PLANTE DE NUTRET. IMPORTANTA ECONOMICA SI ECOLOGICA

In ultimii ani, suprafat arabila ocupata de plante furajere este de circa 1,2-1,5 milioane ha., la care se adauga ca sursa furajera pajistile naturale (permanente ), care detin cca. 4,8 milioane ha.

Din punct de vedere economic si ecologic, culturile de plante furajere prezinta o importanta deosebita .

Importanta economica .Plantele furajere cultivate in prezent asigura un sortiment larg de nutreturi pentru animalele domestice. Speciile, soiurile, hibrizii care se cultiva in preyent se caracterizeaza prin productivitate ridicata.

Calitatea furajelor este determinta de palatabilitatea, digestibilitatea foarte ridicata (mai ales a furajelor verzi si a furajelor insilizate), continutul ridicat in substante nutritive, dintre care mai importante sunt glucidele, lipidele, proteinele, provitaminele si vitaminele, macroelementele si microelementele, fitohormonii s.a.

Cultivarea plantelor pentru nutreturi in cadrul asolamentelor agricole sau asolamentelor furajere asigura in functie de faza de vegetatie la care acestea se recolteaza, uniformizarea sistemului de executie a lucrarilor agricole, inclusiv a celor de recoltare.

Totodata, se asigura si o esalonare a necesarului de nutreturi in furajarea animalelor. Forta de munca este judicios folosita pe intreaga perioada a anului, privind cultura plantelor si cresterea animalelor.

Importanta ecologica .Plantele furajere constituie sursa naturala si asigura modul natural de hranire a animalelor. Furajele statisfac cantitativ si calitativ necesarul intretinerii functiilor fiziologice si de productie ale acestora.

Perticularitatile biologice la unele specii de plante, determina restabilirea sau mentinerea echilibrului ecologic in agroecosisteme.

Leguminoasele imbogatesc solul in azot (fizat pe cale simbiotica), calciu si fosfor, iar speciile cu o suprafata foliara , respectiv cu un indice foliar mare, determina, prin umbrire mentinerea rezervei de apa in sol si reducerea gradului de imburuienare.

Culturile furajere semanate des, la o distanta mica intre randuri( de regula gramineele paioase) determina protectia antierozionala a solului, cu precadere pe terenurile in panta. La culturile de plante prasitoare, prin lucarile solului se optimizeaza regimul de apa, aer, etc.

Prin fertilizarea organica si minerala, la care se adauga resturile vegetale(radacini, tulpini, frunze) rezultate in urma recoltarii, este asigurata echilibrarea rezervei de humus si substante nutritive din sol.

Se poate concide ca prin cultivarea plantelor furajere se imbunatatesc insusirile fizice, chimice si biologice ale solului, sunt asigurate conditii optime de valorificare a nutrientilor de catre plante si obtinerea unor productii vegetale ridicate, de inalta calitate biologica.

Practicare unor sisteme de cultura a plantelor furajere moderne, determina mentinerea biodiversitatii in agroecosisteme.