Contributia impozitelor directe la formarea veniturilor bugetului

CONTRIBUTIA IMPOZITELOR DIRECTE LA FORMAREA VENITURILOR BUGETULUI ADMINISTRATIEI CENTRALE DE STAT

1. DINAMICA VENITURILOR BUGETARE, A VENITURILOR FISCALE SI A IMPOZITELOR DIRECTE IN ROMANIA IN PERIOADA 1997 - 2001

In prezentarea dinamicii veniturilor bugetare, veniturilor fiscale si a impozitelor directe se porneste de la gruparea tuturor datelor in tabel in functie de ani si de alti factori care duc la formarea unei imagini de ansamblu asupra tuturor impozitelor directe din Romania in perioada analizata.

Datele vor fi grupate pe o perioada de cinci ani (1997-2001), urmarind o imagine de ansamblu intre bugetul de stat initial, in care sunt prezentate valorile planificate initiale, bugetul rectificat, in care sunt prezentate valorile planificate rectificate, precum si intre executia bugetului care cuprinde sumele incasate in exercitiul financiar.

Veniturile bugetului de stat se constituie din veniturile curente, veniturile din capital si din incasari din rambursarea imprumuturilor acordate. In cadrul veniturilor curente, veniturile fiscale ocupa ponderea cea mai mare in detrimentul veniturilor nefiscale. Impozitele directe constituie, in principal, din impozitul pe profit si din impozitul pe salarii, precum si impozitele indirecte, formate din taxele vamale, taxa pe valoarea adaugata si accizele sunt considerate venituri fiscale.

Abaterile dintre bugetul rectificat si bugetul initial precum si abaterile dintre executia bugetara (realizari) si bugetul rectificat (planificare) se poate observa din Tabelul nr. 1.

Tabelul nr.1.

Abaterea veniturilor rectificate fata de veniturile initiale si abaterea executiei

bugetare fata de veniturile rectificate

milioane lei

Sursa: Bugetul de stat initial pe anii 1997-2001;

Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001;

Anuarul statistic pe anii 1997-2001.

Pentru perioada analizata se constata o crestere continua a veniturilor bugetare, veniturilor fiscale precum si a impozitelor directe exprimate in preturi curente.

Veniturile bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispozitia statului, repartizate, in principal, pentru realizarea actiunilor social-culturale, instructiv-educative, asigurarea apararii tarii, ordinii publice si infaptuirii justitiei, asigurarea masurilor de protectie sociala aprobate pentru populatie, stimularea producatorilor agricoli, realizarea programelor de cercetare, asigurarea protectiei si refacerii mediului inconjurator, finantarea programelor de restructurare si reforma a sectorului economic, precum si pentru functionarea autoritatilor publice.

Nivelurile planificate ale veniturilor bugetare, au fost realizate in anii 1997, 1999, 2000. Astfel, in anul 1997, incasarile au fost mai mari cu peste 1.577.443 milioane lei , adica s-au realizat in proportie de 103,7%, dupa ce nivelul lor planificat prin legea bugetul de stat a fost rectificat cu 1.979.117 milioane lei, prin O.G. nr.14/1997 si O.U.G. nr.77/1997 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. In anul 1999, incasarile au fost mai mari cu 576.896 milioane lei, adica s-au realizat in proportie de 100,6%, dupa ce nivelul lor planificat initial a fost rectificat cu 5.778.481 milioane lei, prin O.U.G. nr.140/1999 si O.U.G. nr.199/1997 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1999. De asemenea, in anul 2000, incasarile au fost mai mari cu 1.669.341 milioane lei, adica s-au realizat in proportie de 101,4%, dupa ce nivelul lor planificat initial a fost rectificat cu 6.484.525 milioane lei, prin O.U.G. nr.115/2000, O.U.G. nr.145/2000 si O.U.G. nr.260/1997 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2000.

Nerealizari ale programului privind incasarea veniturilor bugetare s-au intalnit atat in anul 1998, cand s-au incasat cu 2.350.400 milioane lei mai putin decat nivelul planificat, cu toate ca acesta a fost redus prin O.U.G. nr.48/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998 cu 5.851.399 milioane lei, cat si in anul 2001 cand veniturile bugetare incasate au fost cu 1.39142 milioane lei mai mici fata de nivelul planificat, cu toate ca acesta a fost redus prin O.G. nr.27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, cu 496.200 milioane lei.

In ceea ce priveste veniturile fiscale, nivelurile planificate au fost realizate in toti anii, mai putin in anul 2001. Astfel, in anul 1997, incasarile au fost de 40.051.000 milioane lei , adica s-au realizat in proportie de 103,%. In anul 1999, incasarile au fost de 60.677.900 milioane lei , adica s-au realizat in proportie de 101%, In anul 2000, incasarile au fost de 114.394.500 milioane lei , adica s-au realizat in proportie de 101,2%. Un caz aparte este in anul 1998, cand nivelul planificat a fost realizat cu peste 60.045 milioane lei, in conditiile in care acest nivel a fost redus semnificativ cu 4.947.614 milioane lei prin O.U.G. nr.14/1998 si O.U.G. nr.48/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998. In anul 2001 s-au inregistrat incasari de 137.271.000 milioane lei, adica nivelul planificat a fost realizat in proportie de 98,2%, cu toate ca acesta a fost redus prin O.G. nr.27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, cu 4.957.700 milioane lei.

Referitor la impozitele directe, nivelurile planificate s-au realizat doar in anii 1997, cand s-au incasat 20.516.700 milioane lei (s-au realizat in proportie de 102,8% ) si in anul 2000, cand s-au incasat 31.472.500 milioane lei (s-au realizat in proportie de 103,5% ), cu toate ca aceste nivele au crescut ca urmare a rectificarilor care au avut loc in decursul anului.

Nerealizari ale programului de incasare a impozitelor directe s-au produs in anii 1998,1999 si 2001. Astfel, in 2001 fata de nivelul planificat s-au incasat cu 1.989.900 milioane lei mai putin, cu toate ca acest nivel stabilit prin O.G. nr.27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001 a fost mai redus decat cel initial stabilit prin Legea 216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001. Un caz aparte se inregistreaza in anii 1998 si 1999, cand pe fondul cresterii nivelului planificat cu 2.441.355 milioane lei (12%), respectiv cu 911.181 milioane lei (17,7%) prin ordonantele de urgenta ale Guvernului s-a inregistrat o incasare a impozitelor directe sub nivelul planificat cu 51.155 milioane lei (0,2%) si respectiv 236.100 milioane lei (0,9%).

Dupa cum se observa prin ordonantele de urgenta ale Guvernului privind rectificarile bugetului de stat, Guvernul urmareste sa coreleze valorile veniturilor bugetare cat mai aproape de posibilele realizari. Aceste ordonante urgenta ale Guvernului sunt emise in a doua jumatate a anului, mai ales in ultimul trimestru, atunci cand se cunoaste o mare parte a incasarilor din anul in executie.

2. IMPORTANTA IMPOZITELOR DIRECTE IN VENITURILE BUGETARE SI VENITURILE FISCALE

2.1. PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTALUL VENITURILOR BUGETARE SI A VENITURILOR FISCALE

Impozitele directe care sunt impozite pe venit si avere sunt incluse in categoria veniturilor fiscale din care mai fac parte si impozitele indirecte. Ele contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat, care este compus din urmatoarele categorii de venituri: venituri curente (venituri fiscale + venituri nefiscale), venituri din capital, donatii si sponsorizari, precum si din incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate.

