TEHNOLOGIA PRODUCERII DE SAMANTA LA GRAU

TEHNOLOGIA PRODUCERII DE SAMANTA LA GRAU

Tehnologia culturii graului destinat producerii de samanta se bazeaza pe tehnologia culturii obisnuite, avand insa o serie de particularitati, si anume:

1. AMPLASAREA CULTURII

La amplasarea loturilor semincere de grau se are in vedere alegerea terenului si asigurarea spatiilor de izolare.

Alegerea terenului. Pentru loturile semincere destinate producerii semintelor din toate categoriile biologice, se aleg sole plane sau in pante usoare, neerodate, cu fertilitate ridicata, curate de buruieni, fara exces de umiditate, ferite de inundatii si acolo unde exista posibilitati in conditii de irigare.

Izolarea. Pentru a se evita orice impurificare biologica, ca urmare a incrucisarilor libere intre diferite soiuri de grau, care poate avea loc si la grau, desi este o planta autogama, si pentru evitarea amestecurilor mecanice, care pot avea loc de obicei la insamantare sau recoltare, este obligatorie asigurarea unor spatii de izolare si anume:

- pentru graul comun, loturile semincere se izoleaza la minimum 4 m atat intre categoriile biologice ale aceluiasi soi sau intre diferitele soiuri de grau comun, cat si intre acestea si alte specii de cereale paioase.

- pentru graul tare, loturile semincere se izoleaza la minimum 4 m intre categoriile biologice ale aceluiasi soi si alte specii paioase si la 100 m fata de alte soiuri de grau durum si fata de graul comun.

La societatea noastra, terenul pe care s-a cultivat graul a fost corespunzator, iar spatiile de izolare au fost respectate.

ROTATIA

In scopul prevenirii impurificarilor determinate de cresterea samulastrei, a raspandirii bolilor si daunatorilor specifici culturii graului, pentru a nu favoriza inmultirea buruienilor si pentru imbunatatirea insusirilor fizice ale solului, conditii care influenteaza favorabil atat productia cat si calitatea semintelor, loturile semincere de grau trebuie incadrate intr-o anumita rotatie a culturilor.

La loturile semincere de grau, rotatia dupa aceeasi specie sau alte paioase trebuie sa fie de minimum 2 ani.

De remarcat, ca pentru grau, o boala pagubitoare este malura pitica, boala care se perpetueaza prin infectia existenta in sol si prin semintele infectate. Pentru prevenirea raspandirii acestei boli se recomanda ca acolo unde au fost semnalate atacuri puternice sa nu fie amplasate loturi semincere cu grau.

La noi rotatia a fost asigurata, pe aceste sole graul a fost cultivat in urma cu 3 ani.

PLANTELE PREMERGATOARE

Obtinerea de seminte cu insusiri biologice si cu valoare culturala ridicata, in cantitati sporite este strans legata de amplasarea loturilor semincere dupa cele mai bune plante premergatoare.

Pentru graul de toamna se au in vedere culturile care parasesc devreme terenurile, pentru a avea posibilitatea executarii tuturor lucrarilor de baza a solului in cele mai bune conditii, astfel ca sa se poate efectua semanatul de calitate si in epoca optima.

Plantele premergatoare indicate sunt: leguminoasele pentru boabe (mazare, fasole, naut, soia - soiuri timpurii si semitimpurii), leguminoasele perene destelenite si lucrate timpuriu (lucerna, trifoi, sparceta, ghizdei), leguminoasele furajere anuale (mazare, mazariche, borceag), in si rapita.

Pentru graul de primavara in afara de plantele premergatoare mentionate pot fi si alte culturi recoltate mai tarziu (floarea soarelui, sfecla de zahar si furajera, porumb, cartofi, soia) in conditiile in care aratura de toamna se face de buna calitate si nu mai tarziu de sfarsitul lunii octombrie.

La societatea noastra graul Dropia a fost semanat dupa soia.

