RECOMANDARI - Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahar

Sfecla de zahar una din cele mai valoroase culturi agricole in multe regiuni ale lumii in Republica Moldova este sursa de baza a obtsa de baza a obt si are o mare importanta economica.

Aceasta cultura are un potential inalt de productivitate, insa din pacate potentialul acesta nu este utilizat pe deplin. Daca in mediu pe cimpurile Comisiei de Stat pentru incercarea soiurilor de plante, pe anii 2001-2005 roada a alcatuit 51 t/ha, cind in producere media recoltei pe acesti ani a alcatuit 24,7 t/ha deci potentialul soiurilor si hibrizilor studiati si omologati in producere isi realizeaza potentialul dar numai la 48,4%.

Soiuri si hibrizi inalt productivi avem cit autohtoni si straini insa ca aceste soiuri si hibrizi sa-si realizeaza potentialul biologic este necesar de a respecta corect si la vreme toate elementele tehnologiei de cultivare a acestei culturi.

Tehnologia prezenta este elaborata in rezultatul cercetarilor multianuale a ICCC "Selectia" si practica gospodariilor de frunte din zona cultivarii sfeclei de zahar. Sa tinut cont si de rezultatul cercetarilor tarilor postsovietice si din lume.

1. Tehnologia de cultivare a sfeclei de zahar se bazeaza pe amplasarea ei dupa culturi premergatoare asigurate cu umiditate destula. Datele experimentale obtinute la ICCC "Selectia" si experienta in producere confirma prioritatea culturilor cerealiere de toamna amplasate dupa premergatori cu termeni de recoltare devremi in calitate de premergatori pentru sfecla de zahar.

1.1. Sfecla de zahar este foarte sensibila la cultura repetata scazind productivitatea cu 50% si mai mult.

1.2. Nu se recomanda ca sfecla de zahar sa fie amplasata dupa floarea-soarelui, fiindca ambele au un sistem radicular adinc folosind apa din straturile adinci, floarea-soarelui lasa o rezerva mica de umiditate pentru sfecla de zahar, micsorind considerabil posibilitatile productive ale acestei culturi.

1.3. Nu se recomanda in asolament rapita fiindca aceasta cultura favorizeaza inmultirea nemetodei. In afara de aceasta lupta cu samurasla ramasa de la aceasta cultura aduce la cheltuieli inalte.

Gradul de saturare al asolamentului cu sfecla de zahar este de dorit sa alcatuieasca nu mai mult de 30%.

Inclinarea pantei pina la 3^o.

2. Pentru sporirea productiei cit si mentinerea si chiar imbunatatirea fertilitatii solului se recomanda 5,0-6,0 t/ha gunoi de grajd bine fermentat - N_60-75 P₂O_5-60 K₂O_45-60.

Cca 80-90% din doza recomandata se administreaza sub aratura adinca din toamna, iar restul concomitent cu semanatul (N₁₀ P₂₀ K₁₀).

3. Lucrarea de baza a solului consta din dezmiristirea care se executa concomitent cu recoltarea culturii premergatoare sau imediat dupa recoltare. Aratura se efectueaza cel tirziu peste 15-30 zile dupa dezmiristire. Taraganarea acestei lucrari aduce la micsorarea productiei cu 2,5-4,0 t/ha. Aratura se executa la adincimea de 32-35 cm obligatoriu cu plugul cu cormoana in agregat cu tavalug dintat sau grapa cu colti.

Aratura se mentine afinata, curata de buruieni si se niveleaza minutios pina la starea de semanat prin lucrari de discuire, grapare, cultivare.

4. Primavara, daca aratura a fost calitativ executata si terenul bine nivelat, pentru pregatirea corespunzatoare a patului germinativ este suficienta o singura lucrare superficiala in preajma semanatului cu cultivatorul USMK-5,4, sau cu alte mijloace adecvate la adincimea de incorporare a semintelor o asemenea lucrare a solului contribuie la micsorarea pierderilor de umiditate, crearea conditiilor necesare pentru germinatia inalta a semintelor, rasarirea uniforma si exploziva a plantelor, reducerea consumului de energie si carburanti.

