alta functie specifica(?): controlul buruienilor

Pe rand, tehnicile de plivire mecanica sau termica necesita utilaje specifice si deci utilizarea presupune o atentie particulara.

Plivirea mecanica este dificil compatibila cu recoltarea mecanica. Intr-adevar, recoltarea mecanica impune existenta unui sol neted.

Lucrarile deja realizate in gradinarit asupra plivirii termice faciliteaza adaptarea acestei tehnici la arboricultura. Plantele de distrus trebuie sa aiba un stadiu de dezvoltare putin avansat ceea ce ijmplica adesea un mare numar de treceri.

Mulcirea (plastic, tesatura) sau mulci (paie vegetale pe baza de paie, scoarta, coaja . ) a controla stratul ierbos intr-o maniera eficace limitand in acelasi timp evaporarea solului. Reluarea acestor lucrari trebuie sa se realizeze intr-un interval de timp cuprins intre 1 pana la 5 ani in functie de gradul lor de degradare. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul sau ridicat.

In aceasta situatie, recoltarea mecanica nu este inca posibila.

Ramane in continuare solutia "inierbarii totale" asupra solurilor suficient de bogate. Speciile cu talie mica si care nu formeaza tufe (pentru recoltarea mecanica) si putin concurente sunt de preferat. In acest caz, va fi in mod general necesara cresterea irigarii si fertilizarii pentru a compensa concurenta inierbarii. Stiind ca concurenta unei inhierbari este limitata la azot si apa, utilizarea unei leguminoase (specie de determinat) in livada irigata ar fi poate o solutie. Dar nici o solutie probata si satisfacatoare nu exista pana astazi.

Inierbarea, in livezi, este cel mai des prezenta intre randuri (raigas englezesc, festuca) pentru a usura trecerea tractorului, a santierului de recoltat si pentru a evita tasarea solului. Alegerea unei flore diversificate si adaptata la itinerariul tehnic poate avea mai multe influente pozitive asupra culturii.

Irigarea

Irigarea este o operatie indispensabila in livezile inierbate sau in zonele climatice cu pluviometrie slaba (Drome, . ). In caz de imposibilitate de irigare, se pot realiza lucrari ale solului pentru a limita concurenta inierbarii pana la sfarsit de iunie pentru a lasa timpul necesar re-inierbarii pentru recoltarea mecanica. Cele mai mari nevoi sunt din iunie pana in august, perioada de crestere a nucii si a formarii inelului anual de crestere. Irigarea se poate face in diferite moduri, dar un interes deosebit prezinta micro-aspersiunea.

3.Protectia fitosanitara

Costul anual al protectiei fitosanitare este de 1500 pana la 2000 FF per hectar.

Carpocapsa: principalul daunator al livezii de nuci

Este vorba de lepidoptere (Cydia pomonella) intalnita si in livezile de meri si peri. Lupta prin intermediul virusului granulozei si a confuziei sexuale este posibila si eficace in cazul unor populatii slabe pana la medii. Conditiile de utilizare a acestor tehnici sunt, din mai multe puncte de vedere, similare celor preconizate pentru lupta impotriva acestor daunatori in livezile de meri si peri. In general, 3 pana la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Metoda de lupta prin confuzie sexuala necesita un timp de asezare a difuzorilor important (7 pana la 10 h/ha). Difuzorii trebuind sa fie asezati pe treimea superioara a trunchiului , un utilaj specific este adesea necesar in livezile batrane. Actual, nu exista difuzori omologati pe aceasta cultura.

(Pentru mai multe informatii despre acest daunator, consultati "controlul capocapsei merilor (Cydia pomonella L.) in Agricultura Biologica", Publicatie GRAB/ITAB noiembrie 1998)

Paduchi si alti daunatori

Nici o lupta nu este realizata in agricultura biologica impotriva acestor daunatori si pagubele sunt in general mici. Auxiliarii (buburuzele) sosesc suficient de repede pentru a "regla" populatiile (de paduchi). Evitati orice insecticid pentru a pastra auxiliari eficienti asupra acarienilor (Euseius finlandicus) si pentru a evita problemele provocate de phytoftora.

In caz de prezenta mare a cochenilles, tratamente cu uleiuri sau zeama sufo-calcica limiteaza populatiile cum este cazul pentru numerosi daunatori secundari care isi petrec iarna pe copaci.

Antracnoza (Gnomonia leptostyla)

Aceasta boala se dezvolta rapid in cazul primaverilor umede. Ciuperca hiberneaza in furnze. Primavara provoaca necroze poligonale pe frunze mai mari decat in cazul bacterioze, provocand caderea lor. Stricaciunile asupra fructelor nu afecteaza decat coaja verde a nucii dar pot afecta marimea si stadiul de maturare. Protectia livezii este asigurata prin lupta contra bacteriozelor.

Taierea si indepartarea ramurilor uscate, faramitarea frunzelor pentru a accelera descompunerea lor, o buna aerare in interiorul pomului, "bandajarea" trunchiurilor sunt tot atatea masuri profilactice de realizat pentru a limita raspandirea acestor boli.

Bacterioze

Bacteria hiberneaza in si la suprafata mugurilor si in matisori si se multiplica primavara in prezenta unei umiditati ridicate si insotita de temperaturi cuprinse intre 16 si 29s C. Ea provoaca aparitia unor pete (pe frunze si fructe) si caderea fructelor. Speciile cu inmugurire precoce si fructificare laterala sunt mai sensibile.

Evitati udarea frunzisului prin irigare.

Asigurati-va de buna calitate a materialului vegetal provenit din pepiniera.

Produsele cuprice pe baza de sulfat de cupru si hidroxid de cupru sunt eficiente in lupta preventiva. Unele varietati sunt rezistente la cupru. Prafuirile se fac cu prioritate primavara in proportie de 2 sau 3 aplicari (de la stadiul Df2 pana la Gf).

Efectul cuprului asupra antracnozei este mai scazut dar poate fi suficient in situatiile cu risc moderat. Nici o data nu permite in prezent preconizarea unor alternative pentru utilizarea cuprului in vederea restrictiilor reglementare care trebuie sa apara. Incercari demonstreaza eficienta tratamentelor cu ½ doza daca aplicarea este bine realizata si in stadiul potrivit.

Un tratament impotriva caderii frunzelor este justificat in livezile tinere pentru a putea limita patrunderea bacteriilor prin cicatricele foliare.

In prezent, nu exista o metoda satisfacatoare pentru a lupta impotriva necrozei apicale (cercetari sunt in curs de desfasurare).

4. Recolta

Investirea intr-un utilaj de recoltare este rentabila pentru livezile cu suprafete de productie mai mari de 15 hectare.

O livada de nuci condusa in agricultura biologica produce in medie cu 20 pana la 30 % mai putine nuci decat aceeasi livada condusa in agricultura conventionala (1 pana la 2 T fata de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de marime mica superior.

Recolta se esaloneaza de la jumatatea lui septembrie pana la jumatatea lui octombrie. Pentru a avea nuci de calitate este necesara recoltarea tot odata la 4 zile. Odata recoltate nucile trebuie curatate si asezate in uscator pentru a ajunge in 24 ore la o umiditate de 8 pana la 12 %.

5. Cateva elemente pentru parcelele in conversie

q      Pierderile de randament vor fi vizibile dupa cei trei ani de reconversie.

q      Livezile trebuie sa fie initial intr-o buna stare de sanatate si curate, cu o protectie fitosanitara minima, ceea ce este semnul unui ecosistem mai cu seama echilibrat.