4. LUCRARILE SOLULUI

Lucrarile solului se fac in functie de recoltarea plantelor premergatoare, de tipul de sol si de rezerva de apa din sol. Pentru a se evita pierderea apei din sol si pentru a se face lucrari de calitate, aratura trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Pe solurile mijlocii si grele adancimea araturii va fi de 20-25 cm, iar pe solurile usoare de 20-22 cm. Aratura se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata. Pentru a mentine umiditatea in sol, concomitent cu executarea araturii se va face o lucrare cu discul in agregat cu grapa.

Pe terenurile in panta, aratura de baza se va efectua pe curbele de nivele, utilizand tractorul pe senile si plugul reversibil, in agregat cu grapa.

Intre lucrarile de baza si pregatirea patului germinativ, terenul va fi mentinut curat de buruieni, prin lucrarile cu discul in agregat cu grapa.

Pe terenurile usoare, aratura poate fi inlocuita cu o lucrare executata, prin doua treceri cu discul greu in agregat cu grapa la adancimea de 15 cm.

Acolo unde este cazul, trebuie facuta nivelarea terenului.

Pentru graul de primavara, se fac aceleasi lucrari ale solului, dar ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se face primavara cat mai devreme.

FERTILIZAREA

Aplicarea rationala a ingrasamintelor, atat in privinta sortimentului, dozelor optime, perioadei de aplicare cat si a uniformitatii distribuirii asigura realizarea unor productii superioare de samanta, cantitativ si calitativ.

In stabilirea dozelor optime de ingrasaminte chimice, se va avea in vedere tipul de sol si gradul de fertilitate a acestuia, planta premergatoare, cerintele biologice ale soiului cultivat, cat si conditiile de cultura irigat sau neirigat.

Pentru a avea o situatie exacta a starii de fertilitate a solelor pe care se organizeaza loturi semincere de grau, vor trebui facute cartari agrochimice, care sa stea la baza diferentierii tipului si dozelor de ingrasaminte.

Ingrasamintele cu fosfor. Fertilizarea cu fosfor se face in functie de continutul solului in P₂O₅ mobil asa cum se prezinta in tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Ingrasamintele cu fosfor se administreaza integral sub aratura de baza. Daca nu s-au aplicat sub aratura de baza, se vor aplica sub forma de ingrasaminte complexe de tipul 0,5 - 1,0 sau 0,5 - 1,5, sub disc la pregatirea patului germinativ.

Ingrasamintele cu potasiu sunt eficiente la grau cand continutul solului in potasiu mobil este sub 15 mg K₂O/100 g sol. In acest caz se aplica vara sau toamna sub aratura de baza (dar nuimpreuna cu ingrasamintele cu fosfor deoarece sunt incompatibile) in dozele prezentate in tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Amendamentele calcaroase se aplica pe solurile acide, brune puternic podzolite, podzoluri si smolnite cu pH sub 5,8 si gradul de saturatie in baze sub 75 %, sub aratura de baza, in doze de 5 t/ha CaCO₃, la intervale de 6-8 ani.

ingrasamintele cu azot se aplica in functie de planta premergatoare, tipul de sol, aprovizionarea cu apa din precipitatii sau irigare, asa cum se prezinta in tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

Pentru fiecare tona de gunoi de grajd aplicat plantei premergatoare, doza optima se reduce cu cate 1 kg azot, fosfor si potasiu substanta activa.

Pentru graul de toamna, ingrasamintele cu azot se aplica fractionat, de regula in doua faze, la sfarsitul iernii, cand se aplica cea 1/2 din doza totala, iar restul dozei in perioada de aparitie al primului internod al tulpinii. Cu eficienta mai buna, atat asupra productiei de samanta cat si a calitatii acesteia, este fractionarea dozei de azot, care urmeaza sa fie data in primavara (la aparitia primului internod al tulpinii) in doua jumatati, din care una se aplica in perioada de aparitie a primului internod al tulpinii, iar cealalta jumatate in faza de impaiere - burduf.

Administrarea azotului sub forma de uree, se va face cand temperatura aerului este sub 10°C pentru evitarea pierderilor prin volatilizare.

Ingrasamintele organice, se aplica la culturile premergatoare in cantitate de 30-40 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea acestuia se face in cursul verii sau toamnei si se incorporeaza imediat in sol odata cu efectuarea araturii de baza.

