MATERIAL BIOLOGIC SI METODE DE LUCRU - PRODUCERE SEMINTE DE GRAU

MATERIAL BIOLOGIC SI METODE DE LUCRU - PRODUCERE SEMINTE DE GRAU

CARACTERE SI INSUSIRI DE IDENTIFICARE A SOIURILOR

Soiurile de grau se deosebesc prin anumite caractere morfologice si insusiri fiziologice, biochimice, tehnologice si agronomice, care permit sa fie identificate in cultura ca atare, sau cel mai adesea servesc in lucrarile de producere a semintelor, la operatiile de purificare biologica, care asigura mentinerea stabilitatii genetice a soiurilor inmultite.

Caractere morfologice:

inaltimea plantelor;

forma frunzelor;

culoarea frunzelor;

portul frunzelor;

forma spicelor;

pozitia aristelor;

culoarea spicelor;

forma spicelor;

culoarea boabelor;

forma boabelor;

marimea boabelor.

Insusiri fiziologice:

rezistenta la seceta toamna;

rezistenta la iernare;

rezistenta la seceta primavara;

rezistenta la arsita;

rezistenta la cadere;

rezistenta la scuturare;

rezistenta la incoltire in spic;

rezistenta la boli si daunatori.

Insusiri biochimice:

continutul boabelor in proteine;

continutul in vitamine;

continutul in grasimi;

continutul in substante minerale;

continutul in amidon;
Insusiri tehnologice:

continutul in celuloza.
insusiri agronomice:

productivitatea (randamentul in boabe);

precocitatea (durata perioadei de vegetatie de la rasarire la maturitate)

calitatea de morarit;

calitatea de panificatie.

2. SOIURI CULTIVATE

In prezent se afla in productie un sortiment bogat de soiuri cu potential biologic de productie ridicat, adaptate diferitelor conditii ecologice, astfel:

Grau de toamna: Albota, Alex, Aniversar, Apullum, Ariesan, Delia, Dropia, Flamura 80, Flamura 85, Fundulea 4, Fundulea 29, Gabriela, Lovrin 34, Lovrin 41, Moldova 83, Rapid, Suceava 84, Simnic 30, Transilvania, Trivale, Turda 81.

Grau de primavara: Speranta

Grau tare de toamna: Rodur

Grau tare de primavara: Durom.

Toate speciile cultivate sunt omologate, fiind incluse in Lista Oficiala a soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din Romania.

Soiul Dropia

Soiul de grau de toamna Dropia a fost creat la I.C.C.P.T. Fundulea.

Caractere morfologice. Plantele au inaltimea medie de 87,5 cm. Forma tufei este semierecta. Frunzele sunt de marime mijlocie si de culoare verde normal.Spicul este mare, fusiform, aristat si de culoare alba la maturitate.

Bobul este mare, ovoidal, de culoare rosie. Greutatea a 1000 boabe are valori cuprinse intre 44-48 g, iar masa hectolitrica intre 73-74,5 kg.

Insusiri fiziologice. Perioada de vegetatie are valori cuprinse intre 239-267 zile. Are o rezistenta buna la iernare si cadere.

Este rezistent la fainare, mijlociu de rezistent la rugina galbena si septorioza si este mijlociu de sensibil la rugina bruna.

Insusiri de calitate. Se incadreaza in grupa de calitate Bl -A2, avand un continut de proteina de 13-14,8 %, de gluten umed de 23,3 - 38,8 % si de gluten uscat de 9,2 - 15,4 %.

Capacitatea de productie. Este un soi de tip intensiv, cu o capacitate de productie ridicata, realizand in conditii normale productii de peste 6300 kg/ha.

3 METODICA SI TEHNICA PRODUCERII DE SAMANTA LA GRAU

Metodica producerii de samanta utilizata la grau este selectia individuala cu studiul descendentelor un singur an, in cazul soiurilor omogene, si cu studiul descendentelor doi ani consecutivi, la soiurile polimorfe.

Procesul producerii de samanta la grau cuprinde urmatoarele verigi si campuri, in care se obtine samanta din diferite categorii biologice.

Campul de alegere a elitelor.

Campul de selectie a descendentelor.

Campul de producere a bazei superelitei.

Campul de producere a semintei superelita.

Campul de producere a semintei elita.

6. Producerea semintelor inmultirea I.

Producerea de samanta din verigile 1-3 se executa in cadrul laboratoarelor de ameliorare si producere de seminte ale statiunilor experimentale din reteaua AS AS. Producerea semintei superelita si elita se face in sectorul de productie al statiunilor experimentale, iar inmultirea I in unitati agricole de productie si asociatii agricole.

