Tehnologii de imbunititire ale pajistilor naturale (permanente)

Tehnologii de imbunititire ale pajistilor naturale (permanente)

Cauzele care produc degradarea pajistilor

Pentru locuitorii de la munte, pajistile naturale, bogate in specii de graminee, leguminoase si diverse (anexe1e 1-4), au fost si raman in continuare una din sursele principale de hrana pentru cresterea animalelor. Se apreciaza ca peste 70-80%din structura furajelor este asigurata de pajisti. Vara, animalele sunt intretinute pe pasune, iar iarna,in stabulatie, ponderea detinand-o fanul.

Care este situatia pajistilor montane?

In jurul gospodariilor taranesti, pe suprafete mici, pajistile, in majoritatea situatiilor sunt ingrijite, in mod deosebit fanete1e. Suprafete intinse de pasuni si fanete in afara localitatilor sunt insa degradate. Fenomenul a luat amploare in ultimii ani, datorita scaderii numarului de animale si imbatranirii fortei de munca, precum si ca    urmare a neg1ijentei sau grese1ilor in exploatare.

Este important sa se cunoasca de catre crescatorii de anima1e factorii ecologici sau cauze1e care produc degradarea pajisti1or, efectul fiind resimtit asupra productiei si calitatii furajului, iar in fina1, asupra productiei si a starii de sanatate la anima1e (tabelul l).

Tabelul 1. Principalii factori care produc degradarea pajistilor

Pentru a transforma o pajiste degradata in una productiva, agricultorul trebuie sa inlature cauzele care au produs acest fenomen, nu numai efectul (sau efectele) Spre exemplu: fertilizarea incorecta cu mult gunoi de grajd sau cu ingrasaminte chimice cu azot (cauza), determina extinderea rapida a steviei si urzicilor (efectul) . Rezulta ca pentru o anumita perioada de timp se va fertiliza numai cu fosfor si potasiu (fara azot), iar stevia si urzicile vor fi erbicidate.

Lucrari de suprafata, de imbunatatire

Prin aplicarea corecta a unor lucrari la suprafata pajistilor naturale degradate, se poate realiza dublarea sau triplarea productiei de furaj.

PrincipaJele lucrari sunt:

curatirea pajistilor;

indepartarea musuroaielor;

- combaterea speciiJor daunatoare, lermnoase si ierboase;

- combaterea eroziunii solului;

corectarea regimuJui de apa si aer (aerohidric) din sol;

- imbunatatirea regimuJui de nutritie;

- suprainsamantarea..

. Curatirea pajistilor

Lucrarea se executa pnmavara si se concretizeaza prin indepartarea si depozitarea pietrelor. In Elvetia, Franta, Italia si

alte tari, pietrele sunt folosite la imprejmuirea pasunilor sau la amenajarea platformelor pentru alimentarea cu apa a animalelor.

Se elibereaza pajistea de cioate, resturi vegetale. Rumegusul depozitat pe pajisti va fi indepartat oblitoriu sau ars.

Cenusa rezultata prin arderea resturilor vegetate va fi imprastiata, fiind bogata in elemente nutritive si reduce aciditatea soluJui. Suprafetele vor fi eliberate de deseurile metalice (sarma ghimpata, cutii de conserve), materiale plastice s.a.

Indepartarea musuroaielor

Extinderea musuroaielor este determinata de prezenta cartitelor, fumicilor, destelenirea si denivelarea terenului de catre porcii mistreti, refuzuri in timpul pasunatului (tufe de iarba imbatranita) s.a.

Indepartarea musuroaielor se executa, in functie de dotare sau panta terenului, manual si/sau mecanic. Musuroaiele proaspete se imprastie, iar cele intelenite se dizloca si se maruntesc. Pe suprafetele    eliberate de pietre, combaterea musuroaielor se poate face mecanic, cu sina de curatit pasuni MCP 1,5 sau MCP 2,0.

In unele tari din vestul Europei, cartitele sunt starpite cu ajutorul capcanelor (fig. 1), care se instaleaza in galeria principaIa. 0 alta metoda este injectarea de monoxid de carbon (CO) in sol.

Fig.1 Capcane pentru cartite

Unii fermien francezi practica o metoda ecologica in indepartarea cartitelor; sunt ingropate in sol cu gatul in afara, sticle goale la adancimi difente. In bataia vantului, sunetul produs de sticle deranjeaza (streseaza) putemic cartitele, zona fiind parasita in scurt timp

Introducerea unor momeli in galerii cum ar fi: Delicia, Phostoxin, Gastoxin (2 tablete/galerie), asigura combaterea sigura a carititelor si a soarecilor de camp.

Combaterea speciilor daunatoare lemnoase

Lucrarea se esecuta manual sau mecanizat in functie de diametrul speciilor si panta terenului.. Pe pasuni vor fi lasati arbori izolati (nu se face defrisarea 'in ras'), pentru a asigura umbra animalelor si pentru a nu stirbi frumusetea naturii..