5. Seminta de sfecla de zahar trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii conform STAS 10882-93:

germinatia nu mai mica de 80%

monocarpia nu mai mica de 85%

uniformitatea 85%

puritatea 98%

6. Epoca optima de semanat este atunci cind temperatura solului la adincimea de incorporare a semintei ajunge la 4-5^oC si se mentine constant 2-3 zile. Este necesar ca intreaga suprafata de sfecla de zahar din unitatea respectiva sa fie semanata in 3-4 zile, iar pe un anumit teren in 1-1,5 zile.

7. Adincimea de incorporare a semintelor depinde de conditiile meteorologice concrete, calitatea pregatirii patului germinativ.

Daca umiditatea solului este normala, patul germinativ are o structura omogena, densitate favorabila si grad optim de nivelare, semintele se incorporeaza la adincimea de 3,0-3,5 cm, iar daca primavara este secetoasa la 3,5-4,0 cm.

Obligatoriu este ca semintele sa fie incorporate uniform, la adincimea data intr-un strat de sol umed si pe un pat tare.

8. Densitatea optima se stabileste in functie de gradul de aprovizionare cu apa, de potentialul de fertilizare a solului, particularitatile soiurilor si hibrizilor cultivati si este cuprinsa intre 75-95 mii plante la recoltare la hectar.

9. Norma de semanat. Exista o legatura strinsa intre cantitatea necesara de seminte la hectar, gradul de germinatie a acestora si densitatea plantelor fapt ce trebuie de luat in consideratie la determinarea normei de semanat.

Cind executam semanatul programat, insamintarea se executa la 14-15 cm intre seminte pe rind (1,6-1,5 unitati de semanat), distanta intre seminte pe rind poate fi marita pina la 16-17 cm (1,4-1,3 unitati de semanat), daca se preconizeaza germinatia semintelor in cimp mai mare de 75%. In ambele cazuri trebuie sa fie respectate urmatoarele cerinte:

- aratura sa fie nivelata bine de cu toamna;

- patul germinativ sa posede o structura omogena, densitate favorabila si grad optim de nivelare;

- sa se foloseasca seminta monogerma cu germinatia peste 95% si tratate cu insectofungicide efective;

- sa se asigure obligatoriu protectia semintelor si plantelor dupa rasarire de boli, daunatori si buruieni;

- semanatul se efectueaza in epoci optime cu semanatori performante.

Daca aceste conditii nu pot fi indeplinite atunci semanatul se executa la 11-12 cm intre seminte pe rind (2,0-1,85 unitati de semanat). Dupa rasaritul plantelor se infaptuieste corectia densitatii.

10. Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.

10.1. In prima varianta tehnologica, fara utilizarea erbicidelor se vor executa urmatoarele lucrari:

- in a 4-5 zi dupa semanat cind semintele de sfecla de zahar incep sa incolteasca, se efectueaza o grapare cu grape usoare in directia transfersala semanatului. Permite de a nimici pina la 60% buruieni in faza "firilor albe" viteza de deplasare - 3 km/ora.

Odata cu pronuntare rindurilor se efectueaza o prasila mecanica la adancimea de 3-4 cm cu ajutorul cultivatoarelor echipate cu discuri de protectie si cutite tip sageata.

Pe parcursul perioadei de vegetatie pina la momentul cind aparatul foliar a acoperit complect intervalul dintre rinduri, se vor mai efectua cel putin 2-3 prasile, cind buruienile sunt mai mici si gradul de umiditate a solului permite o lucrare de calitate. Prima prasila mecanizata intre rinduri, la adincimea de 5-6 cm, se efectueaza cind plantele au 4 frunze adevarate viteza agregatului 4-5 km/ora.