In general, veniturile fiscale reprezinta aproximativ peste 90% din totalul veniturilor bugetare. De aceea ponderea impozitelor directe in veniturile bugetului de stat, cat si in veniturile fiscale conform executiei bugetare (Tabelul nr.2.), au o importanta deosebita, aratand cu cat au contribuit la realizarea acestor venituri.

Tabelul nr.2

Ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare si venituri fiscale

conform legii bugetare de stat rectificate

Sursa: Bugetul de stat initial pe anii 1997-2001;

Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001.

In ceea ce priveste ponderea impozitelor directe in ansamblul veniturilor bugetare, se observa o scadere de la 47,21% in anul 1997 la 28,83% in anul 2001. O scadere mai accentuata a ponderii impozitelor directe se inregistreaza in cadrul veniturilor fiscale de la 51,33% in anul 1997 la 30,875 in anul 2001, aceasta datorandu-se, printre altele, si scaderii ponderii veniturilor fiscale in ansamblul veniturilor bugetare. Cea mai accentuata scadere se petrece in anul 1998, cand aceasta pondere a impozitelor directe se reduce cu 14,49% in veniturile bugetare si cu 13,44% in veniturile fiscale, conform bugetului de stat rectificat.

Incasarile din impozite directe, care contribuie la formarea veniturilor fiscale si implicit a veniturilor bugetare, sunt mai mari, deoarece o parte importanta din aceste sume se defalca (aloca) spre alte destinatii (bugete). In perioada 1997-1999, sumele se defalcau din impozitul pe salarii, iar din anul 2000, cand a intrat in vigoare impozitul pe venit (impozitul pe salarii fiind inclus in impozitul pe venit), defalcarea sumelor se facea din acesta. Destinatia acestor sume este pentru formarea bugetelor locale, echilibrarea bugetelor locale, subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Datorita faptului ca aceste impozite directe inregistreaza valori mai mari in cadrul bugetului de stat, dar o parte din incasari sunt destinate completarii altor bugete se impune studierea evolutiei ponderii (Figura nr.1) acestor impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) in veniturile bugetare si veniturile fiscale.

Figura nr.1 Evolutia ponderii impozitelor directe impreuna cu sumele defalcate la formarea

bugetului administratiei centrale de stat conform legii bugetare rectificate

Cu toate ca impozitele directe in marime absoluta cresc de la un an la altul, ponderea lor in cadrul veniturilor bugetare, cat si a veniturilor fiscale, scade in perioada 1997-1999. O data cu introducerea de la data 01.01.2000 a impozitului pe venit are loc o crestere a ponderii lor in cadrul veniturilor bugetare, cat si a veniturilor fiscale.

In perioada 1997-1999, ponderea impozitelor directe care cuprind si sumele defalcate din acesta a scazut de la 63,0% in venituri fiscale, respectiv 57,6% in venituri bugetare la 33,9%, si respectiv 30,9%. Acest fapt s-a datorat, in primul rand, cresterii intr-un ritm mai mic a incasarilor impozitelor directe aferente bugetului de stat, fata de ritmul de crestere a incasarilor veniturilor fiscale si bugetare. In al doilea rand, scaderea s-a datorat unor politici guvernamentale, care au incercat reducerea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice si agentilor economici prin scaderea cotei medii de impozitare a salariilor, reducerea bazei de impozitare (atat a impozitului pe profit, cat si a impozitului pe salarii), cresterea salariului mediu. In aceasta perioada, nivelurile planificate ale impozitelor directe au ramas relativ constante. Proiectiile (estimarile) acestor impozite, facand-se in functie de indicatorii macroeconomici, nu puteau sa creasca pentru ca activitatile sectoarelor economiei reale inregistrau un declin.

In anul 1999, ponderea impozitelor directe impreuna cu sumele defalcate in veniturile fiscale si in veniturile bugetare se apropie foarte mult de ponderea impozitelor directe care raman efectiv la dispozitia bugetului statului, deoarece sumele defalcate din impozitul pe salarii pentru bugetele locale scad de la 4.720.364 milioane lei, cat era in anul 1997, la 098.415 milioane lei, cat este in anul 1999. 

Din momentul introducerii impozitului pe venit, in anul 2000, ponderea impozitelor directe impreuna cu sumele defalcate in veniturile fiscale si inclusiv in veniturile bugetare inregistreaza o crestere semnificativa, ajungand in anul 2000 la un procent de 43,1% raportat la veniturile fiscale, si respectiv la un procent de 41,0% raportat la veniturile bugetare. Acest trend crescator se mentine si pentru anul 2001, depasind 50% din veniturile fiscale.

Pentru perioada 2000-2001, ponderea impozitelor directe (impreuna cu sumele defalcate) in veniturile fiscale si in veniturile bugetare este mult mai mare decat ponderea impozitelor directe care raman efectiv la dispozitia bugetului statului, deoarece sumele defalcate din impozitul pe venit pentru formarea bugetelor locale, echilibrarea bugetele locale si subventionarea energiei termice livrate populatiei inregistreaza valori mult mai mari fata de anii anteriori. Astfel, in anul 2000, sumele defalcate din impozitul pe venit sunt de 17.812.250 milioane lei, pentru ca in anul 2001 aceste sume sa fie de 30.872.000 milioane lei. Cresterea substantiala a acestor sume se datoreaza in principal cresterii autonomiei teritoriale a judetelor, ceea ce face ca importante sume de la bugetul statului sa se vireze la bugetele locale.

Cresterea ponderii impozitelor directe (impreuna cu sumele defalcate) in veniturile fiscale si in veniturile bugetare se datoreaza si evolutiei favorabile a productiei industriale, cresterii salariului mediu, cresterea numarului de salariati, impozitarea pensiilor care depasesc suma de 2.000.000 lei, actualizarea baremului de impozitare in functie de inflatie, cresterea gradului de colectare.

2.2. STRUCTURA VENITURILOR FISCALE

In cadrul bugetului de stat, in ceea ce priveste capitolul de venituri, veniturile fiscale ocupa locul central, cu peste 90% din totalul surselor mobilizate la dispozitia statului. Atat impozitele directe, care sunt impozite pe venit si pe avere, cat si impozitele indirecte, care sunt taxele pe consum, sunt cuprinse in veniturile fiscale.

In functie de structura veniturilor fiscale se poate observa inclinatia politicilor guvernamentale. Acestea pot fi de stimulare a investitiilor si a economisirilor, atunci cand se reduce ponderea impozitelor directe fata de impozitele indirecte, sau de stimulare a consumului, atunci cand creste ponderea impozitelor indirecte.

Ponderea impozitelor directe si a impozitelor indirecte in veniturile fiscale sunt reflectate in Tabelul nr., atat in ceea ce priveste bugetul rectificat cat si executia bugetara.

Tabelul nr.3

Ponderea impozitelor directe in venituri fiscale conform bugetului rectificate cat si

a executiei bugetare

Sursa: Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001;

Anuarul statistic pe anii 1997-2001.

Veniturile fiscale in valori absolute cunosc o crestere continua atat conform bugetului rectificat cat si executiei bugetare. Dupa cum se observa din tabelul de mai sus ponderea impozitelor directe in veniturile fiscale conform bugetului rectificat are o tendinta de scadere continua pe perioada analizata mai putin in anul 2001 cand se cunoaste o usoara crestere fata de 2000, ponderea lor ajungand de la 51,49% in anul 1997 la 28,25% in anul 2000. Aceasta scadere continua a impozitelor directe in veniturile fiscale se datoreaza politicii duse de Guvern in ceea ce priveste cresterea taxelor de consumatie concomitent cu scaderea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice si juridice.

Cresterea impozitelor indirecte si scaderea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice si juridice se petrece pe fondul unei stabilizari relative a economiei, caracterizata prin reducerea inflatiei, devalorizarea mult mai lenta a monedei nationale, precum si scaderea ratei dobanzii.

Ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale au crescut continuu din 1997, cand era de 48,51%, pana in anul 2000 cand a fost 71,75% pentru ca in anul 2001 sa cunoasca o scadere nesemnificativa de 1,06%.

Marimea impozite directe incasate care contribuie la formarea veniturilor fiscale este alta, deoarece o parte importanta din aceste sume incasate se aloca spre alte bugete. In prima faza, sumele se defalcau din impozitul pe salarii, iar din anul 2000, sumele se defalcau din impozitul pe venit. Destinatia acestor sume este pentru formarea bugetelor locale, echilibrarea bugetelor locale si subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Datorita faptului ca incasarea impozitelor directe inregistreaza valori mai mari in cadrul bugetului de stat, deoarece o parte din incasari sunt defalcate pe alte destinatii, se impune studierea structurii veniturilor fiscale (Figura nr.2) in functie de incasarile efectiv realizate pe impozite directe (cuprinzand si sumele defalcate) si impozite indirecte.

Evolutia ponderii impozitelor directe si impozitelor indirecte in veniturile fiscale conform executiei bugetare este redata in figura nr.2.

Figura nr.2. Evolutia structurii veniturilor fiscale conform executiei bugetare

In cadrul veniturilor fiscale se observa, intr-o prima faza (1997-1999) scaderea ponderii impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) concomitent cu cresterea ponderii impozitelor indirecte. Acest lucru se petrece din 1997 pana in 1999 cand ponderea impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) scade de la 63,0%, pana la 33,9%, in timp ce ponderea taxelor de consumatie crestere de la 37,0%, pana la 66,1%.

In anul 1999, ponderea impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) este cea mai mica din perioada analizata, deoarece incasarile din impozite directe raman aproape la acelasi nivel timp de trei ani, pe cand incasarile din impozite indirecte cresc. De asemenea, sumele defalcate din impozitul pe salarii pentru bugetele locale in acest an scad la 098.415 milioane lei.

In anul 2000, odata cu introducerea impozitului pe venit, ponderea impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) cunoaste o crestere semnificativa in ansamblul veniturilor fiscale, ajungand la un procent de 43,1%, iar in anul 2001 la un procent de 52,5%

Ponderea impozitelor directe (cuprinzand si sumele defalcate) in structura veniturilor fiscale depaseste ponderea impozitelor indirecte in anul 2001, deoarece sumele defalcate din impozitul pe venit pentru formarea bugetelor locale, echilibrarea bugetele locale si subventionarea energiei termice livrate populatiei corespunde sumei de 30.872.000 milioane lei. Aceasta cresterea a sumelor defalcate se datoreaza, in principal, cresterii autonomiei teritoriale a judetelor.

In ceea ce priveste ponderea impozitelor indirecte, adica incasarile din taxele vamale, a accizelor si a taxei pe valoarea adaugata, aceasta se situeaza in anul 2001 la nivelul incasarilor din impozite directe (cuprinzand si sumele defalcate), deoarece politicile guvernamentale tind atat sa stimuleze investitiile, cat si sa stimuleze consumul.

DINAMICA IMPOZITELOR DIRECTE AFERENTE BUGETULUI DE STAT IN PERIOADA 1997-2001

Impozitele sunt prelevari fiscale, in virtutea autoritatii statului, de la contribuabili cu titlu definitiv si fara contraprestatie imediata si directa, avand drept scop acoperirea unor cheltuieli publice. O importanta deosebita in cadrul veniturilor fiscale o au impozitele care se aseaza pe venitul si averea contribuabilului (impozite directe).

Prin aceste impozite directe statul urmareste procurarea de bani pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, eliminarea discrepantelor dintre veniturile cetatenilor, precum si influentarea activitatii economice. In functie de situatia in care se afla economia, precum si de politicile guvernamentale, statul va influenta marimea si numarul impozitelor directe care se vor colecta la dispozitia sa.

In perioada analizata atat marimea cat si numarul impozitelor directe care contribuie la realizarea veniturilor bugetului de stat au crescut. Principalele impozite directe aferente bugetului de stat in aceasta perioada sunt: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente, impozitul pe dividende de la societatile comerciale, contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat, contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap

Marimea impozitelor directe totale si pe diviziunile sale care contribuie la realizarea veniturilor bugetare in functie de bugetul initial, bugetul rectificat si executia bugetara este prezentata in Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4.

Abaterea veniturilor rectificate fata de veniturile initiale si abaterea executiei bugetare fata de veniturile rectificate

milioane lei

Sursa: Bugetul de stat initial pe anii 1997-2001

Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001

Anuarul statistic pe anii 1997-2001

Estimarea impozitelor directe se realizeaza in concordanta cu proiectia indicatorilor macroeconomici. Aceste estimari initiale sunt prezentate in legea bugetului de stat, care in Romania ar trebui sa apara in ultimul trimestru al anului anterior executiei, dar de regula apare in al doilea trimestru al anului in executie. Datorita influentei unor factori, estimarile initiale ale impozitelor directe vor fi rectificate prin ordonante de urgenta ale guvernului. In general, aceste rectificari sunt facute in sensul cresterii valorilor estimate initial. Rectificarile impozitelor directe sunt realizate spre sfarsitul anului, atunci cand se cunosc in mare parte nivelul incasarilor.

In perioada 1997-2001 se observa o crestere generala a impozitelor directe ce contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat. Astfel, pentru analiza dinamicii impozitelor directe care contribuie la realizarea veniturilor bugetare se impune studierea nivelului total al acestora.

Dinamica impozitelor directe care contribuie la realizarea veniturilor bugetare in perioada analizata este prezentata in Figura nr.

Figura nr. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a impozitelor directe

In perioada analizata, evolutia impozitele directe in valori absolute cunoaste o crestere de la an la an. Astfel, in anul 1998 fata de anul 1997 se observa o crestere semnificativa a nivelului planificat initial, situandu-se la nivelul incasarilor realizate in 1997. Nivelurile planificate initiale cunosc rectificari in sensul cresterii lor prin ordonantele de urgenta ale Guvernului. In ceea ce priveste incasarile din impozite directe, acestea sunt de 22.714.200 milioane lei, in 1998, fata de 20.516.700 milioane lei, in 1997.

Nivelul planificat prin Legea 36/1999 privind bugetul de stat pe 1999 este estimat in apropierea nivelului incasarilor realizate in 1998, adica de 22.016.423 milioane lei. Incasarile in 1999 depasesc doar nivelul planificat initial, dar nu si pe cel rectificat prin O.U.G. nr.77/1999, din cauza gradului scazut de colectare a impozitelor directe.

In anul 2000, atat nivelul rectificat cat si cel realizat din incasari este cu mult mai mare decat cel estimat prin Legea nr.76/2000 privind bugetul de stat pe anul 2000, datorita estimarilor pesimiste a unor indicatori macroeconomici.

Anul 2001 este singurul an in care atat nivelul rectificat fata de nivelul planificat initial, cat si incasarile realizate fata de nivelul rectificat cunoaste o modificare in sensul scaderii, acest lucru producandu-se pe fondul unor estimari eronate ale impozitelor directe ce pot fi incasate, cat si a gradului scazut de colectare a acestora.

In perioada analizata, structura impozitelor directe aferente bugetului de stat cunoaste unele modificari, in sensul introducerii de noi impozite, ajungand ca in anul 2001 sa fie compusa din: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe salarii, alte impozite directe si contributii. Dinamica impozitelor directe aferente bugetului de stat trebuie realizata si pe fiecare impozit direct in parte.

