ANALIZA STATISTICA A DETERMINANTELOR RATEI RISCULUI DE TARA SI IMPACTUL ASUPRA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

ANALIZA STATISTICA A DETERMINANTELOR RATEI RISCULUI DE TARA SI IMPACTUL ASUPRA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE.

Aceasta lucrare este un studiu de caz al rolului pe care il joaca riscul de tara in Europa de Est si Centrala. In acest sens, datele folosite sunt furnizate de agentia de evaluare financiara Standard & Poor, care analizeaza 14 tari post-comuniste si principalii indicatori economici furnizati de Birourile de Statistica si Cooperare Economica. Desi agentiile ofera evaluari multiple (datorii pe termen lung, certificate de depozite, abilitatea de plata a companiilor de asigurari), evaluarea luata in considerare este cea suverana (probabilitatea ca guvernul local sa intervina direct si/sau indirect, astfel incat abilitatea unui debitor sa intalneasca obligatii financiare in timp este afectata negativ). Motivul alegerii riscului suveran este dat de urmatorii factori:

un nou guvern are puterea de a renega actiunile precursorilor sai, astfel incat contractele deja incheiate, la fel si mediul economic vor fi afectate;

un guvern poate refuza sa-si plateasca datoriile, fara a fi dat in judecata; guvernele sunt mai presus de jurisdictia curtilor straine;

un guvern poate obliga indivizii sau companiile sa-si plateasca datoriile fata de strainatate;

datorita politicilor sale, guvernul poate afecta mediul de operare al investitorilor (local sau strain).

Agentia Standard & Poor defineste evaluarea ca opinie generala a credibilitatii. Compania incredinteaza evaluari atat pentru moneda locala cat si pentru valuta, pe termen lung si scurt. Evaluarile apreciaza capacitatea de intelegere pe plan financiar, in legatura cu moneda locala sau valuta, acestea fiind raportate la timp, incepand cu AAA (cea mai mare categorie) pana la categoria cea mai mica pe temen lung, respectiv de la A1 pana la D pe termen scurt.

Evaluarea suverana a monedei locale se refera la opinia agentiilor, precum si la abilitatea si disponibilitatea guvernului de a-si recunoste responsabilitatile financiare categorizate de moneda locala. In acest sens principalii indicatori economici (politici fiscale si monetare reflectate de echilibrele bugetare, inflatie, sanatatea financiara a sistemului bancar) sunt analizate in contextul stabilitatii mediului politic si structurii economice si venitului.

Pe langa factorii economici si politici analizati pentru evaluarea monedei, sunt examinati factorii externi ce pot afecta abilitatea guvernului de a-si plati la timp datoriile. Evaluand valuta, doua categorii de risc sunt luate in considerare: riscul ratei de schimb valutar si riscul transferului:

Riscul de transfer valutar reprezinta acel risc valutar care este mai frecvent intalnit in diferitele forme de cooperare economica. Acest risc este generat de conditiile economice (financiare, valutare) din tara importatorului care impiedica sau obstructioneaza transferul valutei incasate de exportator catre tara acestuia. Riscul de transfer valutar afecteaza numai un singur participant, exportatorul.

Riscul cursului de schimb valutar reprezinta posibilitatea inregistrarii unei pierderi in cadrul unei tranzactii comerciale sau financiare ca urmare a modificarii cursului valutar(apreciere-depreciere), a valutei de contract, in intervalul dintre momentul incheierii contractului si data efectuarii platii in valuta. Riscul valutar privind cursul de schimb afecteaza atat pe importator cat si pe exportator.

Metodologia agentiei Standard & Poor include risul politic si cel economic.

Riscul politic masoara pierderea care ar putea sa apara datorita instabilitatii politice, exproprierilor, nationalizarilor, confiscarilor, revolutiilor sau razboaielor. In ceea ce priveste stabilitatea mediului social sunt luati in considerare atat factori economici cat si factori non-economici (caracteristicile demografice si culturale ale populatiei).

Riscul economic se bazeaza pe pozitia financiara, flexibilitatea platilor si structura economica. Indicatorii riscului economic sunt prezentti in anexa.

Fata de aspectele politice, indicatorii economici se bazeaza pe cantitate. Criteriile folosite pentru evaluarea tranzitiei economice urmeaza evaluarea metodologica generala suverana (anexa 4 ) data fiind mostenirea economica si politica a acestor tari, modul de abordare difera in evaluarea pitelor dezvoltate fata de aspectele particulare ce sunt accentuate:

progresul in crearea sistemului democratic-politic

progresul in obtinerea stabilitatii financiare si cresterii economice

reorientarea schimbului valutar de la Est la Vest

Printre criteriile analizate, problemele politice sunt cele mai importante. Desi indicatorii economici s-au imbunatatit in majoritatea fostelor tari comuniste , mai mult sau mai putin, riscul de tara nu s-a schimbat. Dupa cum metodologia agentiei Standard & Poor implica studiul aspectelor economice si politice specifice unei anumite tari, concluzia este ca acea regiune este mai sensibila caracteristicilor politice. Acest lucru nu se refra la faptul ca indicatorii economici nu sunt luti in considerare, dar conteaza mai putin ca in tarile dezvoltate.