Lastarii sau tufele unor specii cum sunt: mesteacanul, alunul, paducelul, plopul s.a. se trateaza. cu Garlon 4E (2 l/ha), lcedin (3-5 l/ha), s.a.

Combaterea speciilor daunatoare ierboase si arbustilor

In tabelul 2 sunt prezentate principalele specii ierboase daunatoare si toxice si metode de combatere.

Tabelul 2. Combaterea vegetatiei ierboase

Combaterea eroziunii solului

Eroziunea solului se manifesta frecvent pe pajistile situate pe pante mai mari de 12-16%. Cauzele care pot provoca eroziunea sunt:

defrisarea 'in ras' a vegetatiei lemnoase;

suprapasunatul;

- deplasarea haotica cu mijloace de transport (carufe, tractoare, I sj autocamioane) pe suprafetele de pajisti situate in panta s.a. InIaturarea sau diminuarea eroziunii solului in zonele accesibile se face cu cheltuieli foarte mari. Pe terenurile erodate se executa: cleionaje, terasari, valuri de pamant, drurnuri de acces.

Este important sa se previna declansarea eroziunii in zonele montane prin modul de folosire al pajistilor si exploatarea vegetatiei lemnoase din pajisti.

Corectarea regimului apei si aerului din sol

Suprafete mari de pajisti situate in zone depresionare la baza versantilor, in apropierea cursurilor de ape, lacurilor sau pe platouri montane, sunt afectate de excesul de umiditate din sol. Vegetatia in acest caz este fara valoare, speciile dominante sunt: pipirigul, rogozul, parul porcului, tarsa, piciorul cocosului, coada calului s.a.

Animalele intretinute la pasune pe aceasta categorie de terenuri consuma furaj fara valoare furajera. Frecvent se inregistreaza cazuri de imbolnaviri datorita agentilor patogeni favorizati de conditiile cu umiditate ridicata sau datorita prezentei plantelor toxice.

Corectarea excesului de umiditate se face cu multa atentie pe solurile superficiale, prin saparea de canale deschise pentru colectarea si evacuarea apei. Pe .solurile profunde, rezultate deosebite se obtin prin executarea drenajului subteran. 0 retea de drenaj subteran se realizeaza prin saparea de santuri in care se aseaza, intr-un strat filtrant, difente .materiale care au rolul .de a colecta si dirija apa (tuburi riflate din material plastic, tuburi de ceramica arsa, piatra, fascine) Deasupra tuburilor si stratului filtrant se pune pamant, fiind folosita intreaga suprafata de pajiste.

Drenajul tip 'cartita' se realizeaza cu un plug special care traseaza reteaua de drenuri absorbante in stratul argilos din sol (se recomanda la solurile grele) fara consum de alte materiale. Este foarte economic. Evacuarea apei se face prin santuri deschise.

Imbunatatirea regimului de nutritie

Aplicarea amendamentelor. Specialistii apreciaza ca in cazul solurilor acide, cu pH (H O) mai mic de 5,2 si cu un continut in aluminiu mobil mai mare de 10 mg/lOO g sol, este necesar a se adrninistra amendamente bogate in calciu. Calciul micsoreaza aciditatea solului, iar plantele vegeteaza corespunzator. Se imbunatateste compozitia floristica, creste comntinutul in calciu, fosfor si proteine din plante.

Corectarea aciditatii solului se face cu : piatra de var, var nestins, marna, reziduuri bogate in calciu de la fabricile de ingrasaminte si zahar.

In functie de rezultatele analizelor de sol, cantitatea de amendamente este de 6+10 t/ha si se administreaza prin imprastiere, de regula, toamna. Efectul este cu durata de 6+8 ani.

Fertilizarea. Administrarea ingrasamintelor organice si/sau minerale pe pajisti asigura cresterea fertilitatii solului, cu efect favorabil asupra vegetatiei si animalelor. Fertilizarea pajistilor este cea mai importanta lucrare de imbunatatire, productiile de furaj se dubleaza sau tripleaza.

Ingrasamintele sunt bogate in elemente nutritive, fiecare element avand importanta in sporirea productiei si/sau calitatii vegetatiei.

Azotul(N) este considerat "motorul" cresterii ierbii si a continutului in proteina. Plantele din pajisti transforma cel mai bine azotul mineral in substante nutritive. Gramineele(speciile care au frunza ingusta asemanatoare graului valorifica 60-70 % din cantitatea de ingrasamant. Azotul stimuleaza infratirea si otavirea gramineelor dupa pasunat sau cosit, creste consumabilitatea si digestibilitatea furajului. Leguminoasele beneficiaza de azotul atmosferic, fixat de catre bacteriile simbiotice aflata in nodozitatile radacinilor. Pajistile bogate in leguminoase vor fi fertilizate cu doze scazute de azot mineral sau organic. Un procent de leguminoase din pajisti fixeaza 2-4 kg N , anual.

Efectul azotului creste daca in sol acesta se gaseste intr-un raport optim cu elementele fosfor si potasiu.