Astfel, in ceea ce priveste impozitul pe profit, dinamica acestuia in perioada analizata este prezentata in Figura nr.4.

Figura nr.4. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a impozitului pe profit

In perioada analizata, impozitul pe profit este componenta principala a impozitelor directe aferente bugetului de stat.

Dupa cum se observa din figura de mai sus, in anul 1997, impozitul pe profit a cunoscut o rectificare importanta, in sensul cresterii, cu 017.500 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 41% fata de nivelul planificat prin bugetul initial. In ceea ce priveste incasarile, programul sa realizat in proportie de 102,5%.

In anul 1998, nivelul planificat, rectificat si executia bugetara a impozitului pe profit se situeaza in jurul valorii de 11.000.000 milioane lei, ceea ce inseamna o buna estimare a incasarilor ce vor fi facute. Fata de anul 1998, atat in anul 1999, cat si in anul 2000, nivelele planificate prin legile bugetului de stat sunt mult mai mici decat nivelele rectificate si nivelele realizate din executia bugetara a impozitului pe profit, acest lucru datorandu-se unei previziuni rezervate asupra marimii impozitului pe profit ce poate fi incasat.

Pe toata perioada analizata, impozitul pe profit inregistreaza o crestere continua a incasarilor. Acest lucru se realizeaza pe fondul cresterii incasarilor de la agentii economici ca urmare a unei evolutii favorabile a activitatilor economice. Tot in aceasta perioada are loc scaderea cotei impozitului pe profit de la 38% la 25%, concomitent cu largirea bazei de impunere, iar in ceea ce priveste microintreprinderile, acestea au posibilitatea de aplicarea a cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obtinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor inscrise in contul de profit si pierderi.

In ceea ce priveste impozitul pe salarii, dinamica acestuia in perioada analizata este prezentata in Figura nr.5.

Figura nr.5. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a impozitului pe salarii

Pana in anul 1999, impozitul pe salarii impreuna cu impozitul pe profit contribuie cu peste 90% la formarea impozitelor directe aferente bugetului de stat.

Atat in anul 1997, cat si in anul 1998, nivelele planificate prin legile bugetului de stat sunt mult mai mici decat nivelele rectificate si nivelele realizate din executia bugetara a impozitului pe salarii, acest lucru datorandu-se unei previziuni rezervate asupra marimii impozitului pe salarii ce poate fi incasat.

In anul 1999, impozitul pe salarii a cunoscut o rectificare in sensul scaderii, cu 1.152.819 milioane lei, ceea ce reprezinta o scadere cu 14% fata de nivelul planificat prin bugetul initial.

In perioada 1997-1999, incasarile din impozitul pe salarii au scazut continuu, daca se iau in considerare si cotele defalcate din impozitul pe salarii pentru bugetele locale. Aceste evolutii ale incasarilor din impozitului pe salarii s-au inregistrat pe fondul cresterii salariului nominal, scaderii numarului mediu de salariati, scaderea cotei medii de impozitare, precum si a scutirii de la plata impozitului pe salarii a consultantilor straini pentru activitatea desfasurata in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut (O.U.G. nr.66/1997).

De la data de 01.01.2000 a fost abrogata Legea nr.32/1991 privind impozitul pe salarii, si astfel, impozitul pe salarii in anul 2000 si anul 2001 are valori mici in comparatie cu perioada anterioara, urmand ca din anul 2002 sa fie inclus in intregime in cadrul impozitului pe venit.

Dinamica impozitul pe venit in perioada analizata conform bugetului initial, bugetului rectificat si executiei bugetare este prezentata in Figura nr.6.

Figura nr.6. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a impozitului pe venit

Impozitul pe venit a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2000, fiind reglementat prin O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.

Dupa cum se observa, atat in anul 2000, cat si in anul 2001, impozitul pe venit a cunoscut o rectificare importanta, in sensul cresterii, cu 179.925 milioane lei si respectiv 1.565.000 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 98%, si respectiv 26,7%, fata de nivelul planificat prin bugetul initial. In ceea ce priveste incasarile, programul s-a realizat in anul 2000 in proportie de 108,3% si respectiv in proportie de 103,6%, acest lucru datorandu-se unei previziuni rezervate asupra marimii impozitului pe venit ce poate fi incasat.

Impozitul pe venit incasat la bugetul statului este cu mult mai mare daca se iau in considerare si cotele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale, pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Dinamica impozitului pe venit in aceasta perioada se realizeaza pe fondul cresterii gradului de colectare, cresterii salariului mediu brut, cresterea numarului de salariati, introducerea impozitarii pensiilor care depasesc 2.000.000 lei, modificarea baremului de impozitare in functie de indicele inflatiei.

Dinamica altor impozite directe in perioada analizata conform bugetului initial, bugetului rectificat si executiei bugetare este prezentata in Figura nr.8.

Figura nr.8. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a altor impozite directe

In perioada analizata, evolutia altor impozite directe aferente bugetului de stat este intr-o continua crestere.

Dupa cum se observa din figura de mai sus, in anii 1997,1998 si 2000 alte impozite directe cunoscut o rectificare in sensul cresterii, cu 74.600 milioane lei, cu 472.500 milioane lei, si respectiv cu 1.391.000 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 18,5% ,cu 50,5%, si respectiv cu 126,5% fata de nivelul planificat prin bugetul initial. In ceea ce priveste incasarile, programul in cei trei ani s-a realizat, si anume in proportie de 120,8,5%, 118,6%, si respectiv 102,8%, acest lucru datorandu-se unei previziuni rezervate asupra marimii altor impozite directe.

Atat in anul 1999, cat si in anul 2001, nivelele planificate prin legile bugetului de stat sunt mult mai mari decat nivelele rectificate ale altor impozite directe. In ceea ce priveste incasarile, programul s-a realizat in anul 1999, in proportie de 85,9%, iar in anul 2001, in proportie de 103%, acest lucru datorandu-se unor previziuni prea optimiste asupra marimii incasarilor obtinute din alte impozite directe.

Cresterea altor impozite directe aferente bugetului de stat, in anul 2001, s-a datorat introducerii unei noi prelevari fiscale, si anume: contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat.

Dinamica contributiilor in perioada analizata conform bugetului initial, bugetului rectificat si executiei bugetare este prezentata in Figura nr.9.

Figura nr.9. Nivelul planificat initial, rectificat si executia bugetara a contributiilor

In perioada analizata, evolutia contributiilor aferente bugetului de stat este de crestere, avand niveluri nesemnificative intre anii1998-2000, dar inregistrand in anul 2001 o crestere substantiala fata nivelul planificat initial, rectificate si incasate din anii anteriori.

In anul 2001, a fost introdusa contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap, care impreuna cu contributia pentru pensia suplimentara formeaza contributiile aferente bugetului de stat. Importanta cea mai mare in cadrul contributiilor aferente bugetului de stat o are contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap (97,2%). 

4. EVOLUTIA PONDERII IMPOZITELOR DIRECTE AFERENTE BUGETULUI DE STAT

4.1. EVOLUTIA PONDERII FIECARUI IMPOZIT DIRECT AFERENT BUGETULUI DE STAT IN VENIURILE FISCALE

O importanta deosebita o prezinta analiza evolutiei ponderilor fiecarui impozit direct in veniturile fiscale. Tabelul nr.5 prezentat mai jos evidentiaza mai bine situatia existenta la nivelul ultimilor cinci ani in ceea ce priveste evolutia aceste ponderi.

Situatia este asemanatoare daca se are in vedere analiza conform bugetului rectificat sau a executiei bugetare, diferentele inregistrate fiind foarte mici, iar uneori chiar inexistente, cum este cazul ponderii impozitului pe salarii in venituri fiscale in anul 2000, de 1,42% sau ponderii contributiilor in venituri fiscale in anul 1997, de 0,17%.

