Economia integrarii europene

ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE

Conceptul de integrare

Integrarea in sens general reprezinta ajustarea reciproca a elementelor constitutive ale unui system permițandui acestuia sa formeze un nou echilibru sau combinarea parților dintr-un intreg rezultat din combinarea unor parți sau a unor membrii.

In limba romana cuvantul integrare este preluat din limba latina "integration - integrations" unde "integration" era utilizat in limbajul uzual cu sensul de a renova a restabili, a intregi, a completa.

Integrarea economica la nivel de microscara reflecta legaturile stabilite in cadrul activitaților ecnomice intre diferite compartimente ale unei firme ori intre fimre diferite care participa in cadrul unui flux tehnologic la obținerea unui produs. Integrarea economica la macroscara rewprezinta procesul de combinare a economiiilor naționale in cadrul unei regiuni economice de dimensiuni mari respective de formare a blocurilor economice.

Elementele comune ale definițiilor date integrarii economice sunt urmatoarele:

Integrarea economica semnifica crearea unor spații economice de mari dimensiuni care permit prin exploatarea economiilor la scara și a specializarii ca urmare a creșterii dimensiunilor pieței, obținerea unor prețuri scazute și implicit a unor profituri ridicate.

Integrarea economica trebuie abordata din dubla perspectiva, și anume ca proces și ca o stare de fapt

-Integrarea privita ca proces reprezinta defapt crearea și menținerea unor modele de interacțiune de modele economice, sociale și politice intense și diverse intre unitați anterior autonome. Atunci cand acest proces este continuu (fara impulsul deciziilor politice) ca urmare a dinamicii piețelor, tehnologiilor, rețetelor de comunicare și a schimbarilor sociale vorbin de integrare informala și noninstituționala. Atunci cand procesul este continuu, coordonat și structurat acesta fiind caracterizat de schimbarea cadrului legislative in sensul incurajarii sau inhibarii fluxului de informare vorbim de integrare formala

-Integrarea privita ca o stare de fapt reflecta absența diferitelor tipuri de descriminari intre economiile              naționale sau situația in care compponentele naționale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice ci funcționeaza impreuna ca o entitate

Integrarea economica internaționala este regasita sub 2 forme: - globalizare si regionalizare

a.      Integrarea globala integrarea crescanda a fluxurilor de factori, bunuri și servicii in cadrul piețelor specifice la dimensiuni mondiale reprezinta cea mai complexa forma a internaționalizarii activitații economice și este aceea forma a integrarii economice noninstituționale și nonformale in cadrul careea agenții economici iși desfașoara activitatea independent de restricțiile impuse de frontierele inetrnaționale, concureaza pe piețe globale și se adreseaza unor consumatori cu gusturi pe cale de omogenizare.

Rezultat al raționalitații economice asupra iraționalitații politice procesul integrarii globale a cunoscut o evoluție permanent ascendenta determinata și susținuta de o serie de factori de natura economica și extra economica dintre care mai importanți sunt urmatorii:

Aplicarea unor tehnici și utilizarea unor instrumente performante in planul mișcarilor de capital

Creșterea complementalitații inter și intrasectoriale in cadrul economiei mondiale, a tendinței ofertei agregat de a se adapta cererii agregat in condițiile modificarilor de factura demografica și culturala inregistrata la scara globala

Creșterea gradului de deschidere a economiilor și a tendinței de dereglementare care se manifesta in cadrul economiilor de piața pe plan național

Semnarea și aplicarea acordurilor de liberalizare a mișcarii schimburilor comerciale, serviciilor și a drepturilor de prorietate intelectuala, fapt care a condus la descreșterea intr-o masura semnificativa a barierelor de natura tarifara determinand prin aceasta intensificarea schimburilor internaționale cu bunuri și servicii

Integrarea globala este evidențiata cu ajutorul unor indicatori macroeconomici ce urmaresc reflectarea diferențelor intre prețurile factorilor și ale produselor pe diferite piețe pornind de la regula ca o piața perfect integrata presupune formarea și utilizarea unui preț unic pentru același bun sau serviciu in oricare punct al acesteia

b.      Integrarea regionala reprezinta una din caracteristicile principale ale mediului politic, economic, social și militar, mondial din perioada postbelica.

Regionalizarea trebuie analizata prin prisma gradului inalt de interdependența dintre factorii de natura politica, economica, culturala, istorica și de securitate care o determina și a efectelor multiple pe care le genereaza.