1. Campul de alegere a elitelor.

Constituirea si realizarea campului de alegere a elitelor difera de obicei in functie de vechimea introducerii in cultura a soiului in cauza. In cazul unui soi recent omologat si lansat, campul de alegere a elitelor este reprezentat de un camp special constituit in acest scop si insamantat cu samanta furnizata si garantata de catre sectorul de ameliorare. In celelalte cazuri, adica in mod curent, campul de alegere a elitelor este insamantat cu samanta din celelalte verigi superioare, sau poate fi constituit din insasi campurile de superelita, sau de elita, ale soiului respectiv.

Insamantarea campului de alegere a elitelor, special constituit, se executa cu deosebita atentie, urmarindu-se in primul rand facilitarea observarii si alegerii elitelor. In cazul in care campurile de alegere sunt reprezentate de insasi campurile de producere a semintei din verigile superioare ale soiului. insamantarea va fi realizata in conformitate cu tehnica specifica respectivelor campuri.

Alegerea propriu-zisa a elitelor se executa atunci cand principalele caractere morfologice, fiziologice, de productivitate si de rezistenta sunt cel mai bine exteriorizate si manifestate. La grau acest lucru se realizeaza in faza maturitatii in parga .

Elitele alese si recoltate se analizeaza inca o data, individual in laborator, cu care ocazie se urmaresc si unele caractere calitative, sau chiar legate de prelucrarea industriala ulterioara.

Semintele fiecarui spic sau planta aleasa se pastreaza separat in pungi in conditii optime, pana la insamantare.

2. Campul de selectie a descendentelor.

Acest camp se realizeaza prin insamantarea separata a tuturor elitelor retinute in anul anterior. Semanatul fiecarei elite se realizeaza individual bob cu bob, manual sau cu semanatori speciale, in randuri. Lungimea randurilor este cuprinsa intre 1-2 m - la insamantarea manuala - si intre 5-10 m - cand se utilizeaza semanatorile speciale (Pacurar, 1984). Randurile se grupeaza in straturi, intre care se lasa drumuri de 80-100 cm, distanta intre randurile stratului fiind de 20-30 cm.

In tot cursul vegetatiei si in special in toate perioadele de maxima exprimare a diferitelor caractere, se executa observarea si studierea riguroasa a fiecarei descendente, urmarindu-se: data rasaritului, impaiatului, inspicatului, infloritului si maturitatii; forma, culoarea , portul frunzelor si spicelor, talia plantelor etc., notandu-se tipicitatea si uniformitatea respectivelor caractere in cadrul fiecarei descendente.

La fel se procedeaza si in privinta diverselor insusiri de rezistenta la boli, daunatori, cadere, iernare etc.

Concomitent cu efectuarea observatiilor se executa si eliminarea descendentelor netipice si neuniforme, precum si a celor care prezinta caractere morfologice inferioare.

Descendentele ramase dupa aceasta eliminare din camp se recolteaza individual si sunt aduse in laborator, unde sunt analizate cu metode speciale si supuse unei a doua trieri si eliminari.

De data aceasta se retin descendentele care prezinta tipicitate si calitati superioare in privinta insusirilor bobului, a productivitatii, a aspectelor calitative si de prelucrare industriala.

Descendentele retinute in final sunt tratate diferentiat in functie de tipul soiului aflat in procesul de producere de samanta. In cazul unui soi omogen, se amesteca toate descendentele acestuia retinute in final, in timp ce in cazul unui soi polimorf, descendentele retinute se pastreaza individual, separat in pungi, pana la semanat.

La soiurile polimorfe, aceasta problema a pluralitatii biotipurilor constituie de cele mai multe ori si cheia succesului - sau insuccesului - intregului proces de producere de samanta. Din acest motiv este necesar, sa se acorde, de la inceput, cea mai mare atentie faptului ca descendentele retinute sa reprezinte nu numai toate biotipurile componente ale soiului respectiv, dar si ca prezenta fiecarui biotip in parte sa fie proportionala cu frecventa initiala, specifica, in cadrul soiului.

3- Campul de producere a bazei superelitei.

Realizarea acestui camp se face diferit, dupa cum soiul cuprins in procesul de producere de samanta este omogen sau polimorf.

In cazul unui soi omogen, samanta rezultata din amestecarea tuturor descendentelor valoroase ale acestuia, retinute din campul de selectie a descendentelor, este insamantata de regula intr-o singura parcela. In situatiile obisnuite, normale, insamantarea se realizeaza in benzi, avand latimea de 80-100 cm, lasand intre ele poteci de cate 37,5 cm. Norma de samanta se calculeaza in baza densitatii de 400-500 b.g./m². Atunci cand se urmareste o extindere rapida in productie a soiului respectiv, insamantarea se realizeaza cu norme mai reduse de samanta, bazate pe densitatea de numai 200 b.g./m², folosind de preferinta randuri dublu distantate, adica la 25 cm.