Afinarile ulterioare se efectueaza in dependenta de caderea precipitatiilor, gradul de tasarere a solului, dezvoltarea plantelor, imburuienarea semanaturilor. Daca umiditatea solului este normala adincimea afinarilor este de 8-10 cm, pe timp secetos - 5-7 cm.

Prasilele mecanice nu asigura combaterea buruienilor in rind, din aceasta cauza se vor efectua 2-3 prasile manuale.

Combaterea mecanica a buruienilor in rind poate fi realizata prin folosirea cultivatorului de tip USMK-5,4 echipat cu musuroitoare. Acest agregat, concomitent cu afinarea solului si distrugerea buruienilor in intervalul dintre rinduri astupa cu pamint buruienile ce vegeteaza pe rinduri si astfel ultimele pier, fapt ce pe de o parte contribuie la micsorarea s-au chiar excluderea prasilelor manuale, iar pe de alta parte asigura productii mai mari de radacini si zahar fata de prasilele mecanice.

Pe parcursul vegetatiei se vor executa trei prasile mecanic concomitent cu musuroirea sfeclei de zahar:

- prima la adincimea de 6-8 cm, cu viteza de 4-5 km/ora se face atunci cind plantele au format 4-6 frunze adevarate;

- o doua la adincimea de 8-10 cm cu viteza de 8-10 km/ora, dupa 12-15 zile de la prima;

- a treia la adincimea de 8-12 cm cu viteza maximala a de 8-10 km/ora, dupa 12-15 zile de la a doua.

Important este ca lucrarea de musuroire sa se execute in faza de crestere a buruienilor cit mai timpurie, cind buruienile sunt mici, nedepasind 3-4 cm. Fiecare zi de intirziere scade eficienta aceste lucrari.

10.2. La combaterea buruienilor prin metoda chimica se intrebuinteaza un sir de amestecuri si combinari de preparate care permit cultivarea sfeclei de zahar fara aplicarea muncii manuale. Buruienile anuale dicotiledonate si monocotiledonate anuale si perene totalmente pot fi combatute prin aplicarea produselor: Pantera 4 c.e. (1,0 l/ha, Leopard 5 c.e. (2,0 l/ha); Fuzilad S, 12,5% c.e. (1,5 l/ha); Nabu 20% c.e. (3,0 l/ha) cu Betanal Progres AM (2,0 l/ha). Aceste amestecuri de produse se aplica in perioada de vegetatie in faza de dezvoltare a 2-3 frunzulite a buruienilor dicotiledonate si 3-4 frunzulite a monocotiledonatelor anuale, iar celor perene cind vor atinge inaltimea de 10-15 cm.

Eficace vor fi impotriva aceluiasi spectru de buruieni combinarile de erbicide Dual 96% c.c. (2,0 l/ha) pina la semanat incorporat cu cultivatorul + Nabu 20% c.e. (3,0 c/ha) + Betanal Progres AM (2,0 l/ha) pe vegetatie. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene se recomanda preparatul Lontrel Gran (1,5 l/ha) in perioada de vegetatiei in faza de rozete.

Combaterea integra a bolilor si daunatorilor

In conditiile pedoclimatice ale Moldovei, daunatorii si bolile aduc paguba sfeclei de zahar in toate fazele de crestere si dezvoltare a plantelor, incepind cu aparitia primelor plantule si pina la sfirsitul perioadei de vegetatie.

Cele mai primejdioase specii de daunatori si boli: puricii de pamint ai sfeclei, gargaritele sfeclei, paduchele frunzei si paduchele de radacini, molia minera a sfeclei, buha verzei, putrezirea radacinitei de sfecla, cercosporoza, fainarea, rapanul sfeclei, mana sfeclei, mozaicul sfeclei, virusul mozaicului sfeclei, putrezirea sfeclei.