La Ferma Macesu de Sus, suprafata cultivata cu grau de samanta a fost fertilizata cu fosfor 80 kg/ha s.a. si azot 100 kg/ha s.a.

SEMANATUL

La semanatul loturilor semincere de grau, trebuie riguros respectate recomandarile privind epoca optima, cantitatea de samanta, adancimea de semanat, uniformitatea incorporarii semintelor in sol, intrucat de calitatea semanatului depinde in mare masura nivelul productiei si calitatea semintelor.

Epoca optima de semanat pentru graul de toamna este in zona I de cultura (sud-est, sud, sud-vest si vestul tarii) intre 1-10 octombrie, iar in zonele a Ii-a si a III-a de cultura (Moldova, zona colinara din Muntenia, Oltenia si Transilvania) intre 20 septembrie-1 octombrie, date de la care se asigura realizarea sumei temperaturilor necesare (400-600 grade termice) pentru dezvoltarea normala a plantelor pana la aparitia ingheturilor.

In cadrul acestor termene, soiurile de grau cu capacitate mai redusa de infratire se seamana in prima parte a epocii optime, iar soiurile de grau cu o capacitate buna de infratire se seamana pe parcursul intregii epoci optime.

Incadrarea semanatului loturilor semincere de grau in epoca optima, asigura rasarirea rapida si uniforma a plantelor, o crestere si dezvoltare corespunzatoare a acestora si o buna pregatire pentru iernare.

Insamantarea mai timpurie determina dezvoltarea prea puternica a plantelor pana la venirea ingheturilor, ceea ce determina o reducere a rezistentei plantelor la conditiile nefavorabile de mediu din cursul iernii. Semanatul mai timpuriu favorizeaza de asemenea dezvoltarea unor boli cum sunt virozele, vehicule de afide pe culturile care rasar in sudul tarii inainte de 1 octombrie cu efecte negative asupra dezvoltarii ulterioare a plantelor atacate, ceea ce in final contribuie la diminuarea productiei de samanta si a calitatii acesteia.

Intarzierea semanatului determina dezvoltarea incompleta a plantelor, diminuarea infratitului, slabirea rezistentei acestora la iernat, efecte cu consecinte negative asupra productiei si calitatii semintelor.

Pentru graul de primavara, epoca optima de semanat este primavara cat mai devreme posibil, nu mai tarziu de 15 martie.

La societatea noastra semanatul graului s-a facut in perioada 1-10 octombrie.

Modul de semanat. Loturile semincere de grau Baza (elita) si Certificata 1 (inmultirea I) se insamanteaza la distanta de 6-8 cm intre randuri, iar Prebaza (superelita) la distanta de 10 cm.

Pentru evitarea distrugerii plantelor prin trecerile repetate cu mijloace mecanice terestre, in cursul perioadei de vegetatie, in vederea efectuarii diferitelor lucrari prevazute in tehnologia de producere a semintelor (fertilizari faziale, erbicidare, tratament pentru combaterea bolilor si daunatorilor, efectuarea lucrarilor de purificare biologica, lucrari care totalizeaza 8-10 treceri) se recomanda ca in loturile semincere pentru grau, sa se realizeze la semanat culoare, pe urma pneurilor tractoarelor, in functie de latimea de lucru a agregatelor folosite pentru efectuarea tratamentelor (1 x 12 m, 1 x 16 m).

Existenta acestor carari nu diminueaza productia la unitatea de suprafata, intrucat plantele de grau de pe randurile invecinate acestora au capacitatea de a recupera din productie printr-o infratire mai buna si o dezvoltare mai accentuata a numarului de frati fertili, a spicelor, a numarului de boabe in spic si a greutatii boabelor.

Acest mod de semanat are insa avantajul ca nu se distruge prin calcare un numar considerabil de plante, mai ales cand unele tratamente se fac in perioada de inspicare si dupa aceasta perioada, cum este cazul la cele doua combateri a plosnitelor cerealelor, precum si la cele cateva treceri prin lan pentru efectuarea lucrarii de purificare biologica, evitand calcarea plantelor de catre oamenii care executa aceste lucrari.

