Gospodaria orasului Ticleni

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

Gospodaria orasului Ticleni

Localizare

Orasul Ticleni este situat pe valea paraului Cioiana, inconjurat de dealurile subcarpatice dintre Jiu si Gilort, in partea de nord, si cele ale Podisului Getic, in partea de sud a asezarii. Din punct de vedere geografic, localitatea Ticleni se afla in partea de sud-vest a Romaniei si apartine regiunii colinare Oltenia.

Se poate spune ca orasul Ticleni este situat la jumatatea distantei dintre Jiu si Gilort, intr-o zona de interferenta culturala. Orasul Ticleni de azi este compus din vechile sate: Ticleni, Tunsi si Rasina, ultimul cuprinzand si catunul Gura Lumezii, in prezent fiind considerate cartiere, fiecare cu propria istorie. Orasul Ticleni are o suprafata totala de 7894 ha si o populatie de 5280 locuitori.

Orasul Ticleni este situat de-a lungul DNJ 675, intersectat in centru localitatii de DNJ 674A si suntem la 5 km de DE 79. Distante: 23 km pana la vama Tg-Jiu; Tg-Jiu - 23 km; Tg-Carbunesti - 15 km; aeroport: 82 km Craiova; autostrada: 170 km - Pitesti.

Istoria localitatii Ticleni coboara in timp, cu multe milenii. Dovada sunt fosilele si maxilarele pietrificate de mamut si alte animale preistorice, descoperite pe Valea Morii si Valea Cioienii. Fragmentele de ceramica, uneltele de piatra cioplita, gasite pe aceste locuri atesta, fara tagada, prezenta omului primitiv, care practica meserii ca: olaritul, torsul, tesutul, prelucrarea lemnului. Despre vechimea vietii omului pe aceste meleaguri sta dovada si situl 30 A 039 - oras Ticleni, fortificatie din epoca geto-dacica.

Cel mai vechi document scris, despre orasul Ticleni, dateaza de la 17 septembrie 1612, emis in cetatea Targovistei in care sunt mentionate hotarele satului Tunsi, iar in alt document din 1779 se specifica si numele unor mosii.

Clima din aceasta zona este temperat continentala cu usoare influente meditarienene dovada smochinul, liliacul, iedera, carpenul de padure, jderul, broasca testoasa de uscat si stejarii seculari prezenti.

Fauna din aceste imprejurimi este compusa doar din cateva exemplare de ciute, iepuri, mistreti si fazani; care au reusit sa supravietuiasca defrsarilor, braconajului si schimbului de temperatura.

Vegetatia este formata in mare parte din foioase, dar se gasesc si conifere.

Activitatile specifice zonei sunt:

-Extractia petrolului si a gazelor naturale

-Apicultura

-Moraritul si panificatie

-Agricultura si cresterea animalelor (cu frecventa mai redusa)

In prezent obiectivele turistice din aceasta zona s-au dezvoltat foarte mult dovada fiind urmatoarele atractii si obiective turistice:

-lacasuri vechi de cult;

-fortificatie geto-dacica "La Cetate"

-3 lacuri populate cu pesti

-hotel, restaurant, piscina, spatii de agrement "Padurea Tunsi"

-Baile Ticleni in trecut renumit in tara acum fiind intr-un stadiu de reabilitare si modernizare (investitiile actuale ridicandu-se in jurul sumei de 2 mil. Euro).

Actualmente printre putinile animale care se gasesc in gospodariile ticlenarilor se numara: calul, vaca, oaia, capra, iepurele, cainile, pisica si pasarile.

Hrana animalelor este procurata de fiecare familie in parte de pe parcela proprie si este depozita dupa caz :

-fanul,cocenii,lucerna si paiele pot fi depozitate in soproane pentru a fi ferite de ploaie sau in mod mai traditional in claie;

-dupa ce au fost recoltati stuletii de porumb,sunt obtinuti cocenii(una din principalele surse de hrana) care se taie,se aduna si se asaza in tote.Ulterior acestia sunt adusi in gospodaria proprie,fiind asezati intr-o anumita ordine pe un schelet de lemn,formand astfel o depozitare numita sura de coceni.   

Adaparea animalelor atunci cand sunt in camp se face cu galeata(atunci cand sunt mai aproape de gospodarie)sau direct din parau.Iar atunci cand sunt aduse acasa,animalele sunt adapate din valau sau jgheab care este confectionat de fiecare gospodar dupa posibilitatea lui(din lemn,fier,cauciuc,etc.).Jgheaburile sunt alimentate cu apa din fantanile proprii.

Adapostirea animalelor(cai,vaci) se face in tarcuri pe timpul zilei, si in grajduri si cotete pe timpul noptii,acestea fiind construite dupa posibilitati din lemn,boltari,caramida.Hrana animalelor din timpul noptii este lasata in iesle.

Curatarea adaposturilor se face de catre fiecare membru al familiei cu ajutorul uneltelor casnice(furca,lopata,roaba,sapa.galeata,matura).

