Asolamentul agricol

Asolamentul agricol

1.1.Importanta

Notiunea si practica asolamentului, cu nucleul de baza care este rotatia culturilor pe un teren agricol, este destul de controversata din motive mai mult economice decat tehnologice. Sunt specialisti care minimalizeaza asolamentul, dar cercetarile intreprinse in multe tari confirma valentele acestuia, atestate inca din antichitate. Asolamentul nu si-a pierdut din actualitate, cu rol esential in combaterea monoculturii, a "oboselii" solului, prevenirii atacului de daunatori.

1.2. Notiuni

Asolamentul reprezinta amplasarea rationala a culturilor in timp si spatiu, pe sole sau tarlale, stabilite pe baza dezvoltarii actuale si in perspectiva a unei societati agricole. Asolamentul poate fi perceput si ca un sistem rational de amenajare a terenului si de lucrari ale solului, de aplicare a ingrasamintelor, in vederea cresterii fertilitatii si productiei agricole precum si asigurarii bazei furajere pentru dezvoltarea cresterii animalelor.

In dimensionarea si delimitarea unui asolament se tine seama de o serie de criterii cum ar fi :

limite obligate (naturale, construite, hotare),

relieful (panta, eroziunea).

schema hidrotehnica ( prezenta canalelor, conductelor de aductiunea apei),

forma si dimensionarea solelor ( unitate de cultura, unitate de exploatare, unitate de amenajare),

dimensionarea si specializarea exploatatiei agricole,

costurile productiei.

El presupune impartirea unei suprafete in parcele denumite s o l e , pe care plantele sunt repartizate si supuse rotatiei. Fiecare cultura poate ocupa intr-un an una sau mai multe sole sau numai o parte dintr-o sola. Sola ocupata cu doua culturi se numeste sola mixta, iar cea ocupata cu mai multe culturi, sola pestrita. Succesiunea culturilor in timp (pe sole) se numeste rotatia culturilor, iar timpul in cursul caruia fiecare cultura trece prin toate solele asolamentului durata rotatiei. In cazul in care o planta de cultura ramane sau se seamana doi sau mai multi ani pe aceeasi sol, fara a fi inlocuita prin alta in perioada respectiva, se numeste monocultura (de exemplu porumb dupa porumb).

Asolamentele pentru a fi cat mai eficiente, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

economice - sa asigure indeplinirea obiectivelor din planul de cultura, utilizand eficient sumele alocate;

tenico - organizatorice - sa prevada o folosire cat mai rationala si mai economica a resurselor materiale si umane;

agrobiologice - sa asigure sporirea fertilitatii solului si protectia culturilor.

Importanta asolamentului rezida din faptul ca rezolva, fara nici o cheltuiala suplimentara, numeroase probleme de ordin organizatoric, biologic, tehnic si economic.

Astfel,asolamentul contribuie la :

adoptarea unei structuri adecvate a culturilor. O structura optima este determinata de factorii sociali-economici si reprezinta procentul pe care il ocupa in asolament anumite plante de cultura, alternarea lor si introducerea plantelor amelioratoare (leguminoase) in rotatia culturilor.Toate acestea creaza posibilitatea valorificarii potentialului biologic al plantelor, concretizat prin productii ridicate la hectar precum si economisirea unor mari cantitati de ingrasaminte cu azot , pesticide si energie (30-35 %);

inlatura fenomenul de "oboseala a solului" adica scaderea treptata a fertlitatii lui , datorata unor multiple cauze de natura chimica, biochimica sau biologica. Unii cercetatori explica fenomenul pe seama inmultirii unor bacterii sau ciuperci proprii anumitor culturi si a caror toxine secretate in sol stanjenesc cultivarea altor plante. Fenomenul in sine, prezinta aspecte foarte complexe, unele inca insuficient elucidate;

contribuie la combaterea buruienilor, a bolilor si a daunatorilor. Din multitudinea posibilitatilor de combatere, asolamentul se remarca prin controlul gradului de imburuienare al culturilor sub pragul economic de daunare, fara a necesita investitii suplimentare.Asolamentele multianuale,cu rotatii bine chibzuite, reduc sau elimina fondul biologic de buruieni, nefiind necesara interventia cu erbicide pentru combaterea lor. (Al.Salontai,1994);

contribuie la utilizarea judicioasa a ingrasamintelor sub aspectul efectului direct si prelungit;

ofera posibilitatea aplicarii unor sisteme rationale de lucrare a solului si de exploatare rentabila a tractoarelor si masinile agricole.

1.3.Clasificarea asolamentelor

Se face tinand cont de diferite criterii ca :

numarul de sole care compun asolamentul,

numarul de ani ai rotatiei ,

ponderea si importanta economica a culturilor,

suprafetele ocupate de anumite plante sau grupe de plante ,

scopul pentru care au fost organizate, s.a.

Astfel, se deosebesc urmatoarele tipuri de asolamente:

Asolamentul de camp: asolamentul care include principalele culturi agricole (cereale, leguminoase, plante tehnice ) si care, in raport cu numarul solelor care il compun, poate fi scurt (cu 3-5 sole), mijlociu (cu 6-8 sole) si lung (cuprinzand peste 8 sole ) . In functie de numarul de sole si numarul de ani ,asolamentele pot fi de 2 ani ,de 3 ani, de 4, 5 sau 6 ani.

Asolamentul furajer : are rolul de a satisface nevoile fermelor cu furaje variate si de buna caliatate.Acestea se plaseaza de regula pe terenurile ocupate cu pasuni si fanete, dar si pe ternurile arabile din apropierea fermelor de animale. Specificul acestui asolament este faptul ca suprafata sa este ocupata cu plante de nutret : pentru masa verde, pentru fan, pentru boabe (concentrate ). Rolul asolamentului furajer este nu numai acela de a produce furaje ci si de a imbunatati fertilitatea solului prin cultivarea plantelor perene.

Asolamentul special : se organizeaza pentru anumite culturi, pentru anumite conditii speciale.Cele mai importante sunt: asolamentele agricole irigate, asolamentele legumicole, asolamentele de peiniera, asolamentele din orezarii,etc.

Asolamentul mixt : se organizeaza pentru a rezolva probleme variate prin introducerea unui singur asolament cu destinatii multiple. Acest asolament imbina componentele a doua sau mai multor tipuri de asolamente : cuprinde atat plantele de camp, cat si plantele de nutret si legume si pot fi denumite de camp furajer, furajer de camp, furajer-legumicol, de camp-furajer - legumicol, primul termen indicand proportia mai mare a unor plante.

Asolamentul se constituie ca o componenta de baza a agriculturii ecologice .

El are un efect benefic, contribuind la depoluarea solului si sporirea fertilitatii acestuia.