In cazul unui soi polimorf, descendentele retinute din campul de selectie a acestora si recoltate neamestecat se insamanteaza individual in benzi, late de 80-100 cm, separate prin poteci de cate 37,5 cm. In situatia unui proces de producere de samanta avand o viteza normala de inmultire, se utilizeaza densitatea de 400-500 b.g./m² si distanta de 12,5 cm intre randurile unei benzi.

Atunci insa cand se urmareste o inmultire rapida a semintelor unui soi, se dubleaza distanta intre randuri si se reduce densitatea la 200 b.g./m², mentinand aceleasi dimensiuni ale benzilor.

In campurile de producere a bazei superelitei se executa cu deosebita atentie atat lucrarile de purificare biologica cat si cele de agrotehnica, de recoltare, conditionare si pastrare, in scopul obtinerii de seminte cu o puritate biologica de 100 % si cu indici de calitate (valoare culturala) corespunzatori.

Pe tot cursul perioadei de vegetatie vor fi eliminate plantele netipice.

In cazul campului de producere a bazei superelitei, la soiurile polimorfe de grau in care descendentele au fost semanate individual, in parcele-benzi separate, se executa observatiile fenologice necesare in cursul perioadei de vegetatie, eliminandu-se apoi inainte de recoltare toate benzile necorespunzatoare.

Benzile cu descendentele retinute in final se recolteaza impreuna.

4. Campul de producere a semintei superelita.

Acest camp se insamanteaza cu samanta baza superelitei, recoltata din campul descris anterior.

La grau, insamantarea campului de producere a semintei superelita se realizeaza in benzi late de 200 cm, alcatuite din cate 16 randuri normale distantate la 12,5 cm. Intre benzi se lasa de obicei carari de 37,5 cm, iar densitatea utilizata de regula este 400-500 b.g./m². In situatiile in care este necesara marirea coeficientului si a vitezei de inmultire a semintelor - la anumite soiuri - se recomanda reducerea densitatii de semanat la 200 b.g./m², insamantarea putand fi facuta tot in benzi sau in randuri dublu distantate, adica la 25 cm.

In scopul obtinerii unor productii cat mai ridicate de samanta de foarte buna calitate, se vor aplica si in acest camp, la nivel optim, toate masurile indicate in tehnologia culturii de grau, precum si purificarile biologice riguros repetate, astfel ca puritatea biologica sa fie de minimum 99,9 % si indicii de valoare culturala sa fie corespunzatori.

Campul de producere a semintei elita.

Acest camp se realizeaza (insamanteaza) cu samanta superelita, recoltata din campul descris ulterior.

La grau, campul de producere a semintei elita, se insamanteaza in randuri, dupa metoda obisnuita, calculand norma de samanta in baza densitatii de 500-600 b.g/m², in functie de zona de cultura, de conditiile pedoclimatice respective si de soiul ce se inmulteste. In situatia necesitatii de inmultire rapida a unor soiuri noi. se vor utiliza densitati mai reduse, de numai 200-300 b.g./m².

In campurile de producere a semintei elita trebuie aplicate aceleasi lucrari si masuri riguroase ca si in campurile de superelita, atat in privinta agrotehnicii cat si a eliminarii oricaror impurificari biologice sau mecanice. Scopul final ramane acelasi ca si la celelalte campuri: obtinerea de productii cat mai mari de samanta avand puritatea biologica de minimum 99,8 % si indici calitativi corespunzatori.

Producerea semintelor inmultirea I.

Loturile semincere destinate producerii semintei de inmultirea I se insamanteaza dupa metoda obisnuita pentru specia cultivata, in cazul nostru pentru grau, utilizand samanta elita. Producerea acestei categorii biologice se realizeaza in unitati agricole autorizate pentru producerea semintelor.

La fel ca si in campurile prezentate anterior, se aplica si in loturile semincere toate lucrarile si masurile necesare pentru obtinerea de productii mari de seminte, cu puritate biologica ridicata si cu indici de calitate superiori.

La Ferma Macesu de Sus s-a cultivat grau de samanta pe suprafata de 120 ha din soiul Dropia Certificata CI.

Samanta Baza din soiul Dropia a fost procurata de la S.C. Unisem S.A. Dolj, avand urmatorii indici de valoare biologica si culturala:

puritatea varietala - 99,9 %;

puritatea fizica - 99,2 %;

germinatia - 90 %;

umiditatea

MMB - 44,2 g.