MODELUL cuprinde 2 parti: prima parte studiaza importanta politica in evaluarea tarilor din Europa de Est si Centrala; cea de-a doua parte prezinta influenta riscului de tara asupra fluxului investitiilor straine directe in tarile in curs de dezvoltare. Modelul foloseste evaluari suverane ale valutei pe termen lung, furnizate de agentia Standard & Poor. Alegerea perioadei de timp este afectata de disponibilitatea datelor(majoritatea fostelor tari comuniste au fost evaluate incepand cu 1996, doar Ungaria. Republica Ceha si Slovacia au fost evaluate incepand cu 1992,1993 si respectiv 1994) .

1. TESTAREA SENSIBILITATII TARILOR DIN ESTUL SI CENTRUL EUROPEI

Pentru a demonstra ca procesul de evaluare a tarilor dezvoltate difera de cel al tarilor in curs de dezvoltare au fost stabilite doua grupuri de tari: grupul de control format di 16 tari europene dezvoltate (Austria, Belgia, Britania, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia,  Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia) si un grup de 10 tari fost comuniste (Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Latvia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia ).

Sensibilitatea tarilor din Centrul si Estul Europei fata de aspectele politice este confirmata de slaba relatie dintre indicatorii economici si evaluarea riscului . Urmatorii 7 indicatori economici au fost luati in considerare : produsul domestic in ansamblu, tomajul, inflatia, ratele de schimb valutar, exportul si bilantul curent. Timp de cinci ani, raportul dintre evaluarea riscului si evolutia indicatorilor mentionati au fost studiate pe ambele grupe de tari. Rezultatele difera : in cazul tarilor in curs de dezvoltare exista o slaba relatie intre evaluarea riscului de tara si indicatorii economici sub observatie, in timp ce pentru tarile dezvoltate rezultatele sunt in sens invers.

Modelul econometric si rezultate:

Este propusa urmatoarea ecuatie statistica:

Schimbare in evaluarea riscului =

K + B1 % GDP - B2 % SOMAJ - B3 % INFLATIE

+ B4 % RATA SCHIMBULUI - B5 % IMPORT + B6 EXPORT

+ B7 % BILANTUL CURENT + e

Variabila dependenta schimbarea in evaluarea riscului a fost definita ca schimbarea in evaluare in anul in curs comparativ cu anul precedent, pentru perioada 1999-2000.

daca evaluarea nu s-a modificat, variabila dependenta a fost inregistrata 0

daca evaluarea in anul curent este mai buna decat in anul precedent variabila dependenta a fost de +1

daca evaluarea in anul curent este mai rea decat in anul precedent, variabila dependenta este de -1

o relatie pozitiva se prevede intre evaluarea riscului si %GDP (se remarca o crestere a GDP-ului an de an, evaluarea riscului se poate imbunatati), % ratele schimbului (aprecierea monedei nationale este considerata un aspect pozitiv, ce poate imbunatati evaluarea riscului), % exporturi (inmultirea exporturilor) si % bilanturi curente (percepute ca diferenta intre plati si incasari, influentand abilitatea tarii de a genera fonduri suficiente pentru a-si acoperi cheltuielile).

Pentru celelalte variabile independente: % somaj, % inflatie si % import, relatia prevazuta este una negativa; cresterea somajului duce la o cadere a economiei, astfel incat cu cat somajul este mai scazut cu atat creste economia si astfel se amelioreaza rata riscului. O inflatie in crestere este asociata cu rate ale dobanzii ridicate, care duc la cresterea costului de capital pentru o investitie. Astfel cand inflatia este scazuta, rata riscului se poate ameliora. Importurile variaza invers proportional cu rata riscului, importurile cerand mai multa valuta pentru plati, expunand tara la riscul schimbului valutar, astfel incat cu cat nivelul importurilor este mai mare, cu atat mai mare este posibilitatea unei proaste evaluari.

Va fi testata urmatoarea ipoteza:

H0: riscul de tara nu este influentat de indicatorii economici

O ipoteza alternativa:

H1: riscul de tara este influentat de indicatorii economici

REZULTATE SI CONDITII:

In tarile in curs de dezvoltare doar 28,3% in schimbarea evolutiei riscului de tara poate fi explicat de schimbul indicatorilor economici (fig.5). Variabilele economice nu sunt semnificative din punct de vedere statistic, coeficientii care sunt considerati semnificativi depasesc 0.05. Mai mult de atat,valorile t sunt negative pentru 5 din cele 7 variabile dependente.

Ecuatia de regresie estimata pentru tarile in curs de dezvoltare este:

Schimbare in evaluarea riscului =

0.04431 - 0.003598% GDP - 0.006367% SOMAJ

- 0.009590% INFLATIE - 0.02716% RATE DE SCHIMB

- 0.003811% IMPORT + 0.009498% EXPORT

+ 0.0000109% BILANT CURENT

S-a descoperit ca rata riscului de tara este direct proportionala cu exportul si echilibrul ti invers proportionala cu GDP , somajul, inflatia, rata schimbului valutar si importul.