Fosforul(P) stimuleaza inradacinarea plantelor, formarea florilor si semintelor, mareste rezistenta plantelor la inghet si boli. Fertilizarea cu fosfor stimuleaza extinderea leguminoaselor de pajisti.

Potasiul (K) mareste rezistenta plantelor la ingbet, influenteaza crestrea continutului in glucide si substante proteice din furaj. Potasiul mareste continutul de nectar la plantele melifere din pajisti.

In ultimii ani s-a pus in evldenta ca fertilizarea incorecta cu potasiu poate provoca aparitia tetaniei la anirnalele rumegatoare (in mod deosebit la vaci). Cresterea brusca a temperaturii primavara stimuleaza absorbtia potasiului in defavoarea magneziului, fenomen care poate provoca tetania.

Ingrasamintele sunt foarte bine valorificate de pajistile situate in etajul padurilor de foioase si molid. Eficienta scade treptat odata cu cresterea altitudinii. La peste 1600-1900 m altitudine, aplicarea ingrasamitelor este ineficienta, iar riscul poluarii este ridicat. I Pentru zona de munte se recornanda fertilizarea cu urrnatoarele cantitati de ingrasaminte (kg/ha substanta activa).

100-150 kg N

50 kg P O

50 kg K O

Azotul mineral este admininistrat anual, pnmavara si/sau fazial, in functie de modul de folosire, cate 50 kg N/ha dupa fiecare coasa sau ciclu de pasunat. Se recornanda fertilizarea pnmavara cu uree iar vara cu nitrocalcar sau azotat de amoniu.

Fosforul si potasiul pot fi administrate odata la doi ani. Se foloseste in aceasta situatie doza dubIa. (100 kg PzOs/ha si 100 kg K O/ha.

Fertilizarea cu ingrasaminte complexe, care cantin NP sau NPK, reprezinta avantajul ca pot fi administrate 2-3 elemente chimice deodata, inregistrandu-se economii cu munca si lucrarile mecanice.

Ingrasamintele organice. Sunt cele mai valoroase, accesibile si bogate in elemente nutritive. La fertilizarea pajistilor sunt folosite ingrasamintele:

- gunoiul de grajd;

- tulbureala de grajd (amestec de apa, urina si balegar);

- mustul de gunoi.

Continutul chimic, cantitatea, epoca de aplicare si efectul ingrasamintelor organice sunt prezentate in tabelul 3.

Pe pajistile slab fertile (exemplul cu parul porcului) se administreaza cantitati1e cele mai marl de ingrasaminte organice solide (60 t/ha).

Ingrasamintele organice influenteaza. pozitiv insusirile fizice, chimice si biologice ale solului, determina cresterea productiei si calitatii furajului.

Tabelul 3. Ingrasaminte organice folosite pe pajisti

Cercetarile din tara si strainatate au demonstrat ca fertilizarea organica, completata cu fertilizarea minerala, in mod deosebit cu fosfor, asigura productii superioare fata de sistemul de fertilizare unilateral, mineral san organic.

Fertilizarea prin tarlire. Tarlirea este un mijloc traditional, simplu si economic de fertilizare cu dejectii solide si lichide. Se realizeaza in perioada pasunatului, prin mutarea succesiva a tarcurilor in care se odihnesc animalele.

Pentru o fertilizare corecta prin tarlire este indicat sa se ia in considerare recomandarile prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4 . Fertilizarea prin tarlire

Tar1irea asigura: cresterea ferti1itatii solu1ui, imbunatatirea    compozitiei floristice (paru1 porcu1ui poate fi combatut in mare masura) si cresterea sigura a productiei de furaj.Mutarea periodica a tar1elor este ob1igatorie. Se evita imbolnavirea animalelor, extinderea buruienilor nitrofile(stevia, urzica, stirigoaia s.a.) si poluarea terenului sau apelor.

Suprainsamantarea

Aceasta lucrare este necesara in cazul pajisti1or degradate cu vegetatie rara, pe suprafetele decopertate ca urmare executarii 1ucrari1or de curatire (indeparrarea musuroaie1or, pietre1or sau a vegetatiei nevaloroase sau pe suprafetele erbicidate).

Suprainsamantarea presupune efectuarea succesiva a urmatoarelor lucrari:

- cositul sau"pasunatul in ras" cu o incarcare mare de animale. Poate fi folosit erbicidul ROUNDUP(5 l/ha) pentru distrugerea totala a vegetatiei nevaloroase.

supraansamantarea se face cu un amestec de specii valoroase recomandat zonei(tabelul 5). Cantitatea de samanta se reduce cu 25-50% fata de norma practicata la infiintarea pajistilor semanate.

Suprainsamantarea se poate realiza manual (in conditii de panta, suprafete mici sau lipsa unei dotari cu masini agricole) sau masina de tipulMCR 2,5(se asigura in paralel prelucrarea soluluji pe rand si suprainsamantarea).