Tabelul nr.5

Ponderea fiecarui impozit direct in venituri fiscale conform bugetului rectificat si executiei bugetare

Sursa: Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001

1*- ponderea conform bugetului rectificat

2**- ponderea conform executiei bugetare

In perioada analizata ponderea impozitelor directe in veniturile fiscale are o evolutie descrescatoare, de aici si faptul ca ponderea fiecare impozit direct aferent bugetului de stat are o tendinta de scadere. Singurele exceptii de la tendinta de scadere a ponderii lor in veniturile fiscale conform bugetului rectificat si executiei bugetare o au alte impozite directe si contributiile.

Evolutia ponderii impozite directe aferente bugetului de stat in veniturile fiscale, se va urmarii pe fiecarui impozit conform executiei bugetare. Astfel, in ceea ce priveste impozitul pe profit, in figura nr.9 este reflectata evolutia ponderii sale.

Figura nr.9. Evolutia ponderii impozitului pe profit

Cum era de asteptat, cea mai mare pondere o are, in toti anii supusi analizei, impozitul pe profit, acesta inregistrand insa de la o perioada la alta scaderi. Astfel, de la o pondere de 26,72% in 1997, conform bugetului rectificat, respectiv de 26,56% conform executiei bugetare, ponderea impozitului pe profit a scazut pana la 17,26%, respectiv 17,42% in anul 2000, urmand ca in anul urmator, 2001, sa creasca usor la 18,56%, conform bugetului rectificat, insa avand in vedere executia bugetara si-a mentinut linia de scadere ajungand pana la 16,02%. In 1999 aceasta pondere a cunoscut totusi o crestere usoara, care dupa cum se poate vedea in figura de mai sus nu s-a mentinut.

In ceea ce priveste evolutia ponderii impozitul pe salarii conform executiei bugetare, aceasta   este reflectata in figura nr.10.

Figura nr.10. Evolutia ponderii impozitului pe salarii

Situatia ponderii impozitului pe salarii in venituri fiscale este asemanatoare in ceea ce priveste evolutia cu cea care caracterizeaza impozitul pe profit, insa de o amploare mult mai mare, in sensul ca s-a ajuns de la o pondere de 23,22% conform executiei bugetare la ponderi aproape nesemnificative de 0,29%.

Scaderea ponderii impozitului pe salarii s-a datorat in primul rand faptului ca in perioada 1997-1999 acesta, ca valori absolute, a ramas in jurul a 8.500 de miliarde de lei, in timp ce veniturile fiscale au crescut de la an la an. Ponderea impozitul pe salarii ar fi fost mai mare daca se are in vedere ca din totalul incasarilor doar o parte ramane la bugetul statului, restul fiind alocat bugetelor locale. In al doilea rand, datorita intrarii in vigoare la 1 ianuarie 2000 a impozitului pe venit, reglementat prin O.G. nr.7/2001 privind impozitul pe venit, care abroga Legea nr.32/1991 privind impozitul pe salarii marea majoritate a impozitului pe salarii este inclus in impozitul pe venit, urmand ca din anul 2002 impozitul pe salarii sa faca parte in totalitate din impozitul pe venit.

In ceea ce priveste evolutia ponderii impozitul pe venit conform executiei bugetare, aceasta este reflectata in figura nr.11.

Figura nr.11. Evolutia ponderii impozitului pe venit

Despre ponderea impozitului pe venit in veniturile fiscale nu se poate vorbi decat incepand cu 1 ianuarie 2000 cand a intrat in vigoare, fiind reglementat prin O.G. nr.7/2001 privind impozitul pe venit. In acest an, 2000, ponderea acestuia este a doua in totalul impozitelor directe, dupa cel pe profit, de 5,67% conform bugetului rectificat, respectiv 6,07% conform executiei bugetare. Situatia caracteristica insa pentru cele doua clase de impozite directe analizate anterior nu ocoleste nici impozitul pe venit a carui pondere in veniturile fiscale este descrescatoare.

Ponderea impozitului pe venit ar fi fost cu mult mai mare, dubla sau chiar mai mult, daca s-ar avea in vedere faptul ca din totalul impozitului pe venit se scad sume pentru bugetele locale, sume pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Scaderea ponderii impozitului pe venit in veniturile fiscale se datoreaza cresterii intr-un ritm mai mic a impozitului pe venit , chiar in conditiile includerii de noi impozite in aceasta categorie (impozitul pe veniturile obtinute din jocurile de noroc, impozitul pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si vanzarea partilor sociale, regularizari, impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala si impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente), fata de ritmul de crestere a veniturilor fiscale.

In ceea ce priveste evolutia ponderii impozitul pe salarii conform executiei bugetare, aceasta este reflectata in figura nr.12.

Figura nr.12. Evolutia ponderii altor impozite directe

In opozitie cu situatia evolutiei ponderii celorlalte impozite directe prezentata mai sus, ponderea altor impozite directe in veniturile fiscale inregistreaza crestere in perioada analizata. Desi ponderea acestui impozit este mai mica decat a celorlalte, el creste de la 1,23% conform bugetului rectificat sau 1,44% conform executiei la 60% respectiv 76%.

Ritmul de crestere a impozite directe a fost mai mic decat ritmul de crestere a altor impozitelor directe datorita introducerii in acesta din urma a unor noi prelevari fiscale cum ar fi: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente si contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat.

In ceea ce priveste evolutia ponderii impozitul pe salarii conform executiei bugetare, aceasta este reflectata in figura nr.1

Figura nr.1 Evolutia ponderii contributiilor

In ceea ce priveste evolutia ponderii contributiilor in veniturile fiscale, aceasta inregistreaza o crestere continua cu un salt foarte mare in anul 2001. Acest impozit direct apare in bugetul de stat in 1998 prin O.U.G.nr. 48/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998, el fiind reglementat de O.U.G. nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguratilor din unitatile cu atributii in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Desi ponderea acestui impozit este mai mica decat celelalte, aceasta cunoaste o crestere de la 0,17% conform bugetului rectificat sau 0,17% conform executiei bugetare la 3,05% respectiv 4,30%.

4.2. EVOLUTIA STRUCTURII IMPOZITELOR DIRECTE AFERENTE BUGETULUI DE STAT

Contributia fiecarei clase de impozite directe la cresterea globala a impozitelor directe este relevanta avand in vedere evolutia ponderilor acestora (Tabelul nr.6).

Ca dinamica, situatia nu este foarte diferita comparativ cu cea a ponderii claselor de impozite directe in veniturile fiscale.

Tabelul nr.6

Ponderea fiecarui impozit impozite direct in impozite directe conform bugetului de stat rectificat si a executiei bugetare

Sursa: Bugetul de stat rectificat pe anii 1997-2001;

Anuarul statistic pe anii 1997-2001.

1*- ponderea conform bugetului de stat rectificat;

2**- ponderea conform executiei bugetare.

Impozitul pe profit are cea mai mare contributie la realizarea impozitelor directe, de peste 50% in aproape toti anii supusi analizei, exceptie facand 1998 cand ponderea acestuia a fost de 48,82% conform bugetului rectificat, respectiv 47,75% conform executiei bugetare. Pana in 2000, cand a fost introdus impozitul pe venit, pe locul doi ca pondere in impozitele directe s-a situat impozitul pe salarii cu o pondere de 45,33% conform executiei bugetare, urmand insa si acesta o scadere continua, ajungand in 2000 la doar 5,17%. Cea mai mare scadere s-a inregistrat in perioada 1999-2000, an in care locul doi a fost preluat de impozitul pe venit cu o pondere de 22,05%.