In unii ani, plantatiilor culturii sfeclei de zahar, daunele pot fi cauzate de omizile de cimp, gindacul testos al sfeclei, gindacul sfeclei, plosnita sfeclei, putregaiul fuzarioz, fomoza sfeclei, rugina sfeclei si putrezirea sfeclei in silozuri.

Dupa rezultatele cercetarilor efectuate de colaboratorii ICCC, plantatiile sfeclei de zahar in conditiile Moldovei pot fi ocrotite prin implementarea unui sistem integrat, care include in sine urmatoarele masuri:

1. Contra putregaiului de radacini a plantelor este necesar de respectat: rotatia optima a culturilor in asolamente, utilizarea dozelor rationale de ingrasaminte minerale si organice, termenii optimi de insamintare a plantatiilor, combaterea buruienilor s.a., cu alte cuvinte de implementat tot complexul de masuri agrotehnice (tehnologice), care vor asigura dezvoltarea optima a plantelor in toata perioada de vegetatie.

In afara de aceasta (daca semintele n-au fost tratare cu pesticide la uzina de calibrare) se prelucreaza cu Tacigaren, 70 WP (6,0 kg/t); Apron, 35 EW (3,0 l/t) sau cu Royal Flo (6,0 l/t). In procesul prelucrarii se adausa cite 15 l de apa la 1 t de seminte.

2. Pentru protectia plantulelor de puricele de pamint (Pragul economic de nocivitate =1 ex./4-5 plante), gargarita sfeclei (PEN=0,2-0,1 ex./m²), gindacul sfeclei (PEN=25-30 cx./m²), sirmari (PEN=3-5 ex./m²) si a altor specii de daunatori ai sfeclei, semintele se prelucreaza adaugator cu unul de produsele Carbosan, FS35 (25,0 l/t), Carbodan, 35 ST (20-22 l/t) sau Cosmos, 250 FS (25,0 l/t), Furadan, 35 PS fi. (25,0-30,0 l/t), Gaucho, WS70 (90,0 g s.a./U.S.), Promet, 400 s.111. C (35,0 l/t). Aceasta masura este eficace si contra paduchelui de radacina in primele luni de vegetatie.

3. In faza aparitiei plantulelor - 3-4 perechi de frunzulite, in caz de populate si atacul plantelor de puricii sfeclei si gargarite, se petrece prelucrarea marginilor cimpurilor (la 30-40 m in adincime) cu unul din preparatele: Decis Duplet, 36 EC (1,0 l/ha); Bazudin, 600 EW (1,5 l/ha); Volaton, 50% e.c. (0,8-2,5 kg/ha) doza mica - contra puricilor si omizilor de virsta mica, doza mai mare - contra gargaritelor, gindacului sfeclei, gindacului testos al sfeclei si omizilor de virsta mai superioara); Zolone, 35 e.c. (3,0-3,5 l/ha); Zolone, 30% p.u. (3,0-3,7 kg/ha); Dursban, 480 e.c. (1,5-2,5 l/ha); Decis forte, 12% E.E. (0,05 l/ha); Lebaycid, 50% e.c. (1,0-2,5 l/ha); Bi-58 nou, 40% e.c. (0,8 l/ha).

Cind numarul daunatorilor atinge pragul economic de nocivitate (PEN), sau il depasesc, se petrece prelucrarea suprafetei totale a cimpului tot cu aceste preparate.

4. In cursul perioadei de vegetatie este necesar de a distruge buruienile, care servesc in functia de rezervatii pentru dezvoltare si inmultire a paduchilor de radacina si a altor daunatori.

Buruienile se nimicesc nu mai pe cimpurile cu sfecla, dar si pe marginea drumurilor, locurile de pastrare a ingrasamintelor organice.

5. Pentru a preintimpina invazia semanaturilor de sfecla cu larvele paduchilor de radacina se petrece prelucrarea marginilor plantatiilor (30-40 m) cu Bi-54 nou, 40% e.c. (0,8-1,0 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,2-1,6 l/ha) sau Bazudin, 60% e.c. (1,5 l/ha).