In prezent in gospodariile ticlenare,vacile se gasesc intr-un numar redus fata de anii precedenti(aproximativ 150 de capete).Datorita faptului ca anumite persoane vor sa aiba produse din gospodaria proprie,pastrand astfel si traditia cosuma produse obtinute de la vaci(lapte,branza,unt,iaurt,smantana,etc.).

Primavara,vara si toamna atat cat timpul permite,vacile sunt scoase la pasunat pe pasunile proprii de catre membrii familiei,iar pe timp de iarna ele stabuleaza in grajd,fiind hranite cu furaje nutritive suculente(fan,lucerna,paie,coceni) si furaje uscate precum taritele si alte concentrate.

Mulgerea se face manual de 2 ori pe zi,dand aproximativ 20 litri de lapte pe zi.Reproducerea se face atat pe cale naturala cu ajutorul taurului comunal cat si prin monta artificiala cu ajutorul medicului veterinar.

Majoritatea bovinelor intalnite in gospodariile ticlenare sunt hibrizi ale raselor autohtone(Bruna,Baltata romaneasca cu negru) dar se intalnesc si rase pure precum Holstein Friza ,Red Holstein Friza,Simmental,care ajuta de asemenea la formarea hibrizilor.

Cabalinele au reprezentat de-a lungul timpului principalul mijloc de transport in targuri si principalul mijloc de transport de aducere a roadelor din camp,a lemnelor din padure si o faneturilor pentru hranirea animalelor din gospodarie.Din categoria raselor de animale de talie mare,caii sunt cei mai des intalniti in gospodariile ticlenare(aproximativ 300 de capete).

In timpul anului,hranirea cailor se face pe izlazuri,unde acestia sunt priponiti,fiind adapati de catre stapani de 1-2 ori pe zi.Doar in timpul iernii sunt tinuti in grajduri si sunt hraniti cu furaje si concentrate.

Reproducerea cabalinelor se face in proportie de 90% in mod natural si mai putin artificial.

In aceasta zona se poate spune ca in prezent nu se gasesc rase pure,majoritatea avand trasaturi specifice rasei"Ardelenesc".

Caprele se gasesc din ce in ce mai rar in gospodariile localnicilor.

In timpul anului ele sunt scoase la pasune in fiecare zi,numai pe timpul iernii ele sunt adapostite in grajduri unde sunt hranite cu furaje suculente(fan,lucerna,coceni) cat si furaje concentrate.

Mulsul    se face manual de 2 ori pe zi(aproximativ 4.5litri);laptele acestora fiind foarte recomandat pentru bolile sistemului respirator(atsm,bronsita).

Reproducerea se realizeaza pe cale naturala.

Ovinele se regasesc intr-un numar relativ redus,aproape deloc,tinandu-se in gospodarie nefiind duse la munte precum in alte localitati.Acestea se hranesc si ingrijesc la fel ca si caprinele.

Oile se exploateaza in general pentru lana si carne.

Reproducerea are loc tot pe cale naturala.

In general laptele acestora nu se mulge,lasandu-se pentru hranirea mieilor.

Suinele se gasesc in proportie de 99% in gospodariile localnicilor,poate si datorita traditiei de-a sacrifica porci in perioada sarbatorilor de iarna.

In deosebi acestia se hranesc cu furaje concentrate,dar si cu iarba de pe camp sau ghinda din padure.Hranirea acestora are loc in jgheaburi(valauri) doar in boxe(cotete).

Reproducerea are loc atat pe cale naturala cu ajutorul vierului comunal.cat si pe calea insamantarii artificiale,care este des utilizata.

In gospodariile ticlenarilor se gasesc rase de suine precum:Marele Alb,Duroc,Basna,Landrace.

Pasarile sunt intalnite in numar foarte mare in curtile localnicilor,intr-un mod foarte variat(gaini,curci,rate,gaste,cate,bibilici).Datorita faptului ca se dezvolta foarte repede,ele se regasesc intr-un numar asa mare in gospodariile localnicilor.

Hranirea acestora se face cu cereale care sunt aruncate in curtea gospodariei sau puse in tava.Ele sunt crescute in general pentru carne si oua.

Cainii si pisicile sunt animalele care se regasesc in toate gospodariile ticlenare.Acestea capteaza toata atentia stapanilor fiind cele mai rasfatate si ingrijite animale.

Ele se adapostesc in custi,dar sunt adapostite si in interiorul casei(in special pisica).Aceste animale sunt hranite in mare parte cu aceeasi hrana pe care o consuma si stapanul,dar si cu hrana speciala pentru ele.

In general reproducerea acestora se face pe cale naturala,dar si prin monta artificiala foarte rar.

La nivelul zonei se intalnesc o mare varietate de rase de caini si pisici(Labrador,Ciobanesc mioritic si german,Brac Greman,Pittbul,Boxer,Pichinez,precum si rase de pisici:Siameza,Birmaneza,Persana,etc.).

Prin toate cele prezentate mai sus,reiese faptul ca indiferent de timpuri pe langa gospodaria romanului vor exista intotdeauna animale pe care acesta sa le foloseasca,ingrijasca si pe care sa le iubeasca pentru ca intotdeauna au facut parte din viata lui.