Norma optima de samanta, care trebuie asigurata la insamantarea loturilor semincere de grau, are o mare importanta in realizarea unor productii superioare. Pentru graul de toamna se foloseste o norma de 200-250 kg samanta/ha in toate zonele tarii, atat la irigat cat si la neirigat, ceea ce corespunde cu 500-600 boabe germinabile/m².

Pentru cresterea coeficientului de inmultire al semintelor la unele soiuri noi de grau, in vederea generalizarii rapide in productie a acestora, pot fi utilizate de catre unitatile agricole care au sarcini in acest sens, norme mai reduse de seminte si anume, 100-120 kg/ha, respectiv 250-300 b.g./m².

Pentru calcularea normei de samanta la hectar s-a folosit relatia:

C = D x MMB kg/ha

P x G

C    = norma de samanta la hectar (kg)

D    = densitatea plantelor care trebuie realizata (b.g./m²)

MMB - masa a o mie boabe

P    = puritatea fizica (%)

G    = germinatia (%)

Adancimea de semanat, se stabileste in functie de tipul si textura solului, aprovizionarea cu apa la semanat, zona ecologica si soiul cultivat.

In general se recomanda adancimea de semanat de 4-6 cm in cadrul careia se insamanteaza la limita minima pe solurile grele si mijlocii, in araturi asezate, iar la limita superioara de adancime pe soluri usoare si mijlocii, in conditii cand stratul superficial este uscat si afanat.

Adancimea de semanat recomandata permite o rasarire rapida si uniforma, dezvoltarea mai viguroasa a plantelor, formarea nodului de infratire la adancimea corespunzatoare, ceea ce va contribui la o buna rezistenta la ger a plantelor.

7. COMBATEREA BURUIENILOR

In lupta impotriva buruienilor trebuie actionat prin masuri integrate ca: rotatia rationala a culturilor, lucrari corespunzatoare ale solului pentru intretinerea curata de buruieni a solelor pana la insamantare, asigurarea conditiilor necesare pentru realizarea unor culturi semincere bine incheiate si dezvoltate.

Combaterea chimica a buruienilor. Alaturi de masurile mentionate, combaterea chimica a buruienilor prin folosirea erbicidelor are o mare eficacitate. Tipul si dozele de erbicide care se aplica se aleg in functie de speciile de buruieni existente in cultura semincera si de gradul de imburuienare.

Buruienile dicotiledonate, sensibile la 2,4 D ca: Raphanus raphanistrum (ridichea salbatica), Sinapis arvensis (mustarul), Chenopodium album (caprita), Cirsium sp. (palamida), Centaurea cyanus (albastrita), Athiplex sp. (loboda), Rubus caesius (murul) etc. se combat cu erbicidul Sare DMA in doza de 1,5-2,5 l/ha sau Dicotex 40 in doze de 2-4 l/ha care se aplica primavara, cand plantele de grau sunt in faza de infratire si pana la formarea primului internod, cand temperatura este de cel putin 14-15°C, iar buruienile sunt in faza de rozeta.

Buruienile rezistente la erbicidele pe baza de 2,4 D ca: Polygonum sp. (hrisca salbatica), Galium aparine (truita), Agrostemma githago (neghina), Matricaria inodora si Matricaria chamomilla (musetel), Papaver rhoeas (macul) se combat cu erbicidul Icedin forte, in doze de 2 l/ha, care se aplica primavara in faza de infratire - aparitia primului internod la o temperatura a aerului de 8-10°C.

Buruienile din culturile semincere de grau amplasate pe sole suprainsamantate cu leguminoase (trifoi, ghizdei) se combat cu erbicidul Acetadin 36 CE in doza de 4,5-6 l/ha, care se aplica primavara, fie inainte de insamantarea leguminoaselor, fie cand acestea au 3-4 frunze, iar plantele de grau sunt in faza de infratire pana la aparitia primului internod.