6. In perioada zborului fluturilor omizilor de cimp (PEN=5 ex./m²) plantatiile se populeaza (2-3 ori) cu insectele entomofage Trichograma sp., conform recomandarilor 80-100 mii ex.la/ha.

Cind pe cimpuri sunt inregistrate omizile acestui daunator de I-a generatie mai mult de 5 ex.la 1 m² si mai mult de 15-20 ex.la 1 m² in II-a si III-a generatii se efectueaza prelucrarea plantelor cu unul din insecticidele: Arrivo, 25% e.c. (0,4 l/ha); Decis, 25% e.c. (0,25 l/ha); Volaton; 50% e.c. (1,5 l/ha); Zolone, 35% e.c. (3,0-3,5 l/ha); Decis forte, 12% e.c. (0,05 l/ha); Cymbush, 25% c.C. (0,4 l/ha); Sumithion, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha).

In zonele de protectie a bazinelor acvatice se intrebuinteaza pentru tratare numai urmatoarele biopreparate: Virin KS pulbere (0,1-0,21 l/ha); Virin OS pulbere (0,2-0,31 l/ha).

7. Pentru combaterea omizilor buhei rozatoare (1-2 ex.l/m²) si buha verzei (pina la 10 ex.l/m²) semanaturile se prelucreaza cu unul din urmatoarele insecticide: Arrivo, 25% e.c. (0,41 l/ha); Cymbush, 25% e.c. (0,41 l/ha); Sherpa, 25% e.c. (0,4 l/ha), Dursban, 48% e.c. (1,5-2,0 l/ha); Sumition, 50% c.C. (0,6-1,0 l/ha); Volaton, 50% c.c. (1,5 l/ha); Zolone, 35% c.c. (3,0-3,5 l/ha). Din grupul biopreparatelor se aplica numai Virin OC (0,2-0,3 l/ha). La inceputul perioadei zborului fluturilor acestei specii pot fi utilizate insectele entomofage Trichograma sp.

8. In combaterea paduchelui de frunze pe plantatiile de sfecla de zahar la inceputul invaziei (5% de plante atacate) se petrece prelucrarea (1-2 ori) marginilor (fisii de 40-60 cm). Prelucrarea totala se petrece in caz de inregistrare a coloniilor de daunatori (mai mult de 20% de plante atacate), neafectate de specii entomofagi (raportul mai mic de 1:30). Pentru prelucrare se foloseste unul din urmatoarele insecticide: Bazudin, 60 EW (1,5 l/ha); Acetilic, 50% e.c. (1,0-2,0 l/ha); Bi-50 nou, 40% e.c. (0,8-1,0 l/ha); Cymbush, 25% e.c. (0,4 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,6 l/ha); Dursban, 48% e.c. (1,5-2,5 l/ha); Lebaycid, 50% e.c. (1,0-2,5 l/ha); Sumition, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha); Sherpa, 25% e.c. (0,48 l/ha); Volaton, 50% e.c. (0,8 l/ha).

9. La primele simptome de aparitie pe frunzele sfeclei a cercosporozei se petrece prelucrarea cu unul din urmatoarele fungicide: zeama bordaleza 1%; oxiclorura de cupru, 90% p.u. (3,2 kg/ha); Alto, 400 SC, 40% s.c. (0,15 l/ha); Benlat, 50% p.u. (0,6-0,8 kg/ha); Impact, 25% s.c. (0,25 l/ha); Rias, 30% e.c. (0,3 l/ha); Privent, 25 WP (0,6 kg/ha); Fundazol, 50 WP (0,6-0,8 kg/ha); Rex, 40% e.c. (0,41 l/ha); Tango, 50% e.c. (0,6 l/ha).

Fungicidele organice sunt efective si impotriva fainarii sfeclei, fiind necesar de repetat prelucrarea peste 15-20 zile.