Alte impozite directe au ponderi mai mici in impozitele directe aferente bugetului de stat comparativ cu celelalte clase, insa, spre deosebire de acestea din urma, alte impozite directe cunosc cresteri de la un an la altul, ajungand de la 2.81% in 1997 la 12.56% in 2001 (conform executiei bugetare). Contributiile cunosc de asemenea cresteri ale ponderii lor in cadrul impozitelor directe, chiar daca in primii doi ani, 1998 respectiv 1999 ponderea acestora era doar de 0,46% si 0,81%. Acestea ajung ca in anul 2001 sa aiba o pondere mai mare decat clasa alte impozite directe, de 14,34%, situandu-se pe locul trei ca pondere in totalul impozitelor directe.

Pentru studierea evolutiei structurii impozitelor directe aferente bugetului administratiei centrale de stat, voi prezenta in continuare pe fiecare an a perioadei luate in calcul, care este 1997-2001, aceasta evolutie conform executiei bugetare.

Astfel, in anul 1997 structura impozitelor directe aferente bugetului stat conform executiei bugetare este redata in figura nr.1

Figura nr.1 Structura impozitelor directe aferente bugetului de stat in 1997

Dupa cum se observa din figura de mai sus, impozite directe aferente bugetului stat in anul 1997 erau: impozitul pe profit, impozitul pe salarii si alte impozite directe. Ponderea cea mai mare o are impozitul pe profit cu 51,85%, urmat de impozitul pe salarii cu 45,33%.

Atat impozitul pe profit cat si impozitul pe salarii sunt cele mai impozite directe care sunt colectate de catre stat. Ponderea impozitului pe salarii ar fi fost mai mare decat ponderea impozitului pe profit daca s-ar avea in vedere ca din totalul impozitului pe salarii se defalca sume importante pentru bugetele locale in proportie de 33,7%, ramanand la dispozitia bugetului de stat doar 66,3%.

Alte impozite directe contribuie cu 2,81% la formarea impozitelor directe, ele fiind compuse in anul 1997 din: impozitul pe dividende de la societatile comerciale, impozitul pe profitul obtinut din activitatile comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protectia consumatorilor precum si din alte incasari din impozite directe, ultimele doua categorii avand contributia cea mai mare.

Pentru anul 1998, structura impozitelor directe aferente bugetului stat conform executiei bugetare este redata in figura nr.14. 

Figura nr.14. Structura impozitelor directe aferente bugetului de stat in 1998

Din figura de mai sus se observa ca impozite directe aferente bugetului stat in anul 1998 sunt formate din: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, alte impozite directe si contributii.

Ponderea cea mai mare o are impozitul pe profit cu 47,75%, urmat de impozitul pe salarii cu 44,44%. Ponderea impozitului pe salarii ar fi fost mai mare decat ponderea impozitului pe profit daca s-ar avea in vedere ca din totalul impozitului pe salarii se defalca sume importante pentru bugetele locale in proportie de 36,5%, ramanand la dispozitia bugetului de stat doar 63,5%. Impozitul pe salarii total a fost mai mare decat impozitul pe profit cu peste 2.000 miliarde lei.

Alte impozite directe contribuie cu 7,35% la formarea impozitelor directe, ele fiind compuse in anul 1998 din: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente, impozitul pe dividende de la societatile comerciale, impozitul pe profitul obtinut din activitatile comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protectia consumatorilor, impozitul pe onorariul avocatilor si notarilor publici, precum si din alte incasari din impozite directe. Incasarile din primele doua categorii au reprezentat peste 97% din totalul incasarilor acestei clase.

Contributiile au fost reglementate in al patrulea trimestru al anului astfel incat incasarile lor au reprezentat 0,46% din totalul impozitelor directe. Aceste contributii care au fost incluse in veniturile bugetului de stat la clasa impozite directe erau formate din contributiile pentru pensia suplimentara.

In anul 1999 structura impozitelor directe aferente bugetului stat conform executiei bugetare este redata in figura nr.15.

Figura nr.15 Structura impozitelor directe aferente bugetului de stat in 1999

Din figura de mai sus se observa ca impozite directe aferente bugetului stat in anul 1999 sunt formate din: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, alte impozite directe si contributii.

In acest an ponderea impozitul pe profit este cea mai mare din perioada analizata, adica de 64,68%. Acest lucru realizandu-se pe seama cresterii incasarilor din impozitul pe profit cu peste 50%, in timp ce incasarile din celelalte clase de impozite directe fie au ramas constante, fie au scazut.

Din categoria impozitelor directe care au inregistrat scaderi ale incasarilor fata de perioada anterioara se afla impozitul pe salarii. Astfel, ponderea sa in totalul impozitelor directe aferente bugetului de stat s-a diminuat substantial, ajungand la 28,01%. Ponderea impozitului pe salarii ar fi fost mai mare daca s-ar avea in vedere ca din totalul impozitului pe salarii se defalca sume pentru bugetele locale in proportie de 29%, ramanand la dispozitia bugetului de stat doar 71%.

Alte impozite directe contribuie cu 6,50% la formarea impozitelor directe, scazand fata de anul anterior. Ele sunt compuse in anul 1999 din: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente, impozitul pe dividende de la societatile comerciale, impozitul pe profitul obtinut din activitatile comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protectia consumatorilor, impozitul pe onorariul avocatilor si notarilor publici, precum si din alte incasari din impozite directe.

Contributiile au reprezentat 0,81% din totalul incasarilor impozitelor directe. Aceste contributii incluse in veniturile bugetului de stat la clasa impozite directe erau formate din contributiile pentru pensia suplimentara.

Pentru anul 2000 structura impozitelor directe aferente bugetului stat conform executiei bugetare este redata in figura nr.16.

Figura nr.16 Structura impozitelor directe aferente bugetului de stat in 2000

Se observa ca impozitele directe aferente bugetului stat in anul 2000 sunt formate din: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe venit, alte impozite directe si contributii.

In acest an ponderea impozitul pe profit se mentine in jurul nivelului din anul anterior, fiind de 63,32%, adica are cea mai mare importanta in cadrul impozitelor directe, mentinerea la nivelul anului anterior realizandu-se pe seama cresterii incasarilor din impozitul pe profit in acelasi ritm cu cresterea incasarilor tuturor impozitelor directe.

Incasarile din impozitul pe venit, care a fost introdus de la 1 ianuarie 2000, au reprezentat 22,05% din totalul incasarilor cu impozitele directe aferente bugetului de stat. Acest impozit pe venit este format din: impozit pe venituri din activitati independente, impozit pe venituri din salarii, impozit pe venituri din cedarea folosintei bunurilor, impozit pe venituri din dividende, impozit pe venituri din dobanzi, impozit pe alte venituri si impozit pe venit din pensii. Ponderea impozitului pe venit ar fi fost cu mult mai mare decat ponderea impozitului pe profit daca s-ar avea in vedere faptul ca din totalul impozitului pe venit se scad cote defalcate din impozitul pe venit (56%), sume pentru echilibrarea bugetelor locale (10%) si sume pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei (6%) care in impreuna reprezinta 72%, ramanand la dispozitia bugetului de stat doar 28%. Impozitul pe salarii, care a fost inclus in cea mai mare parte in impozitul pe venit, reprezinta peste 87% din impozitului pe venit.

Impozitul pe salarii a inregistrat o scadere substantiala a incasarilor fata de perioada anterioara. Acest lucru s-a datorat abrogarii legii privind impozitul pe salarii si includerea acestui impozit in legea privind impozitul pe venit. Astfel, ponderea sa in totalul impozitelor directe aferente bugetului de stat, a ajuns la 5,17%.