In consecinta, considerand nivelul scazut de importanta a variabilelor independente, putem accepta ipoteza nula, astfel incat pentru tarile in curs de dezvoltare luate in discutie in aceasta lucrare, indicatorii economici nu au nici o influenta asupra ratei riscului de tara. Astfel incat, in timpul procesului de evaluare a nivelului riscului intr-o tara , analizand aspectele politice si sociale, putem spune ca problemele politice sunt determinate pentru imbunatatirea ratei riscului. Importanta aspectelor politice pot rezulta din faptul ca in aceste tari controlul politic este pregnant activitatilor economice, ajungandu-se la coruptie.

Acceasi ipoteza nula a fost testata si pe tarile dezvoltate. Schimbarea in rata riscului de tara este explicata intr-o proportie mai mica fata de schimbarile indicatorilor economici. (23,5%), importanta variabilelor este imbunatatita, valorile t sunt pozitive. Doar inflatia este nesemnificativa din punct de vedere statistic, lucru reflectat in micile schimbari anuale ale inflatiei in tarile dezvoltate. Exportul a fost exclus si se coreleaza perfect cu bilantul curent.

Ecuatia regresiei estimata pentru tarile dezvolate este:

Schimbare in evaluarea riscului =

0.03971+0.06025%GDP + 0.01174% SOMAJ

+ 0.01141% INFLATIE + 0.01067% RATA SCHIMBULUI

+ 0.01995% IMPORT - 0.01909% BILANT CURENT

Pentru tarile dezvoltate, riscul de tara se coreleaza in mod pozitiv cu toti indicatorii: somajul, inflatia, importul si echilibrul curent.

Relatia pozitiva dintre import si riscul de tara se explica prin cresterea GDP-ului care impune un nivel ridicat de importuri. Eliminand inflatia, semnificatia globala a modelului de imbunatateste de la 0.2 la 0.10 precum si semnificatia variabilelor independent, care pentru tarile dezvoltate duce la respingerea ipotezei nule. Astfel cand vine vorba de schimbarile indicatorilor economici a tarilor dezvoltate, putem vorbi de o influenta majora asupra procesului de evaluare a riscului.

Influenta riscului de tara asupra nivelului direct de investitie straina.

In vederea testarii impactului riscului de tara asupra nivelului investitiilor directe straine in dezvoltarea tarilor, legatura dintre aceste doua variabile a fost studiata incepand cu anul 1996 si pana in anul 2000.

Modelul econometric: s-a produs urmatoarea formula

INVESTITIILE DIRECTE STRAINE = K + B1 % RISC DE TARA + e

Variabila dependenta (schimbarea investitiilor directe straine calculate ca procent anual al schimbului din 1996 pana in 2000) se asteapta sa varieze an raport direct cu schimbarile in rata riscului de tara: o schimbare pozitiva in rata riscului de tara apare din fluxul investitiilor directe.

Ipoteza testata este :

H0: nivelul investitiilor straine directe nu este influentat de rata riscului de tara in dezvoltarea tarilor

O ipoteza alternativa este urmatoarea:

H1:  nivelul investitiilor straine directe este influentat de rata riscului de tara in dezvoltarea tarilor

REZULTATE SI CONCLUZII:

O ecuatie estimata este urmatoarea:

INVESTITIILE DIRECTE STRAINE = 45.273+67.413 risc de tara

Dupa cum se astepta, avem o legatura pozitiva intre rata riscului de tara si investitiile straine directe, schimbarile in planul investitiilor straine directe fiind explicate de schimbarile in planul ratei de risc de tara, in proportie de 12,6%. Variabila independenta este semnificativa = 0.037 si ca valoare t = 178. In aceste conditii, ipoteza nula este respinsa, astfel incat o rata a riscului imbunatatita poate atrage investitiile straine.

Deoarece cresterea capitalului strain este necesara in sustinerea cresterii economice pe termen lung, politica de promovare a investitiilor straine directe este cruciala. Ceea ce inseamna ca barierele catre investitiile straine directe (componenta a riscului de tara) trebuiesc reduse, ceea ce duce la imbunatatirea ratei riscului. Cu cat mai riscante sunt tarile, cu atat mai refractari sunt investitorii straini in a-si plasa banii. Deoarece aceste tari au nevoie de intrari de capital strain pentru dezvoltare si pentru ca investitorii straini evita sa investeasca pentru siguranta banilor lor, tarile sunt fortate sa imprumute bani, chiar si in conditii nefavorabile (rata dobanzii mare, pe termen scurt) ce inrautateste situatia.

Exista o legatura stransa intre riscul de tara, investitiile straine directe, datorii, rezerve, statutul economiei. Riscul de tara influenteaza nivelul investitiilor straine directe, care la randul lor afecteaza rezervele precum si statutul economiei (definit de indicatorii economici). Pe de alta parte, nivelul indatorarii poate avea impact asupra riscului de tara (un nivel ridicat de indatorare poate fi considerat semn de slabiciune). In schimb, o rata slaba a riscului poate influenta statutul economic ce afecteaza investitiile directe, necesare pentru recuperarea economiei.