Buruiana Avena fatua - ovazul salbatic (Odosul) se combate cu erbicidul Avadex 3B W in doza de 5-6 l/ha aplicat la pregatirea patului germinativ, iar celelalte buruieni se combat prin utilizarea erbicidelor si modului de aplicare mentionat.

Se recomanda totusi ca pe solele infestate cu aceasta buruiana sa nu se amplaseze loturi semincere de grau.

Buruiana Apera spica venti - iarba vantului, se combate cu erbicidul Granarg, in doza de 3-4 l/ha, aplicat toamna sau primavara devreme, urmand ca buruienile sensibile sau rezistente la 2,4 D sa fie combatute dupa procedeul mentionat.

Se recomanda insa ca pe solele infestate cu buruiana Apera spica venti sa nu fie amplasate loturi semincere de grau.

Eficacitatea erbicidelor in combaterea buruienilor este strans legata de respectarea epocii optime de aplicare, de dozele recomandate si uniformitatea distribuirii acestora.

Plivi tul manual al buruienilor din loturile semincere de grau trebuie aplicat dupa caz, in solele in care densitatea buruienilor este redusa si nu mai este necesar sa se faca combaterea chimica precum si pe solele erbicidate dar unde au mai ramas buruieni rezistente sau tolerante la erbicide.

Lotul semincer de grau de la Ferma Macesu de Sus nu a prezentat un grad mare de imburuienare, pentru erbicidare fiind folosit erbicidul Oltisan extra in doza de 1 l/ha.

8. COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Trebuie mentionat ca in cazul bolilor si daunatorilor ca si in cazul buruienilor, in prevenirea sau diminuarea actiunii nefavorabile a cestora de mare eficacitate este lupta integrata in cadrul careia masurile agrotehnice ca: rotatia rationala a culturilor, lucrarile corecte ale solului, semanatul la epoca optima, fertilizarea echilibrata, combaterea buruienilor etc., au un rol foarte important, deoarece diminueaza considerabil posibilitatile de dezvoltare si proliferare a bolilor si daunatorilor. Alaturi de mijloacele mentionate sunt folosite cu mare eficacitate masurile de combatere chimica a bolilor si daunatorilor, atat prin tratarea semintelor cat si prin tratamentele din timpul vegetatiei, cand este cazul.

Combaterea bolilor si daunatorilor prin tratarea semintelor.

Bolile provocate de Tilletia sp. - malura comuna si de Fusarium sp. - fusarioza, la grau, se previn prin tratarea semintelor cu Criptodin in doza de 1,0-1,5 kg/t de samanta sau cu insectofungicidul FB 7 in doza de 2,5 kg/t de samanta, care combate pe langa bolile mentionate, atat larvele de Zabrus gibus -gandacul ghebos si Agriotis sp. - viermele sarma, cat si mustele cerealelor (Mayetiola destructor - musca de Hessa, Oscinella frit -musca suedeza, Phorbia securis - musca cenusie).

Tratarea semintelor se face inainte de semanat.

Combaterea bolilor foliare si ale spicului, combaterea daunatorilor in perioada de vegetatie.

Loturile semincere de grau se trateaza obligatoriu, in cazul ca apar in cursul vegetatiei boli si daunatori la intensitati care pot determina pierderi de productie si deprecia calitatea semintelor.

Bolile foliare cum sunt: Erysiphe graminis (fainarea), Septoria nodorum (septorioza), Fusarium sp. (fusarioza), Puccinia graminis (rugina neagra), Puccinia recondita (rugina bruna), Puccinia striiformis (rugina galbena), se combat prin aplicarea a 1-2 tratamente dupa caz, cu unul din urmatoarele produse sau cu produse similare: Metoben + Mancozeb in doza de 0,6 l/ha + 2,0 kg/ha, Sulf muiabil 8 kg/ha, Tilt 0,5 l/ha sau Fademorf 2-2,5 l/ha dizolvate in 300 1 apa/ha.

Primul tratament se face in faza de formare al celui de-al doilea nod, iar urmatorul in faza de inspicare.