In sens general regionalizarea descrie creșterea integrarii societale in cadrul unei regiuni și procesul nedirecționat de interacțiuni economice și sociale stabilit intre state sau regiuni situate in același spațiu geografic

Definita dinamic regionalizarea reprezinta un proces de formare a unor grupari interstatale pe baze regionale, iar static prin existența unui numar limitat de state grupate dupa criteriul apropierii geografice și al interdependențelor comune.

Regionalizarea a aparut odata cu instituționalizarea cooperarii economice, politice și militare, și a organizarii formale a acestuia.

Din perspectiva economica regionalizarea descrie existența unor procese economice autonome care conduc la formarea unor interdependențe puternice de natura economica in cadrul unui spațiu geografic și in cadrul spațiului respectiv și restul lumii.

Regionalizarea economica poate imbraca 2 forme:

- cooperarea regionala informala realizata prin procese economice autonome care conduc la creșterea gradului de interdependența in cadrul unei regiuni geografice in comparație cu restul lumii

- cooperare regionala instituționala realizata prin intermediul organizațiilor regionale create in acest scop

Cooperarea regionala informala se realizeaza in principal la nivel microeconomic prin crearea unor fluxuri comune de factori și bunuri pe baza deciziilor și a politicilor adoptate in comun de catre firme aparținand aceleași regiuni in funcție de cerințele pieței insa aflate sub influența politicilor economice proprii statelor de origine.

Cooperarea economica instituționala completeaza la nivel macroeconomic componenta informala prin creearea unor instituții comune care reglementeaza raporturile de interese intre parțile implicate. Instrumentele folosite in cadrul ei sunt reprezentate de masuri menite a uni infrastructuri, a crește capacitatea și eficiența administrarii in comun a resurselor iar incheierea unor contracte de cooperare interstatale la nivel regional are drept rezultatcoordonarea pozițiilor in cadrul instituțiilor internaționale sau in scopul promovarii valorilor comune și a rezolvarii problemelor aparute ca urmare a creșterii interdependențelor la nivel regional.

Cooperarea economica regionala interstatala poate fi:

-formala implica crearea instituțiilor formale gradul inalt de instituționalizare neconstituind o garanție a eficienței in funcționare sau a importanței politice a respectivei forme cooperative

-informala este bazata pe structura intalnirilor regulate la nivel inalt și stabilirea unui set de regulamente și a unui mecanism comun de funcționare

In ultimul deceniu s-a manifestat tendința de trecere de la cooperarea realizata prin intermediul organizațiilor formale avand un obiectiv bine definit și limitat, la coopararea bazata pe stabilirea unor principii, norme, regulamente și proceduri de luare a deciziilor, implicite sau explicite, care sa acopere un spațiu larg al relațiilor internaționale.

Integrarea economica regionala este considerata o subcategorie specifica cooperarii regionale care implica luarea unor decizii politice vizand diminuarea sau reducerea completa a obstacolelor din calea schimburilor comerciale a bunurilor, serviciilor și factorilor in cadrul unui spațiu determinat

Privit din perspectiva economica procesul integrarii economice regionale a inregistrat o dinamica ascendenta datorita unor elemente favorizante dintre care amintim:

Creșterea posibilitații de a obține efecte de creare de comerț, a intaririi puterii de negociere pe piața mondiala și a scaderii costurilor de distribuție ca urmare a creșterii numarului de economii de profil similar sau concurențiale intre care au existat legaturi anterioare puternice in cadrul unei grupari regionale interactive

Incapacitatea organizațiilor internaționale (O.M.C. Organizația Mondiala a Comerțului) de a soluționa cu succes problemele legate de liberalizarea schimburilor comerciale la nivel multilateral, a ridicat problema reanalizarii rolului gruparilor interactive regionale de nucleu in jurul caruia s-ar putea constitui un sistem de comerț liber global.

Formele integrarii economice regionale difera in funcție de scopul urmarit:

Economic in cazul acordurilor preferențiale a zonelor de comerț liber, a uniunilor vamale și a pieței comune

Economic și politic in cazul uniunii economice și monetare sau a uniunii politice

In funcție de intensitatea procesului integrativ data (de intensitate) de masura armonizarii politice in funcție de gradul de instituționalizare dat de numarul și puterea instituțiilor comune, etc