Alte impozite directe contribuie cu 8,14% la formarea impozitelor directe, crescand fata de anul anterior. Ele sunt compuse in anul 2000 din: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice si juridice nerezidente, impozitul pe dividende de la societatile comerciale, impozitul pe profitul obtinut din activitatile comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protectia consumatorilor, precum si din alte incasari din impozite directe. Incasarile din impozitul pe dividende de la societatile comerciale are ponderea cea mai mare din totalul incasarilor acestei clase.

Contributiile au reprezentat 1,32% din totalul incasarilor impozitelor directe, crescand fata de anul anterior. Aceste contributii incluse in veniturile bugetului de stat la clasa impozite directe erau formate din contributiile pentru pensia suplimentara.

In anul 2001 structura impozitelor directe aferente bugetului stat conform executiei bugetare este redata in figura nr.17.

Figura nr.17 Structura impozitelor directe aferente bugetului de stat in 2001

Se observa ca impozitele directe aferente bugetului stat in anul 2001 sunt formate din: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe venit, alte impozite directe si contributii.

In anul 2001 ponderea impozitul pe profit scade fata de nivelul anului anterior, fiind de 53,45%, adica are cea mai mare importanta in cea ce priveste incasarile din impozite directe. Scaderea ponderii fata de nivelul anului anterior s-a realizat pe seama cresterii incasarilor din impozitul pe profit intr-un ritm mult mai lent decat cresterea incasarilor tuturor impozitelor directe.

In ceea ce priveste incasarile din impozitul pe venit in acest an, ele au fost de 18,68% din totalul incasarilor cu impozitele directe aferente bugetului de stat. Acest impozit pe venit este format din: impozit pe venituri din activitati independente, impozit pe venituri din salarii, impozit pe venituri din cedarea folosintei bunurilor, impozit pe venituri din dividende, impozit pe venituri din dobanzi, impozit pe alte venituri, impozit pe venit din pensii, impozitul pe veniturile obtinute din jocurile de noroc, impozitul pe veniturile obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si vanzarea partilor sociale, regularizari, impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala si impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente. Ponderea impozitului pe venit ar fi fost cu mult mai mare, chiar dubla fata de ponderea impozitului pe profit daca s-ar avea in vedere faptul ca din totalul impozitului pe venit se scad cote defalcate din impozitul pe venit (60%), sume pentru echilibrarea bugetelor locale (12%) si sume pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei (8%) care in impreuna reprezinta 80%, ramanand la dispozitia bugetului de stat doar 20%. Impozitul pe salarii reprezinta peste 86% din impozitului pe venit.

Impozitul pe salarii a inregistrat o scadere a incasarilor fata de perioada anterioara. Astfel, ponderea sa in totalul impozitelor directe aferente bugetului de stat, a ajuns la 0,97%, el urmand sa nu mai apara in cadrul veniturilor bugetare inca din anul 2002.

Alte impozite directe contribuie cu 12,56% la formarea impozitelor directe, crescand fata de anul anterior. Incasarile din contributia agentilor economici pentru invatamantul de stat are ponderea cea mai mare din totalul incasarilor acestei clase, cu peste 55%. Acest impozit a fost introdus incepand cu anul 2001. De asemenea, impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente si impozitul pe dividende de la societatile comerciale cunosc cresteri importante ale incasarilor lor.

Contributiile au crescut semnificativ fata de anul anterior, ele reprezentand 14,34% din totalul incasarilor impozitelor directe. Aceste contributii incluse in veniturile bugetului de stat la clasa impozite directe erau formate din contributiile pentru pensia suplimentara si din contributiile agentilor economici pentru persoanele cu handicap. Aceasta din urma contributie care reprezinta peste 97% din total contributiilor, introdusa in anul 2001, a determinat cresterea semnificativa .

4. EVOLUTIA PONDERII IMPOZITELOR DIRECTE AFERENTE BUGETULUI DE STAT IN PRODUSUL INTERN BRUT

In evolutia impozitelor o relevanta insemnata o are analiza ponderii impozitelor in produsul intern brut, care exprima valoarea adaugata bruta a productiei finale a bunurilor si serviciilor create, in cursul unei perioade, de agentii economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii, si este destinat consumului, investitiilor, cresterea stocurilor si export.

In ceea ce priveste evolutia ponderii impozitelor directe in produsul intern brut (Tabelul nr.7) se poate observa o scadere a acestora.

Tabelul nr.7

Ponderea impozitelor directe in PIB

Situatia existenta in Romania in ultimii cinci ani, din punct de vedere al produsului intern brut, cunoaste o evolutie, in sensul ca PIB a crescut de la 252.925.700 milioane lei in anul 1997 la 1.10950.000 milioane lei in anul 2001, ceea ce exprimat in procente se traduce cu o crestere de 336,47%.

Ponderea impozitelor directe in PIB a inregistrat o evolutie descrescatoare, de la 8,11% in anul 1997 la 3,73% in anul 2001, situatie explicabila datorita faptului ca cresterea PIB este mai mare decat cresterea impozitelor directe aferente bugetului de stat. In timp ce produsul intern brut a crescut din anul 2000 in anul 2001 cu 38,51%, impozitele directe au crescut doar cu 30,71%.

Privite separat, exista unele diferentieri la nivelul fiecarei clase de impozite directe (Tabelul nr.8), ca urmare a modificarilor survenite in politica fiscala.

Tabelul nr.8

Ponderea fiecarui impozit direct in PIB

Impozitul pe profit, desi, creste de la o perioada la alta, ponderea lui in PIB se reduce de la 4,21%, cat era in anul 1997, la 1,99% in anul 2001. In anul 1999 s-a inregistrat o usoara crestere a ponderii fata de anul 1998, de 3,09% fata de 2,92%, insa tendinta descrescatoare a continuat sa se manifeste in anii urmatori.

Aceeasi situatie se mentine si in ceea ce priveste impozitul pe salarii si ponderea acestuia in PIB. Tendinta este una descrescatoare in toti cei cinci ani, ajungand de la 3,68% in anul 1997 la 0,04% in anul 2001, avand in vedere si faptul ca valoarea sa absoluta scade foarte mult de la 9.301.100 milioane lei in anul 1997 la 399.700 milioane lei in anul 2001.

Ponderea impozitului pe venit este, de asemenea, descrescatoare, de la 0,87% in anul 2000, anul introducerii la 0,70% in anul 2001.

Singurele clase care au cunoscut cresteri au fost alte impozite directe si contributiile. Cea mai mare crestere a ponderii altor impozite directe in PIB a avut loc in perioada 1997-1998, de la 0,23% la 0,45%, in perioada urmatoare inregistrandu-se o scadere, pentru ca incepand din anul 1999 sa creasca pana la 0,47% in anul 2001.

Ponderea contributiilor a crescut, in detrimetrul celorlalte categorii, ca urmare a introducerii contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap, cea mai mare crestere a acestor contributii fiind in perioada 2000-2001, de la 415.900 milioane lei la 5.899.600 milioane lei, iar ca pondere in PIB de la 0,05% in anul 2000 la 0,53% in anul 2001. 