10. Daca plantele sunt atacate de mana sfeclei (mai mult de 0,5% de plante) se pterece prelucrarea cu Avixil, 70% p.u. (2,0-2,4 kg/ha).

11. Contra omizilor moliei minera a sfeclei (fiind atacate 25-30% de plante, 4-5 omizi pe 1 planta) si buha verzei in a II-a generatie (1-2 omizi pe 1 planta) semanaturile de sfecla se stropesc cu unul din urmatoarele insecticide: Bi-58 nou, 40% e.c. (0,8 l/ha); Decis forte, 12% E.C. (0,05 l/ha); Pyrinex, 250 ME (4,0 l/ha); Sumition, 50% e.c. (0,6-1,0 l/ha); Antio, 25% e.c. (1,2-1,6 l/ha) ori se organizeaza lansarea cu specia entomofaga - Trichograma in perioada depunerii oualor in masa a daunatorilor.

RECOLTAREA

In luna septembrie si prima jumatate a lunii octombrie, in anii normali sfecla de zahar continua intensiv sa creasca si sa acumuleze zahar, de aceea este necesar de a folosi la maxim aceste adausuri din contul declansarii recoltarii in masa pentru luna octombrie.

Totodata recoltarea trebuie sa fie terminata numai tirziu de 1 noiembrie.

Activitatea de recoltare, transportare si prelucrare trebuie sa fie minutios organizata, pe baza de grafice de recoltare si livrare. La elaborarea graficilor de recoltare pe care le fac fabricile de zahar in comun cu unitatile cultivatoare, trebuie sa se tina cont de urmatoarele cerinte:

necesarul zilnic de sfecla pentru prelucrat;

suprafata cultivata si productia evaluata;

stadiul de maturizare a sfeclei avind in vedere;

a)      culturile avansate in vegetatie;

b)      culturile intirziate in vegetatie;

gradul de imburuienare a plantatiei si de atac de boli si daunatori;

forta de munca mecanica si manuala a unitatii;

metoda de recoltare a sfeclei de zahar.

In luna septembrie recoltarea se va infaptui numai in cantitati necesare pentru lucrul ritmic al fabricilor de zahar. In primul rind se va recolta sfecla pe loturile atacate de boli si vatamatori sau puternic imburuienite, cit si cea avansata in vegetatie. In ultima perioada se va cultiva sfecla care dispune de aparat foliar puternic, cit si cea intirziata in vegetatie.

Recoltarea mecanizata a sfeclei de zahar cu ajutorul complexului de masini BM-6 si KS-6 sau al altui complex de masini pretinde ca tehnologia aplicata sa fie ireprosabila, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

terenul sa fie perfect nivelat;

semanatul sa se execute in rinduri drepte;

densitatea plantelor sa fie uniforma;

plantele sa aiba coletul uniform dispus deasupra solului;

terenul sa fie curat de buruieni si cu umiditate normala;

reglarea utilajelor de recoltat in functie de dimensiunile radacinilor parametrii fizico-mecanici ai solului.

Recoltarea semimecanizata se va efectua cu ajutorul dislocatorului, urmind ca curatatul radacinilor sa se faca manual. Aceasta metoda se va practica in unitatile cultivatoare, care dispun de forta de munca.

Transportarea radacinilor din cimp la punctele de receptionare se va face obligatoriu in aceeasi zi, deoarece adunarea in gramezi de diferite dimensiuni va duce la pierderi foarte mari, cind va stationa in cimp mai multe zile. Se admite ca exceptie stationarea radacinilor de sfecla in cimp in gramezi mari, acoperite cu frunze cel mult 24 ore, dupa care transportarea se va face obligatoriu. Este important ca sa se evite ranirea, ruperea si strivirea radacinilor, deoarece aceste radacini se vor pastra rau si vor avea calitati tehnologice insuficiente.