Plosnitele cerealelor (Eurygaster sp si Aelia sp.) se combat prin aplicarea a doua tratamente, primul pentru adulti cand densitatea acestora este de peste 5 exemplare/m², iar al doilea impotriva larvelor, care se aplica obligatoriu indiferent de densitatea acestora.

Combaterea se face cu unul din produsele : Onefon in doza de 1,2 l/ha, Clorofos 80 in doza de 1,2 l/ha sau Sinoratox 3,5 in doza de 3,5 l/ha.

Tratamentele se fac cu avionul sau terestru la avertizare.

Gandacul ghebos (Zabrus gibus) se combate cu produsul Lindatox 3 in doza de 25-30 kg/ha prin prafuire la aparitia simptomelor de atac.

Viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginala) se combate prin stropire la avertizare, cu unul din produsele Sinoratox 35 in doza de 3,5 l/ha sau Fastac in doza de 0,3 kg/ha.

Ca si in alte cazuri si pentru combaterea bolilor si daunatorilor, in vederea obtinerii unei eficiente maxime a acestora, trebuie respectate cu strictete recomandarile privind produsele, dozele, epocile optime, uniformitatea aplicarii acestor tratamente.

La societatea noastra s-au facut tratamente pentru combaterea bolilor foliare folosind substanta Tilt in doza de 0,5 l/ha.

9. PURIFICAREA BIOLOGICA

Purificarea biologica este o lucrare speciala careia trebuie sa i se acorde cea mai mare atentie, deoarece prin efectuarea corecta a acesteia se asigura valoarea biologica corespunzatoare a semintelor. Purificarea biologica consta in eliminarea din lotul semincer cultivat cu un anumit soi, a plantelor din alte soiuri de grau, precum si a celor din alte specii de cereale paioase si a buruienilor greu separabile care nu au fost distruse prin erbicidare. De obicei purificarile biologice se fac in doua epoci: prima imediat dupa inspicare. iar cea de-a doua la intrarea lanului in faza de coacere in parga.

Cu ocazia purificarilor biologice, plantele straine soiului se smulg in intregime lasandu-se pe sol la prima trecere cand semintele nu sunt inca formate, smulgandu-se in intregime, aducandu-se si scotandu-se din lan la cea de-a doua lucrare de purificare, deoarece in aceasta faza, semintele ajungand la maturitatea fiziologica au capacitatea de a germina si de a impurifica soiul de baza.

Din soiurile aristate de grau, se elimina plantele cu spice nearistate, iar din soiurile nearistate se elimina plantele cu spice aristate. In cazul tuturor soiurilor, prin lucrarile de purificare biologica se mai elimina din cadrul acestora, cele cu spice de alte culori si forme distincte, deosebite fata de cele ale soiului de baza, plantele distinct mai inalte, precum si plantele altor specii decereale paioase. Cu ocazia efectuarii lucrarilor de purificare se elimina intreaga planta straina, nu numai spicele de la nivelul superior, in caz contrar raman spicele de la fratii care impurifica soiul de baza.

Lucrarile de purificare se fac astfel incat sa se asigure puritatea biologica in lan prevazuta in normele de certificare a culturilor semincere.

La lotul semincer de grau cu soiul Dropia, s-au facut trei purificari biologice, pentru ca au fost prezente si plante cu spice nearistate care apartineau altor soiuri, altele decat soiul cultivat. Nu au fost prezente plante din alte specii de cereale paioase si nici din alte plante de cultura.

In urma determinarii puritatii varietale, lotul semincer de grau a avut puritate biologica corespunzatoare pentru categoria biologica Certificata CI.

10. IRIGAREA

In vederea obtinerii unor productii mari si sigure de samanta, cu indici calitativi superiori se recomanda ca loturile semincere de grau sa fie amplasate pe cat posibil in perimetre irigate.

In astfel de conditii, cand terenul nu poate fi pregatit corespunzator din cauza secetei, irigarea se face inaintea lucrarilor de baza ale solului, cu norma de 300-450 m³/ha apa. Pentru a realiza o rasarire rapida si uniforma a culturii, imediat dupa semanat se aplica o udare cu norma de 300-450 m³/ha apa,

In conditiile unor secete prelungite sau pe solurile usoare, irigarea pentru rasarire se repeta dupa 8-10 zile, cand se uda cu o norma de 300-400 m³/ha apa.