5. ACTUALIZAREA IMPOZITELOR DIRECTE AFERENTE BUGETULUI DE STAT

Nu se poate forma o imagine clara asupra evolutiei impozitelor directe aferente bugetului de stat fara a lua in calcul inflatia si evolutia acesteia, deoarece aceasta are o influenta directa asupra preturilor si implicit a impozitelor. De aceea, se impune o analiza in preturi constante, apelandu-se la actualizare. Actualizarea impozitelor directe aferente bugetului de stat la nivelul anului 2001 presupune calcularea indicelui de actualizare (Tabelul nr.9)

Tabelul nr.9

Rata inflatiei si indicele de actualizare

Indicii de actualizare se obtin prin inmultirea indicilor de crestere a inflatiei din perioada analizata intre ei. Valoarea actualizata a impozitelor directe aferente bugetului de stat pentru fiecare an se obtine prin inmultirea indicelui de actualizare cu valoarea impozitelor directe incasate in acel an.

Prin actualizare, marimea impozitelor directe aferente bugetului de stat incasate in perioada supusa analizei sunt aduse la nivelul anului 2001 (Tabelul nr.10). Astfel, impozitele directe sunt exprimate in preturi constante ale anului 2001.

Tabelul nr.10

Actualizarea impozitelor directe conform executiei bugetare

milioane lei

In perioada analizata se observa o scadere accentuata a impozitelor directe aferente bugetului de stat exprimate in preturi constante cu toate ca, marimea impozitelor directe aferente bugetului de stat exprimate in preturi curente cresc. Astfel, scaderea impozitelor directe exprimate in preturi constante este de 50%, pe cand cresterea impozitelor directe exprimate in preturi curente este de 200%.

In cadrul impozitelor directe aferente bugetului de stat se observa atat o scadere a valorilor incasate in preturi constante la principalele componente (impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe venit), cat si o crestere a valorilor incasate in preturi constante la late impozite directe si la contributii.

Scaderea impozitului pe profit in preturi curente de la 42.516 miliarde lei in anul 1997 la 21991 miliarde lei in anul 2001 se realizeaza pe fondul unei cresteri a incasarilor in preturi curente mult mai mica decat devalorizarea monedei nationale in aceasta perioada.

Incasarile din impozitul pe salarii in preturi constante in perioada 1997-1999, cunoaste o scadere deoarece nivelul salariilor a cunoscut o crestere mai mica decat cresterea indicelui preturilor. In ceea ce priveste evolutia incasarilor din impozitul pe venit in preturi constante nu se poate spune prea multe deoarece acesta a intrat in vigoare abia la inceputul anului 2000.

Alte impozite directe in preturi constante au crescut de la 2304 miliarde lei in 1997 la 5166 miliarde lei in 2001, iar contributiile in preturi constante au crescut de la 299 miliarde lei in 1998 la 5899 miliarde lei in anul 2001. Aceste cresteri ale incasarilor de alte impozite directe si de contributii exprimate in preturi curente se datoreaza introducerii de noi impozite in aceste categorii, precum si cresterii incasarilor in preturi curente.

Evolutiile descrescatoare ale impozitelor directe aferente bugetului de stat in preturi constante, care sunt mai accentuate in primii ani, se datoreaza existentei unei inflatii mari in Romania, scaderii ei pana la 30,5% in anul 2001 si scaderii presiunii fiscale asupra persoanelor fizice si juridice.

6. CONCLUZII

Ultimii ani s-au derulat in conditiile unor evolutii macroeconomice care au confirmat reluarea procesului de crestere economica, precum si debutul unor tendinte favorabile in evolutia principalilor indicatori bugetari.

Contextul macroeconomic intern a devenit in mare masura predictibil si s-a caracterizat pe de o parte, prin cresterea productiei industriale in volum absolut fata de anii precedenti, si pe de alta parte, prin cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, rata somajului la sfarsitul lunii decembrie 2001 fiind de 8,6%.

Cresterea economica a condus la majorarea incasarilor totale la bugetul general consolidat in valori nominale, precum si ca procent din produsul intern brut, in conditiile mentinerii veniturilor fiscale ca procent din produsul intern brut la 29,6%. In cadrul veniturilor fiscale au scazut, ca pondere in produsul intern brut, impozitele directe si au crescut veniturile din impozite indirecte, fenomen considerat ca fiind de natura sa favorizeze acumularea.

Gradul de fiscalitate calculat ca raport intre veniturile fiscale incasate la bugetul general consolidat si produsul intern brut a scazut, marcand astfel o tendinta de stabilizare, dar o evaluare corecta a acestuia trebuie sa aiba in vedere si gradul de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat.

O analiza comparativa a structurii veniturilor bugetului general consolidat arata ca impozitele directe continua sa detina ponderea cea mai insemnata, constatandu-se totusi o diminuare a greutatii lor specifice atat in total venituri bugetare, cat si in produsul intern brut. Acest fapt se datoreaza, in principal, scaderii ponderii impozitului pe profit, in conditiile mentinerii la acelasi nivel a greutatii specifice a impozitului pe salarii si pe venit, precum si a cresterii altor impozite directe si a contributiilor.

Incasarile din impozitul pe profit au fost superioare in ultima parte a perioadei analizate. Acest fapt se produce, insa, pe fondul modificarii cotei de impozit, de la 38% la 25%. Structura principalilor contribuabili evidentiaza o cresterea a incasarilor de la agentii economici, concomitent cu scaderea incasarilor de la banci

Scaderea incasarilor de la sectorului bancar se datoreaza in principal:

- reducerii diferentei dintre dobanda activa medie si dobanda pasiva medie;

- cresterii provizioanelor de risc constituite de bancile comerciale.

Principalele banci platitoare de impozit pe profit au fost: Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, ING. BANK, ABN.AMRO Bank.

Cresterea incasarilor de la agentii economici s-a datorat, in principal,

- evolutiei favorabile a indicatorilor macroeconomici;

- evolutiei favorabile a productiei industriale care s-a realizat in conditiile mentinerii cotei de

impozit de 25% pentru activitatea interna si 5% pentru export.

- intrarea in vigoare a O.G. nr.24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, care da posibilitatea alegerii unei cote de impozit de 1,5% aplicata asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obtinute.

In ceea ce priveste impozitul pe salarii si pe venit colectat in perioada analizata se constata o crestere continua pana la finele anului 2001, iar cotele si sumele care s-au defalcat in favoarea autoritatilor locale au fost din ce in ce mai mari ajungand pana la 78,3% din total.

Cresterea incasarilor din impozitul pe venit total, incluzand si impozitul pe salarii, s-a datorat in principal urmatoarelor cauze:

- cresterea salariului mediu brut de la o perioada la alta;

- modificarea baremului de impozitare, care se actualizeaza in functie de inflatie, si a deducerilor personale de baza si a celor suplimentare;

- influenta aplicarii O.U.G nr. 87/2000 privind impozitarea pensiilor pentru suma ce depaseste 2.000.000 lei de la 1 iulie 2000;

- cresterea gradului de colectare.

Incasarile altor impozite directe si a contributiilor au crescut in ultima parte a perioadei analizate. Acest lucru se datoreaza urmatoarelor cauze:

- intrarii in vigoare a O.U.G. nr.102/1999 prin care se constituie Fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap, din cota de 2% aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar;

- intrarii in vigoare a O.G. nr.75/1999 prin care se constituie Fondul special de sustinere a invatamantului de stat din cota de 2% aplicata asupra fondului de salarii brut realizat lunar;

Obiectivul de baza al politicilor economice este de stabilizare macroeconomica si de realizare a celor mai importante reforme structurale, in vederea crearii conditiilor propice unei evolutii pozitive a economiei romanesti. In domeniul finantelor publice se urmareste incadrarea intr-un deficit bugetar redus, atat prin modificari de legislatie fiscala, cat si prin imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare si recuperarea arieratelor. Cum in cadrul veniturilor bugetare o pondere importanta o au veniturile din impozitele directe, se impune o dimensionare corespunzatoare a acestora pentru a favoriza acumularile de capital in vederea realizarii de investitii.