In primavara se urmareste umiditatea din sol si se aplica udari ori de cate ori rezerva de umiditate scade sub 50 % cu norme necesare pentru a aduce rezerva de apa in perioada pana la inspicare. pe adancimea de 0-80 cm la nivelul superior plafonului de 50 % din intervalul umiditatii active (I.U.A.).

11. RECOLTAREA

Modul de recoltare al loturilor semincere de grau prezinta o importanta deosebita pentru evitarea pierderilor si asigurarea calitatii semintelor. Momentul optim de recoltare este in faza de maturitate deplina cand semintele ajung la umiditatea de pastrare, respectiv 14-15 %. Pentru recoltare se folosesc cele mai bune combine reglate corespunzator, atat pentru evitarea pierderilor cat si a vatamarii semintelor.

In acest scop se iau urmatoarele masuri:

curatirea perfecta a combinelor de alte seminte, ori de cate ori se trece de la recoltarea unui soi al aceleiasi specii la alt soi, de la o specie la alta sau chiar de la o categorie biologica la alta;

reglarea combinelor ori de cate ori este necesar atat pentru a preveni pierderile de seminte si traumatizarea acestora, cat si pentru o curatire mai buna a masei de seminte de corpuri straine;

- asigurarea mijloacelor de transport etanse, curate de alte seminte.

12. USCAREA, CONDITIONAREA SI PASTRAREA SEMINTELOR

Calitatea semintelor de grau, sub aspectul puritatii fizice, a germinatiei si a vigorii, este determinata in foarte mare masura de modul in care se efectueaza uscarea, conditionarea si pastrarea acestora.

Uscarea. Samanta de grau recoltata cu umiditate mai mare de 14 % trebuie uscata imediat, intrucat orice intarziere, contribuie la reducerea germinatiei si vigorii semintelor. Uscarea se poate face in instalatii speciale, prin folosirea aerului cald sau aeratiei naturale prin lopatare.

La uscarea in instalatii industriale se vor lua masuri de curatire perfecta a acestora de alte seminte, precum si de respectarea regimului termic de uscare , deoarece folosirea unor temperaturi de peste 45°C afecteaza viabilitatea embrionului semintelor, iar sub acest nivel ritmul de uscare se reduce.

In cazul uscarii prin lopatare. semintele se depoziteaza in vrac, in soproane deschise sau in magazii curate si dezinfectate in straturi de 50-60 cm. Imediat dupa depozitare se incepe lopatatul, prin vanturarea semintelor la o inaltime si dispersare cat mai mare a acestora, lucrare care se continua permanent pana cand umiditatea semintelor ajunge la nivelul de 14 %.

Conditionarea semintelor se face in instalatii speciale sau cu selectoarele din dotarea unitatilor producatoare de seminte.

Pentru a se obtine seminte de calitate, cu indici biologici si ai valorii culturale prevazuti in STAS se va avea in vedere ca instalatiile si selectoarele sa fie bine curatite de alte seminte, sa fie etanse, sa nu produca vatamarea semintelor si sa fie echipate cu sitele si cilindrii corespunzatori pentru semintele de grau.

Dupa conditionare, semintele se ambaleaza in saci noi si se eticheteaza cu etichete duble, astfel ca o parte a etichetei sa fie in afara, iar alta in interiorul sacului. Pe etichete se inscriu: unitatea producatoare si cea prelucratoare, specia, soiul, categoria biologica, anul productiei, cantitatea neta de samanta, numarul lotului si specificarea daca samanta este tratata sau nu. Sacii se stivuiesc in loturi de 20 tone.

Pastrarea semintelor. Conditiile de pastrare a semintelor trebuie sa fie corespunzatoare pentru asigurarea puritatii varietale si valorii culturale, de aceea spatiile de depozitare trebuie sa fie curate, uscate, dezinfectate si deratizate. In cazul ca pe parcursul pastrarii apar insecte sau animale de magazie, vor fi luate imediat masuri pentru combaterea acestora.